9,864 matches
-
drumuri frecvente la București, internări repetate, tratamente greu de suportat, căderea părului, peruci, mulți bani sacrificați pe altarul vieții... Dar Ana, dacă nu i-aș fi cunoscut teribila suferință, nu prezenta - atunci când venea la programele săptămânale - simptomele necruțătoarei boli. Întotdeauna veselă, întotdeauna cu o vorbă bună pentru fiecare, participa activ la toate acțiunile. Nu permitea bolii s-o lipsească de bucuriile spiritului. În același timp, în paralel cu tratamentele oncologiei clasice, se lucra intens pe ea din punct de vedere energetic
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cum era ea, bolnavă - cum mai știam eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a fi nevoit să intervin cu mijloace excepționale în condiții excepționale, nu avea niciun suport! Ana era sprintenă, veselă, plină de umor și - ceea ce mă necăjea cel mai mult pe mine - nu mă lăsa să-i car eu bagajele! Dacă ați ști cât m-a cărat prin Mumbay să căutăm un magazin filatelic pentru a-i achiziționa lui Aurel
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
evadarea spre tărâmul țintă. Dar... ce făcea partea feminină a grupului în acest timp? Păi, șase fete în trei camere călduroase și cu duș la dispoziție, cu două sacoșe mari și grele (doar eu le cărasem) cu de-ale gurii, vesele și fără nicio grijă, păzite la ușă de niște zdrahoance de femei-soldat de parcă ar fi fost arestate; dar cine, cui să-i pese? S-au gândit și la noi, dar - sătule! - au abandonat problema... A fost vreo problemă? Cine a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
scăldată în miresmele de santal și de mosc, India inocenței lui SHRI GANESHA, a poemelor lui Rabindranath Tagore și a spiritului lui Mahatma Gandhi, India Mamei noastre, India învăluită în lumina nu a unui soare oarecare, ci a ocrotitorului și veselului SHRI SURYA. Eram acolo: miroseam India, respiram India, călcam prin India... Doamne, mi-ai dat vise mai mari decât puterea aspirațiilor mele și mi-ai arătat că se poate! Deci, într-adevăr, pentru Tine totul se poate! Doamne, de ce oare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
omenie Îl poți trage-n ... nerozie!... Blestemată ești răchie, Tu bagi lumea-n pușcărie Și pui Țării grea porție. Blestemată ești răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Crăciunul lui 1932, cu un editorial „De Crăciun”, scris de dr. C.Jeleriu, redactorul responsabil al foii, cu un sfat „Păziți-vă de netrebnici”, cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iată, spre aducere aminte, textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn / Glorios, / Peste noi. / Fie-n veci norocos / În război. / Trăiască patria / Cât soarele ceresc, / Rai vesel pământesc / Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne sfinte, /Ceresc părinte,/ Întinde a ta mână /Pe țara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dr. I. Holban, președintele Colegiului medicilor din municipiul și județul Cernăuți aduce „mulțumiri și recunoștință domnului General docent dr. Pârvulescu din a cărei fericită inițiativă Cernăuți Medical devine o realitate”, iar General dr. Vicol vede publicația ca pe o „Grădină veselă” a lui Alecsandri. Întradevăr, în rândul colaboratorilor, îndeosebi dr. Costinescu, ministrul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, prof. dr. Anghelescu, ministrul Instrucțiunii Publice, profesor dr. Gane, secretar general, se numără multe cadre didactice din Cernăuți, București, Iași, Cluj, din străinătate dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
18651869, prima revistă a Bucovinei, după Christomaticul românesc de la 1820, apărută cu trei luni mai devreme decât „Familia” lui Iosif Vulcan, la care, ca și la Bucovina lui Hurmuzachi, a colaborat intens Vasile Alecsandri și cu a sa Dulce Bucovină, veselă grădină... * Alexandru Hurmuzachi (1823-1871), împreună cu fratele său Gheorge, au făcut parte din redacția ziarului Bucovina în perioada octombrie 1848-1850 și după. Ei au militat pentru apărarea culturii, limbii și literaturii naționale, pentru poziția sa politică Alexandru a fost și arestat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apropierii ei de „cei pentru care e menită”, pentru ca „fiecare să poată vedea lipsurile și rănile care trebuie vindecate.” - spunea redacția. Fiind o revistă profesională „trebuia să fie pentru cântăreții bisericești ceea ce pentru soldat e arma”, completa Onufrei Dobrea. În „vesela grădină” a Bucovinei revista venise pentru că „existase în vremuri uitate o revistă intitulată tot „Lumina” și care „contribuia și ea în mare parte, la răspândirea învățăturii sfintei noastre biserici; mijlocul prin care acești slujitori ai bisericii se puteau îndruma, manifesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Itc "Addendum I" Stig Wikandertc "Stig Wikander" Romanul unui emigrant român, 1956*tc "Romanul unui emigrant român, 1956*" În una dintre nuvelele sale timpurii, scriitorul român Mircea Eliade descrie deplasarea unui grup de bucureșteni burghezi pentru un picnic. Totul începe vesel, cu două familii care tocmai s-au unit printr-o logodnă și de aceea vor să se cunoască mai bine. În timpul călătoriei apare un tânăr necunoscut care, fără menajamente, se alătură grupului și, fără să fi dorit cineva, devine centrul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lor evidentă, cu gusturile, cu preferințele lor: citindu-vă, ai crede că te apropii de suflul rece sau fierbinte al chipului lor (și dvs. regretați aproape că ați scris acest lucru?). Figurile atrăgătoare ale Ashvinilor și cohorta veșnic tânără și veselă a Marutilor vă așteaptă ca pe un al doilea tată, ca „personajele în căutarea unui autor” ale lui Pirandello - gândiți-vă la ei: i-ați sculat din „giulgiul de purpură în care dorm zeii morți”. Nu-i lăsați pe jumătate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip paradoxal singurul loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the more the merrier: creșterea numărul comesenilor departe de a constitui o piedică, o primejdie, multiplică bucuria fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
N-am spus nici asta, iar vă grăbiți. E drept, da, am primit o prelungire, o trântește sec. — Dar ? se aude în cor. — Dar am primit și altă ofertă totodată. Și toți sunt iar numai ochi și urechi, peste gașca veselă și agitată se așterne o liniște ca de mormânt, iar Cristi îi mai fierbe câteva secunde : — Pentru prieteni ! ridică din nou paharul. Pentru cei care ne sunt aproape și pentru cei care ne-au fost și ne urmăresc din ceruri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se întâmplă nefericirea, exact același lucru au pățit și marii soliști ai Franței, ai Italiei, ba chiar și ai Germaniei. Tangoul e pe moarte, și oricât vă doare, vă înțelegem, trebuie să recunoașteți că jazzul este acum la modă. Melodiile vesele încântă lumea, pline de zâmbete și de ritm nebunesc, cu puțin dans pe scenă și o glumiță, asta se caută acum. — Dumneavoastră cu siguranță aveți o părere foarte greșită despre mine, deși colaborăm de atâția ani și, exceptând contractul pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Tourtal și Martini, trage să moară, dacă nu cumva a și murit. Moartea lui, pe care Tourtal o prevedea, căci venea din spate, cu pași grăbiți, jazzul, a făcut să moară nu numai Montmartre, ci și Parisul, Parisul acela fermecător, vesel și încântător, orașul-lumină, pe care eu l-am prins încă ! Acum Franța are alt Paris, invadat de vacarmul muzicii moderne, ce și-a arătat colții și pe la noi. Ce era mai frumos în muzica ușoară începe să dispară. Ei bine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tip de „slujitor” apt de o crâncenă fidelitate, ca o Xantipă, o nevastă cârtitoare care te urmărește o viață ca o umbră - necesară și imposibilă În același timp! -, slujitor, martor și judecător, confesor grav, dar și complice al unor giumbușlucuri vesele și care, unele, nici nu se pot povesti!, nu rareori gardian al unei ciudate temnițe În care te „Închid” contemporanii, alteori te Închizi tu singur și arunci, ca În filmele de prost gust, cheia pe fereastră. Odată cu apariția acestui „prim
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și prin lentila cosmică, luând formele re-Învierii Naturii, semne ale unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al unei „veșnice re-Întoarceri”, capacitatea lumii de a se ridica nu din ruine, ci din falsa moarte, Împietrire. Deoarece, În suita zgomotoasă și veselă a lui Bacchus, Dionysos se află, alături de vin, nimfe, satiri și atâtea și atâtea „măști” ale nepăsării și freneziei de a trăi, și Flora, tumultul ierburilor și plantelor ce renasc, al animalelor și păsărilor ce se prind Încă o dată În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bază, a obsesiilor mele creatoare, deoarece... știu, sunt lucid că Într-un anume sens eu, romancierul și gânditorul care sunt este incapabil de „invenție”, de distribuire pe orizontală a unor alte și alte motive și nuclee creatoare! Vrând-nevrând, trist sau vesel, aclamat sau injuriat, calomniat cu fervoare, eu mă Înfășor mereu, obstinat și rigid, Într-un fel, În faldurile acelorași motive, acelorași obsesii ideatice cărora Încerc să le dau diversitate stlistică doar prin strategii epice cât de cât diferite. Dar... Înțeleg
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
chiar să deranjeze, fiindcă nu sunt chiar așa cum ar trebui să fie. Sub comunism, ele nu existau: era mai simplu! S-a schimbat și peisajul de pe ecranul televizoarelor. Timp de zeci de ani a fost unul singur și nu prea vesel. Lipsiți atâta vreme de informație și de deschidere spre lume, românii sunt astăzi mari privitori la televizor. Pot să aleagă Între cinci-șase posturi naționale (plus altele mai puțin importante) și mai multe canale străine (franceze, germane, italiene, CNN, Euronews...). Și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sărite pe Poincaré. Scriitorul este un colecționar sârguincios al slăbiciunilor omenești, prezente pretutindeni, dar apărând cu relief sporit În dezechilibrata societate românească aflată În zona nesigură dintre tradiție și modernitate. Opera lui Caragiale, complexă, oferă și o dimensiune mai puțin veselă, chiar tragică, Însă nota dominantă, ca și receptarea curentă, se află În registrul ironiei și umorului. Umorul rezultă, În primul rând, din contrastul dintre aparență și esență, universal fără Îndoială, Însă ridicat la cote foarte Înalte Într-o Românie care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe Eminescu, este și Încărcătura masivă de umor. Capacitatea de a privi lucrurile, oricât de grave, sub latura lor comică sau ridicolă este o trăsătură constantă, pe care românii și-au verificat-o și În vremurile de altfel nu prea vesele ale comunismului. Prea mult umor la români? Poate. „A face haz de necaz“ este o expresie românească tipică. Un poet, George Bacovia, a prins perfect Într-un vers această contradicție românească: „O, țară tristă, plină de umor!“ Enciclopedismul Îl citez
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un moment dat, În special de scriitori și artiști. Bucureșteanului Îi plăcea să iasă și să zăbovească la un pahar sau În fața unei cafele și, mai ales, la o discuție prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de nu prea mult bun-gust. Unde sunt elegantele de la 1900 care sfidau Parisul? Cel puțin, orașul nu mai e mort. An de an, după 1989, a câștigat În animație. Este poate chiar prea animat! Departe Însă de Bucureștiul decontractat și vesel de altădată. Lumea e grăbită, nervoasă, nu prea amabilă. Comerțul s-a instalat peste tot. Inițial, micii comercianți au luat În stăpânire trotuarele, cu tarabe improvizate sau mici construcții metalice, numite, foarte parizian, „buticuri“. S-au Înmulțit și restaurantele, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că răspunsul la întrebarea mea necesita un proces de elaborare de care Robby nu era în stare. În același timp mi-am dat seama că nu era bine să sondez acel teritoriu. - Cred că de regulă sunt un tip destul de vesel, am zis. O pauză lungă, oribilă. - Sunt foarte norocos, am adăugat. Pe Sarah o interesă acest aspect. - De ce ești norocos, tati? - Păi și voi doi sunteți foarte norocoși. Duceți o viață norocoasă. De fapt sunteți chiar mai norocoși decât tăticul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]