9,583 matches
-
de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede agățată de picioare. Suflă o adiere ușoară, și Hristos își tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii și înnegrit de vremuri”. Apare un alt simbol, și anume crucea, care este cel mai răspândit simbol creștin, reprezentând orientarea în spațiu, punctul de convergență dintre sus-jos, dreaptastânga, lumea reală-lumea
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să mă lași să visez mângâiată de întâia rază de soare ce se-mpletește ca o sârmă de aur, făcându-mă să tremur de fericire. Și tare bine, bine ar fi ca niciodată să nu plâng de dorul copilăriei, de dorul părinților de vor avea pletele albe și vor fi din ce în ce mai îngândurați. Să țes, în continuare, amintiri plăcute.
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
S.B.: Care parte din armată, pentru că până la urmă mulți din armată nu au știut ce se întâmpla? N.B.: În 1989 am gândit că a fost o revoltă, după cum s-a și comentat atunci. A fost o "revoluție televizată în direct". Tremuram de emoție că trebuia să luptăm cu teroriștii, că veneau și la punctul nostru de comandă tot felul de informații: "Dinspre Alexandria vine o coloană de blindate" ș.a.m.d.. În ordinele de zi ale unităților militare se găsesc toate
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sticlă la un litru, pe care le-am umplut cu vin din damigeană, am zis "bogdaproste!" și noi și am ieșit din subsol. Maiorul Bălan, de la Comandamentul Marinei, când ne-a văzut a început să fie foarte febril, să îi tremure pistolul de 7,65 în mână, și m-a întrebat dacă l-am găsit pe terorist. I-am răspuns că da, l-am găsit, l-am ucis și să se ducă să-l ridice din subsol. Ne-am luat sticlele
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Unul și primul dintre cele mai frumoase amintiri a fost ziua în care s-a înființat patrula Carton face parte din acele momente unice pe care nu le poți uita vreodată. Apoi, prima dată când m-am dat cu tiroliana: tremuri, inima ți-e în gât, pulsul crește instant, ți-e frică, însă când ajungi la mijloc simți fericirea pe care nu ți-ai închipuit-o niciodată, libertate, pură libertate, iar când te vezi iar cu picioarele pe pământ, în siguranță
Sfera by Pristavu Larisa, Turcu Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93579]
-
ramuri, iar picioarele în rădăcini adânci. Așa a apărut plopul care și astăzi crește cât mai sus, spre înaltul cerului, să ceară iertare lui Dumnezeu și Sfintei Duminici, iar ca semn al părerii sale de rău își mișcă neîncetat frunzele, tremurând chiar și atunci când nu bate nicio boare de vânt. Plopul nu face nici flori, nici fructe, iar păsările nu-și fac cuib printre ramurile sale. Oamenii nu-l sădesc în apropierea caselor, căci, la vreme de furtună, plopul este primul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu vin. Acum, nu știu dacă trebuia să fac un capăt de țară din asta, dar nici nu mă puteam împăca cu semnul egal pe care îl punea între orice și orice, ca în dimineața în care mă ținuse să tremur la service-ul auto câteva ore bune. Se putea întâmpla oricui desigur, mai ales dacă ar fi trebuit să străbată toate drumurile desfundate pe care le străbătea el, un disc, nu știu de care, o piesă, se pare, importantă la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
m-am răsucit în fân. Mă durea tot corpul și eram tare nefericit ca să pot adormi. Toate zilele vor fi, oare, la fel cu cea de azi, de acum încolo? Vom merge prin ploaie, ne vom culca prin hambare, vom tremura de frig, nu vom avea decât o bucată de pâine la cină? Și nu va mai fi nimeni care să mă compătimească, nimeni care să mă iubească? Nu va mai exista o tușă Barberin? În timp ce mă gândeam la toate acestea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
și de supărare; toată tristețea care mă apăsa dispăruse; nu mai eram singur, aveam un prieten." Cerințe: 1. Scoate din textul dat motivele pentru care băiatul se simțea trist. 2. Răspunde la întrebări: a) Ce îi oferă Vitalis băiatului care tremura de frig? b) Ce îi oferă Capi băiatului? c) De ce tristețea copilului a dispărut ca prin minune? 3. Scrie în două-trei enunțuri ce ai face tu, dacă te-ai afla în situația lui Remi, băiatul despre care se vorbește în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz. 10. Analizează părțile principale de propoziție din: Eu tremuram de frig.Vitalis deschise ranița. 11. Imaginează-ți că l-ai întâlni pe Remi peste douăzeci de ani de la această întâmplare.Scrie o compunere în care să îmbini narațiunea, descrierea și dialogul, în care să prezinți câteva aspecte din viața
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Spuneți că se vor ridica înarmați împotriva noastră, dacă se bagă de seamă prea devreme despre ce este vorba. Noi însă avem pentru acest caz, în țările din Occident, o manevră atât de grozavă încât sufletele cele mai curajoase vor tremura: în acel moment metropolitanele vor fi stabilite în toate capitalele, și le vom arunca în aer cu toate organizațiile și cu toate documentele țărilor. Sumar: Forța lucrurilor în politică. Genialitatea josniciei. Ce promite lovitura de stat francmasonică. Sufragiul universal. Stima
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se întâmplă cu bucatele gătite de bucătar. O prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea să pună sare în bucate, o ia în brațe o sărută, iar fata, tremurând, se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că pleacă din țară. (c) pot exprima diferite procese sau stări, în tipare ternare, reorganizate, cu predicație secundară: (17) Te-am auzit [trântind ușa]. (18) Îl văd[cântând la pian în fiecare zi, de la opt la nouă]. (19) Îl simt [tremurând]. În cele ce urmează, vom ilustra tiparele de complementare a verbelor de percepție în funcție de numărul de argumente selectate de acestea. Considerăm că această direcție de analiză - pornind dinspre configurațiile sintactice spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auzi și a simți redau, de regulă, percepții directe, selectând unități care exprimă procese cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete], în (127), sau o mișcare/emisie a corpului 119 (128): (127) Îl aud vociferând/cântând la pian. (128) Îl simt tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și printre divertismentele ei, această grijă este o frică scurtă și trecătoare. Dar, de îndată ce frica aceasta capătă conștiință de sine, ea devine spaimă, climat perpetuu al omului lucid, "în care existența se regăsește". Acest profesor de filosofie scrie fără să tremure și în limbajul cel mai abstract cu putință: Caracterul finit și limitat al existenței umane este mai primordial decât omul* însuși". Se ocupă de Kant, dar numai pentru a stabili caracterul mărginit al "rațiunii pure". Analizele sale îl duc la
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Consiliu al Comisarilor Poporului - pe probleme de naționalități - din 8 noiembrie 1917. în iunie 1918, Lenin îl trimite să-l ajute pe Voroșilov să apere Țarițînul și, mai ales, să rechiziționeze grâul. Stalin l-a asigurat că „nu-i va tremura mâna” și, în fapt, dispune împușcări masive și incendiază satele care opun rezistență. Manifestă deja o neîncredere viscerală față de „experți” și alți „specialiști burghezi”, recrutați de noul regim, alcătuindu-și în același timp, pe ascuns, un grup de acoliți și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ridică în două picioare, lovesc pământul sau podeaua grajdului cu copitele, încearcă să iasă din adăposturi, iar dacă ies afară, fug cât mai departe. Când sunt înhămați, caii se opresc, dau înapoi, se aruncă în lături, au ochii scânteietori, sforăie, tremură. Măgarii zbiară puternic, necontenit. * Vacile. Sunt întotdeauna agitate înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. * Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se uită în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. * Pisicile. înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. * Șobolanii și șoarecii încep să alerge, ignorând prezența oamenilor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: * Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. * Cutremurele sunt pedepsele trimise de Dumnezeu asupra oamenilor, pentru păcatele și necredința lor. Când se cutremură pământul, se bat dracii în mijlocul lui. * Dacă pământul se cutremură, este o dovadă că nu mai poate suferi păcatele oamenilor și caută
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. * Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din vasul cu apă, după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va fi un an cu belșug în recolte, iar dacă se va cutremura ziua, va fi
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]