8,605 matches
-
de chemare în judecată. ... (2) Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. ... (3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de c��tre instanță, din oficiu, sau de către pârât. ... Secțiunea a 2-a Cererea de chemare în judecată Articolul 194 Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
fie contrare ordinii publice și dispozițiilor imperative ale legii. ... Articolul 542 Obiectul arbitrajului (1) Persoanele care au capacitate deplină de exercițiu pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună. ... (2) Statul și autoritățile publice au facultatea de a încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte. ... (3
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moștenitorilor, aceștia vor fi citați, printr-o înștiințare colectivă, făcută la locul deschiderii moștenirii, pe numele acesteia, cu excepția cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz. ... (3) Dacă între moștenitori sunt și minori sau persoane puse sub interdicție judecătorească, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanților sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
de Garanții Reale Mobiliare sau în alte registre de publicitate, după caz. ... Articolul 742 Publicitatea sechestrului (1) Despre aplicarea sechestrului se va face mențiune, la cererea executorului judecătoresc, în registrul comerțului, în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în registrul succesoral ținut de Camera Notarilor Publici sau în alte registre de publicitate, după caz. ... (2) De la data înscrierii, sechestrul devine opozabil tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra bunului respectiv. ... Articolul 743 Sechestrul asupra bunurilor anterior sechestrate (1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
evidență a persoanelor de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, pentru a înregistra moartea. ... (4) Când este cazul, dispozitivul hotărârii de declarare a morții va fi notat în cartea funciară și se va înregistra în registrul comerțului, în registrul succesoral, precum și în alte registre publice. ... Articolul 948 Situații speciale (1) Cererea de declarare a morții unei persoane a cărei încetare din viață este sigură, dar cadavrul nu poate fi găsit ori identificat, se poate introduce și la instanța în a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
autorității administrației publice locale ori a emitentului acestora, de către persoana autorizată care efectuează lucrările de înregistrare sistematică, a actelor în original sau în copie legalizată; ... g) sesizarea camerei notarilor publici de către oficiul teritorial, în cazul succesiunilor nedezbătute, în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent; ... h) actualizarea informațiilor culese din teren cu cele din înregistrarea sporadică și întocmirea documentelor tehnice cadastrale; ... i) recepția documentelor tehnice cadastrale de către personalul de specialitate numit în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (28); ... j) publicarea, în scop
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
de înregistrare sistematică de cadastru, secretarul unității administrativ-teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripție teritorială defunctul și-a avut ultimul domiciliu o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde: ... a) numele, prenumele și codul numeric personal ale defunctului; ... b) data decesului, în format zi, lună, an; ... c) data nașterii, în format zi, lună, an; ... d) ultimul domiciliu al defunctului; ... e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
în a cărui rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei obligații se va face mențiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moștenitor. Mențiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentație cadastrală. La autentificarea actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, sau, după caz, un certificat de sarcini. La autentificarea actelor notariale prin care se stinge un drept real imobiliar, precum și în cadrul procedurii succesorale, pentru imobilele înscrise în cartea funciară se va solicita extras de carte funciară pentru informare. ... (2) În baza extrasului de carte funciară pentru autentificare, notarul public poate efectua toate operațiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia acesta a fost solicitat
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
a) cazurilor prevăzute la art. 887 din Codul civil; ... b) actelor și faptelor juridice care continuă să fie transcrise ori, după caz, înscrise în vechile registre de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare, potrivit art. 40 alin. (2); ... c) actelor de partaj succesoral sau voluntar, cu excepția cazului în care imobilele din masa partajabilă se dezlipesc sau se alipesc; ... d) altor cazuri prevăzute expres de reglementările în vigoare. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică corespunzător și celorlalte categorii de acte autentice prin care se
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
obligației de a furniza și de a actualiza datele cu privire la nomenclatura stradală proprie, conform art. 5 alin. (3); ... k) nerespectarea obligației de către secretarul unității administrativ-teritoriale sau de către delegatul acestuia de a comunica Camerei Notarilor Publici competente sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale privind defuncții cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială în cauză; ... l) refuzul semnării sau eliberării de către reprezentantul unității administrativ-teritoriale a documentelor necesare realizării lucrărilor de cadastru sau pentru înscrierea în cartea funciară; ... m) refuzul emiterii certificatului fiscal sau a certificatului
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
tatăl său. Ulterior Ferdinand, singur sau împreună cu fratele său Carol, a mai vizitat România în mai 1883, mai 1895 și noiembrie 1896 După tatăl său (în 1880) și fratele său mai mare, Wilhelm (în 1886) a renunțat la drepturile sale succesorale la tronul României. la 14 noiembrie 1886, principele Ferdinand este încadrat în Armata României, cu gradul de sublocotenent în Regimentul 3 Linie. Prin renunțarea fratelui său mai mare Ferdinand a devenit, fără să își dorească, moștenitor al unchiului său, regele
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Palais, în Bretania, în 1079, ca primul fiu al unui cavaler pe nume Béranger, proprietarul satului natal. De aceea numele său de botez este Pierre de Palais (latinizat, Petrus Palatinus), nume la care însă renunță mai târziu, odată cu abandonarea dreptului succesoral, spre a se dedica studiului. Își va lua numele de Abélard (de la cuvântul latin bajulus, tutore, sau poate de la franțuzescul abeille, albină). Primul său profesor de filosofie este Roscelin, un nominalist irecuperabil, care avea o școală în Bretania. Al doilea
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Margareta a României, Custodele Coroanei române, fostă "Principesă de Hohenzollern-Sigmaringen", (n. 26 martie 1949, Lausanne, Elveția) este prima fiică a fostului suveran Mihai I al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. A fost botezată în credința ortodoxă de către Prințul Filip, Duce de Edinburg, rudă a familiei regale elene, principe consort al reginei Elisabeta a II-a. Este de asemenea verișoară de gradul al doilea cu regele Felipe al
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
mai putea fi utilizată ca un instrument al puterii în imperiu. În secolele XII-XIII, situația imperiului era precară în urma succeselor purtate de papalitate și în urmă instituirii teocrației papale. Situația era marcată și de tulburările din Germania, provocate de disputele succesorale, de autoritatea regală șubredă, conflictele dintre principii teritoriali, laici și ecleziastici în dispută lor pentru coroana regală a Salienilor, că ducii din Saxonia. Luptele izbucnite după moartă lui Henric al III-lea în 1054 au sfâșiat imperiul timp de un
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
căsătorie: Lothar, Ludovic și Pépin, și, luând decizia de a-l numi pe primul său născut, Lothaire, ca unic moștenitor al imperiului carolingian, ceilalți doi urmau să primească doar conducerea unor regate sub autoritatea imperială. Acest lucru era contrar cutumei succesorale a francilor care stipula că teritoriul trebuia împărțit în mod egal între fii la moartea tatălui. Situația se comlică și mai mult atunci când, în urma unei a doua căsătorii a lui Ludovic cel Pios, se naște Carol, căruia tatăl său voia
Dinastia Carolingiană () [Corola-website/Science/303585_a_304914]
-
primește domenii întinse și privilegii. Dinastia carolingiană va rămâne pe tron până în anul 987, impunând forme originale de conducere cum ar fi coabitarea a doi regi pentru a nu diviza regatul, forme care însă nu se vor păstra în tradiția succesorală franceză.
Dinastia Carolingiană () [Corola-website/Science/303585_a_304914]
-
regelui Carol al VI-lea, astfel că, la moartea „bietului rege nebun”, în 1423, Henric al V-lea „Plantagenetul” se încoronează rege al Franței la Nôtre-Dame de Paris. Din punct de vedere juridic, acest act este nul, deoarece încalcă regulamentele succesorale franceze din 1322 și 1328, cât și legea salică devenită izvor formal de drept în materie succesorală în secolul anterior. Această stare de fapt a încetat în 1429, când Carol de Valois, rege neîncoronat al Franței, a devenit Carol al
Casa de Valois () [Corola-website/Science/312554_a_313883]
-
-lea „Plantagenetul” se încoronează rege al Franței la Nôtre-Dame de Paris. Din punct de vedere juridic, acest act este nul, deoarece încalcă regulamentele succesorale franceze din 1322 și 1328, cât și legea salică devenită izvor formal de drept în materie succesorală în secolul anterior. Această stare de fapt a încetat în 1429, când Carol de Valois, rege neîncoronat al Franței, a devenit Carol al VII-lea (1422-1461) fiind încoronat la Reims. În anul 1453, englezii sunt în fine învinși și alungați
Casa de Valois () [Corola-website/Science/312554_a_313883]
-
a lăsa moștenitori. În aceste condiții, cel de-al doilea fiu al lui Henric al II-lea, Carol, devine regele Franței Carol al IX-lea (1560-1574), urmat de fratele său mai mic, Henric al III-lea (1574-1589), din aceleași motive succesorale. În 1589, are loc un grav accident căruia i-a căzut victimă Henric al III-lea, căruia soția sa, Luiza de Lorena, nu i-a putut dărui un fiu. Se încheie astfel un nou capitol din istoria dinastiei capețienilor, încheindu
Casa de Valois () [Corola-website/Science/312554_a_313883]
-
necontând dacă s-a obținut sau nu acordul terțului asupra pactului. Nu interesează, de asemenea, dacă actul este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit sau dacă prin act se renunță sau se dobândesc anumite drepturi dintr-o succesiune. Pactele succesorale sunt prohibite indiferent de felul moștenirii (atât la cea ab intestat cât și la cea testamentară) și indiferent de faptul confirmării lor de către părți, chiar după deschiderea succesiunii. Dacă pactul este cu titlu oneros și prețul a fost plătit, el
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
art. 702 și 965 prevede expres doar renunțarea la o succesiune nedeschisă, sunt prohibite și actele unilaterale de acceptare a unei succesiuni viitoare. După cum s-a precizat în literatura juridică , aceste din urmă acte sunt lovite de nulitate deoarece opțiunea succesorală nu se poate manifesta decât odată cu deschiderea moștenirii, și asemenea acte ar conține un votum mortis. 2) Pactul trebuie să aibă ca obiect, în al doilea rând, o moștenire nedeschisă în momentul încheierii lui. Actul juridic poate viza bunuri singulare
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
asemenea acte ar conține un votum mortis. 2) Pactul trebuie să aibă ca obiect, în al doilea rând, o moștenire nedeschisă în momentul încheierii lui. Actul juridic poate viza bunuri singulare sau o fracțiune din moștenire sau chiar întregul patrimoniu succesoral. Actul poate să confere uneia din părți anumite drepturi referitoare la moștenire (pacta de succedenta) sau poate să cuprindă obligația unei părți de a nu pretinde drepturi asupra moștenirii (pacta de non succedenta). De asemenea, actul se poate referi la
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
nu au decât un drept eventual, o simplă speranță. „Dreptul eventual este acel drept căruia îi lipsește atât obiectul, cât și subiectul, neștiindu-se în viitor dacă obiectul va ființa și dacă dreptul va aparține unei anumite persoane.” Acest drept succesoral eventual se va consolida abia la moartea de cujusui, dacă bunul/dreptul mai există în patrimoniul său și dacă vor fi îndeplinite și condițiile legale privitoare la succesiune. Dacă drepturile există, dar nu pot fi fructificate decât la decesul uneia
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
avea nici un drept asupra acelui bun. Dreptul eventual trebuie deosebit și de dreptul cu termen suspensiv, deoarece, în această ultimă situație, dreptul ar trebui să se nască imediat, amânându-se doar exercitarea lui. Tot în acest context, trebuie deosebite pactele succesorale de promisiunile post-mortem. Contractul post-mortem se caracterizează prin faptul că el dă naștere imediat unui drept în profitul achizitorului, dar întârzie exigibilitatea până în ziua decesului dispunătorului. Din contră, pactul succesoral este caracterizat prin aceea că el amână nașterea dreptului până în
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]