11,417 matches
-
de teleconferință. Creșterea importanței capitalului uman În Noua economie reflectă sporirea dependenței unei organizații de activele intangibile. În fiecare zi apar noi tipuri de companii care au active intangibile. Produsele lor sunt intangibile și pot fi distribuite electronic În “spațiul virtual de piață ” via Internet. Extinderea continuă a utilității capitalului intelectual poate fi atinsa În Întreprinderea mileniului trei dacă creativitatea, reflectată În invenții și inovații, sunt omniprezente Într-o organizație. Se manifesta chiar sentimentul de succes și se resimte nevoia unor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de teleconferință. Creșterea importanței capitalului uman În Noua economie reflectă sporirea dependenței unei organizații de activele intangibile. În fiecare zi apar noi tipuri de companii care au active intangibile. Produsele lor sunt intangibile și pot fi distribuite electronic În “spațiul virtual de piață ” via Internet. Extinderea continuă a utilității capitalului intelectual poate fi atinsa În Întreprinderea mileniului trei dacă creativitatea, reflectată În invenții și inovații, sunt omniprezente Într-o organizație. Se manifesta chiar sentimentul de succes și se resimte nevoia unor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai mare importanță în construirea atacului combinativ în cadrul jocului la preluarea serviciului advers (S2). Este acțiunea de joc cu care, întotdeauna una dintre echipe va începe jocul cu această acțiune, iar precizia acesteia creează o mare economie de efort pentru virtualul ridicător și o mai mare siguranță în construcția atacului. Preluarea din serviciu se execută, în general, prin procedeul „lovire cu două mâni de jos” pe antebrațe, dar există situații în care este executată și cu două mâini de sus. Preluare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
unește cele două concepte precedente, apropiindu-se în acest fel de practica vorbitorilor pentru care a evoca, de exemplu, le discours de l'art nu înseamnă în primul rînd o trimitere la un ansamblu de texte efective, ci la unul virtual, cel al enunțurilor care pot fi produse prin respectarea constrîngerilor formației discursive respective. Discursul nu mai este un simplu rezultat, un ansamblu de texte, ci un proces, o practică discursivă, legată de o practică intersemiotică, integrînd manifestări lingvistice, picturale, muzicale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
locurile închise și că poate fi inhalat de către nefumători, că există reglementări administrative și autorități însărcinate cu aplicarea de sancțiuni etc. Tot competența noastră enciclopedică ne spune cine sînt Vercingétorix sau Dracula, cum se numesc vecinii noștri etc. Acest ansamblu virtual nelimitatat de cunoștințe, aceste cunoștințe enciclopedice variază în funcție de societatea în care trăim și de experiența fiecăruia dintre noi. El se îmbogățește în cursul activității verbale: tot ceea ce aflăm nou este inclus în stocul de cunoștințe anterioare și devine un punct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ni se pare preferabil să nu confundăm interactivitatea fundamentală a discursului cu interacțiunea orală. Orice enunțare, produsă chiar și în absența unui destinatar, face parte dintr-o interactivitate constitutivă (sau dialogism), este un schimb explicit sau implicit cu alți enunțiatori, virtuali sau reali; ea presupune întotdeauna prezența unei alte instanțe de enunțare căreia i se adresează enunțiatorul și în raport cu care își construiește propriul discurs. Din această perspectivă, conversația nu este considerată ca un discurs prin excelență, ci numai unul din modurile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un text eterogen și într-o reconfigurare permanentă, în funcție de deciziile "cititorului" său. Ecranul însuși nu este decît o fereastră deschisă într-un mod instabil către un "text" care nu poate fi reprezentat: este un "hipertext", o enormă rețea de relații virtuale, care permite un număr nelimitat de parcursuri distincte, "cititorul" navigînd într-un mod lipsit aproape de constrîngeri într-o pădure de enunțuri pe care le convoacă sau le face să dispară și pe care poate să le stabilizeze prin imprimare. În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu definește un individ ca "Bertrand Faure", ci o categorie profesională: "inginer comercial export bilingv german". Pronumele "dumneavoastră" este asociat unui prezent non-deictic într-un fragment non-ambreiat: se descrie un inginer ideal care ar realiza niște acțiuni într-o lume virtuală. Găsim în acest caz niște sisteme enunțiative care seamănă cu cele din ghidurile de utilizare ("apăsați pe butonul F; trageți către voi maneta G...") sau din povestirile în care se presupune că cititorul este eroul ("scoateți sabia și înfruntați uriașul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mod non-deictic. Cei doi poli, noi/voi sînt reuniți prin ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM: aici prima persoană la plural nu are aceeași referință ca în (2): ea asociază acel "noi" din (2), adică întreprinderea Bernard Faure, cu "voi" din (4), angajatul virtual, așa cum o subliniază cuvîntul ÎMPREUNĂ. Este un proces ce mimează procesul însuși de recrutare, în care este vorba de integrarea unui element exterior unui "noi" al întreprinderii. În același mod, opoziția între prezentul deictic al lumii reale din (2) și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
specifice De fapt, există două interpretări pentru un + substantiv: - o interpretare numită specifică, cea pe care tocmai am evocat-o. Ea permite desemnarea unui obiect particular. Acesta poate fi un obiect care există ("Am cumpărat un detergent") sau un obiect virtual, care poate să nu existe ("Caut un detergent ieftin care să-mi curețe foarte bine bucătăria"); - o interpretare generică, în care grupul nominal nehotărît nu face referire la un individ, ci la o clasă: " Un consumator trebuie întotdeauna să fie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ten fluid": produsul pentru ten este numit "ten", iar astfel artificiul devine natură. Printr-un proces de metonimie, se desemnează fondul de ten prin efectul pe care se presupune că îl provoacă. Numele de categorii sînt cuvinte, ale căror sensuri virtuale acționează din umbră și pe care discursul trebuie să le filtreze în favoarea sa. Recurgînd la denumirea "Ten fluid", se elimină unele trăsături semantice legate de cuvîntul "fond", în special ideea unei suprapuneri de straturi, dar și ideea de ceva static
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză și a doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune de acord valorile asociate mărcii cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
recuperării pacientului, fără a compromite însă expunerea corectă a câmpului operator. Traumatismul operator este global redus și ca urmare recuperarea postoperatorie și convalescența traumatizatului sunt scurtate, iar costul global al spitalizării scade foarte mult. Alte avantaje se referă la abolirea virtuală a complicațiilor plăgii operatorii, la reducerea complicațiilor clasice postoperatorii (atelectazia pulmonară, bronhopneumonia, tromboza profundă), la reducerea formării de aderențe postoperatorii [22]. Există și o serie de dezavantaje și limite, cum ar fi: manipularea chirurgicală indirectă cu pierderea senzației tactile, hemostaza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
pacienții tratați cu radioterapie cu modulare de intensitate (IMRT), doza /fr poate fi de 2 Gy/fr pentru tumora primară și 1,8Gy/fr pentru iradierea electivă a ariilor ganglionare. DOZIMETRIE, HISTOGRAMĂ DOZĂ-VOLUM (DVH) Pe reconstrucția 3D computer-tomografică a pacientului virtual se stabilește geometria câmpului de iradiere, numărul și orientarea fasciculelor, accesoriile utilizate, poziția colimatorului multilamelar (MLC) pentru fiecare câmp în radioterapia conformațională, respectiv fluența iradierii în IMRT. Sistemul de planning generează histogramele doză volum (HDV) pentru volumul țintă și organele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
a sesiza "schemele imagistice" care determină și limitează gândirea umană, Principiul Invarianței indică, mai degrabă, incapacitatea acestei direcții de a justifica "puterea imaginației poetice de a transcende nivelul primar al 'structurării imagistice' și/sau 'conceptuale' și de a proiecta lumi virtual imposibile în conformitate cu propriul ei Principiu creator"119. O consecință a acestui fapt este că, subliniind valoarea metaforică a textemelor, cognitiviștii riscă, în schimb, să reducă metaforele ("poetice") însele la texteme, anulând astfel specificul lor de produse libere ale imaginației creatoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se numește "produs" nu are existență proprie, de la sine, în afara "activității"": ""Produsul" [...] se constată exclusiv prin și în cadrul activității, nu în afara acesteia; cu alte cuvinte, "produsul" nu este altceva decât schema abstractă a activităților deja realizate sau a unor activități virtuale, deci nu este ceea ce poate fi numit, propriu-zis, "produs"."198 Prin urmare, limbajul nu este un produs rezultat în urma unei activități, ci o activitate care se manifestă prin produse. 1.2.2. Totuși, pentru Coșeriu limbajul nu este o activitate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
direcții. 3.2.1. Prima dintre ele este studiul determinării, adică al acelor "operații care, în limbaj, se execută pentru a spune ceva despre ceva prin intermediul semnelor limbii, adică pentru "a actualiza" și a orienta către realitatea concretă un semn "virtual" (aparținând "limbii") sau pentru a delimita, preciza și orienta referința unui semn (virtual sau actual)"230. Potrivit fondatorului "lingvisticii vorbirii", operațiile de determinare se împart în patru categorii: a) actualizare; b) discriminare (cu variantele: cuantificare, selectare și situare); c) delimitare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
operații care, în limbaj, se execută pentru a spune ceva despre ceva prin intermediul semnelor limbii, adică pentru "a actualiza" și a orienta către realitatea concretă un semn "virtual" (aparținând "limbii") sau pentru a delimita, preciza și orienta referința unui semn (virtual sau actual)"230. Potrivit fondatorului "lingvisticii vorbirii", operațiile de determinare se împart în patru categorii: a) actualizare; b) discriminare (cu variantele: cuantificare, selectare și situare); c) delimitare (cu variantele: explicare, specializare, specificare); d) identificare. 3.2.2. A doua direcție
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
întâmplă nu doar datorită faptului că, după cum am mai afirmat, toate structurile, operațiile și funcțiile lingvistice sunt, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, semantice, ci și într-un sens mult mai concret: acela de a "orienta" potențialul virtual infinit al desemnării către un sens concret și actual, care relevă însăși esența "energetică" a vorbirii. De altfel, Coșeriu însuși a evidențiat acest aspect: pe de o parte, el a afirmat că "operațiile care constituie determinarea asigură [...] materializarea uneia din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de o parte, el a afirmat că "operațiile care constituie determinarea asigură [...] materializarea uneia din posibilitățile fundamentale ale vorbirii: aceea de a se referi fără echivoc la actual și particular cu semne care, în "tezaurul idiomatic", sunt, prin ele însele, virtuale, fiind de asemenea, în majoritatea lor, universale și, adesea, echivoce"242; pe de altă parte, și "cadrele participă în mod aproape constant la determinarea semnelor", de vreme ce ele "orientează orice discurs, dându-i un sens, și pot chiar să determine nivelul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ansamblu formalizat de realizări tradiționale; ea cuprinde ceea ce "include" deja, ceea ce se găsește realizat într-o tradiție lingvistică; sistemul, din contră, e un ansamblu de posibilități de realizare: el cuprinde deopotrivă ceea ce n-a fost realizat, dar există în mod virtual, ceea ce e "posibil", adică ceea ce poate fi creat după regulile funcționale ale limbii." Pentru Coșeriu, nivelul de referință al semanticii structurale îl reprezintă sistemul (opozițiile funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ele se individualizează în raport cu "tehnica (liberă a) vorbirii", mai exact în raport cu determinarea și cu "cadrele" acesteia. 1.2. Astfel, se poate constata că elementele "discursului repetat" sunt întotdeauna determinate, cu alte cuvinte, că ele nu se manifestă niciodată în forma "virtuală" sub care se manifestă unitățile din "tehnica (liberă a) vorbirii". Această proprietate ține de însuși specificul "discursului repetat" de a se manifesta ca "discurs", i.e., ca articulare de semne (și, implicit, de sensuri). Sub raport structural, unitățile "discursului repetat" comportă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
două tipuri de operații. Potrivit lui Coșeriu, "corespund domeniului "determinării" toate acele operații care, în limbaj ca activitate, se execută pentru a spune ceva despre ceva prin intermediul semnelor limbii, adică pentru "a actualiza" și a orienta spre realitatea concretă un semn "virtual" (aparținând "limbii") sau pentru a delimita, preciza și orienta referința unui semn (virtual sau actual)"343. Prin urmare, determinarea presupune o "blocare" a semnificației unui semn, care, în urma acestei operații, nu mai desemnează o clasă sau o pluralitate de obiecte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în limbaj ca activitate, se execută pentru a spune ceva despre ceva prin intermediul semnelor limbii, adică pentru "a actualiza" și a orienta spre realitatea concretă un semn "virtual" (aparținând "limbii") sau pentru a delimita, preciza și orienta referința unui semn (virtual sau actual)"343. Prin urmare, determinarea presupune o "blocare" a semnificației unui semn, care, în urma acestei operații, nu mai desemnează o clasă sau o pluralitate de obiecte, ci un obiect anume, situat în anumite "cadre" ale vorbirii. În cazul determinării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vedere faptul că activitatea creatoare în limbaj, în special activitatea poetică, constă în mare parte în a descoperi, de fiecare dată, noi asociații privind semnificația (imagini) sau latura formală (rimă, asonanță, aliterație, armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]