9,311 matches
-
Corneliu (Cornel) Coposu (n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj - d. 11 noiembrie 1995, București) a fost un politician român, liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național-țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia în 1947, iar ulterior a fost deținut politic în condiții foarte aspre timp de 17 ani, în faza stalinistă a regimului
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
fost ales președinte al Uniunii Studenților Democrați din Universitatea Cluj și președinte al Tineretului Național Țărănesc. Una dintre dimensiunile fundamentale ale activității intelectuale și politice ale lui Corneliu Coposu a fost legată de activitatea sa jurnalistică. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legați de cotidianul țărănist clujean "România Nouă", condus de Zaharia Boilă; după cedarea Ardealului de Nord-Vest către Ungaria horthystă, tînărul țărănist s-a refugiat la București, fiind colaborator al ziarului refugiaților
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. Beldiman fiind un antimonarhist convins, ziarul său „Adevĕrul” prezenta ziua de 10 mai (ziua monarhiei române, la care a fost încoronat în 1881 regele Carol I al României) drept „zi de doliu național”. În primii ani de apariție ai
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
interviul expres (interogarea câtorva trecători în legătură cu un eveniment unanim cunoscut și actual) - interviul-informație - interviul-explicație (prin care reporterul îl determină pe intervievat să-și justifice o atitudine, să-și explice actele, opiniile, opera, etc). - să nu se refere la domenii cunoscute ziaristului - să nu aibă caracter general - să nu fie puse mai multe întrebări deodată - să nu fie lungi - să nu fie de tipul la care să se răspundă prin da sau nu - să nu sugereze răspunsul - să nu fie ipotetice, etc.
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
al informațiilor, o modalitate de realizare a documentării. În acest caz, întrevederea nu este făcută decât în vederea obținerii de la o persoană chestionată informații, relații despre problematica studiată. Spre deosebire de interviul propriu-zis, rolurile participanților sunt complet diferite: "intervievatul reprezintă obiectul investigației, iar ziaristul subiectul cercetării." 1) Interviul ca gen ziaristic propriu-zis se constituie dintr-o serie de întrebări și răspunsuri. El este o întrevedere solicitată, provocată de ziarist. Rezultatul acestei întrevederi, convorbirea, este publicat în presă, difuzat la radio sau televiziune. Interviu trebuie
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
problematica studiată. Spre deosebire de interviul propriu-zis, rolurile participanților sunt complet diferite: "intervievatul reprezintă obiectul investigației, iar ziaristul subiectul cercetării." 1) Interviul ca gen ziaristic propriu-zis se constituie dintr-o serie de întrebări și răspunsuri. El este o întrevedere solicitată, provocată de ziarist. Rezultatul acestei întrevederi, convorbirea, este publicat în presă, difuzat la radio sau televiziune. Interviu trebuie să cuprindă următoarele etape: alegerea temei și a interlocutorului, documentare, pregătirea întrebărilor, realizare și redactarea interviului. Elementul inițial în elaborarea interviului este alegerea temei și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
al discuției numai în măsura în care va reuși să ridice problematica specifică la o înțelegere general-umană. Alegerea și formularea întrebărilor exprimă pregnant gradul de documentare prealabilă și talentul jurnalistului. Cheia interviului este întrebarea. În majoritatea cazurilor, calitatea întrebărilor determină calitatea răspunsurilor. Când ziaristul nu va avea decât cunoștințe generale despre preocupările interlocutorului său, întrebările sale oricât de elevat exprimate ar fi, nu vor provoca altceva decât răspunsuri plictisitoare și vagi. Un interviu bine pregătit înseamnă întrebări adecvate. Întrebările formează scheletul interviului. Pe acest
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
înseamnă întrebări adecvate. Întrebările formează scheletul interviului. Pe acest schelet se vor mula răspunsurile. Exprimarea precisă a ideii, concizia, simplitatea, formularea la obiect sunt alte calități pe care le impune genul. Un adevărat maestru în știința stimulării interlocutorului devine acel ziarist care reușește să creeze un climat de sinceritate și confesiune, realizând o convorbire, aparent simplă, spontană, "fără pretenții", ce determină răspunsuri revelatorii. Orice temă, oricât de importantă ar fi ea, poate fi ucisă printr-o tratare și punere în pagină
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
începe cu întrebări interesante. Gândirea trebuie să circule alert în ambele sensuri: de la jurnalist la interlocutor și viceversa. Rolul "celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit dialog o situație în care jurnalistul și interlocutorul, stând față în față, dau din cap politicos și se aplaudă politicos. Din punct de vedere al conținutului, întrebările
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
covârșitoare. Jurnalistul trebuie să-și folosească tactul, farmecul, inteligența ca să câștige respectul și încrederea interlocutorului, să-și risipească eventualele rezerve. Se întâmplă ca însăși "discuția pregătitoare", răsturnând orice plan preconceput, să se transforme în începutul interviului. În discuția de aclimatizare, ziaristul are prilejul ca, subliniind importanța interviului și a operei interlocutorului, să se creeze o atmosferă destinsă, de bună dispoziție, să obțină indispensabilul "captatio benevolentiae". A-ți apropia interlocutorul încă de la faza solicitării interviului, a-i arăta respectul pe care i-
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
pregătitoare" este importantă și atunci când avem de-a face cu un interlocutor cu alte vederi politice, cu un adversar de idei. Fermitatea principiilor nu exclude recunoașterea meritelor acestuia, respectul opiniilor sale. Maniera civilizată a discuției și politețea impusă unei gazde, ziaristul trebuind întotdeauna să se considere un amfitrion, este obligatorie. Duelul trebuie să fie de idei, nu de violențe verbale. Poziția jurnalistului, punctul său de vedere se vor regăsi în punctarea decentă a ideilor, în eventuale intervenții, paranteze sau comentarii, în
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
logic fie că jurnalistul va ține cont de contextul răspunsurilor în formarea următoarei întrebări, fie că le va formula independent de răspunsurile anterioare. Tehnica înlănțuirilor logice asigură un dialog viu, de la egal la egal, într-o mișcare liberă de idei, ziaristul trebuind să dețină o bună cunoaștere a domeniului pus în discuție, să fie înzestrat cu mobilitate de gândire și spontaneitate. Prima întrebare poate fi la precisă, la obiect, introducându-ne de la început în miezul problematicii tratate. Prima întrebare poate avea
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
fie pusă de interlocutor. Dialogul se poate deschide printr-o declarație sau de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context, la motivația dialogului, se poate realiza o scurtă introducere. Ziaristul trebuie să aibă permanent spiritul treaz, să fie atent la mișcările interlocutorului său, să fie suficient de bogat în idei ca să poată renunța la intențiile inițiale și suficient de curajos să se avânte cu încredere în spațiul unor noi idei
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
scopul urmărit și de motivația acestuia. Mai există și interviuri care prezintă un eveniment, un subiect de actualitate cu ajutorul unor interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care îl reprezintă. Acest tip de interviu are o introducere în care ziaristul anunță știrea propriu-zisă, persoana interlocutorului, motivul alegerii temei și a partenerului de discuție. Ideea este apoi dezvoltată de interlocutor, ziaristul având rolul să atragă atenția prin întrebări, asupra aspectelor celor mai semnificative. În acest tip de interviu, cititorul este informat
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care îl reprezintă. Acest tip de interviu are o introducere în care ziaristul anunță știrea propriu-zisă, persoana interlocutorului, motivul alegerii temei și a partenerului de discuție. Ideea este apoi dezvoltată de interlocutor, ziaristul având rolul să atragă atenția prin întrebări, asupra aspectelor celor mai semnificative. În acest tip de interviu, cititorul este informat despre un eveniment, despre anumite schimbări, noutăți din viața socială, economică sau politică, este pus în situația de a cunoaște
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
alt tip de interviuri sunt cele ce fac cunoscute opinii, puncte de vedere. În astfel de interviuri pot fi exprimate poziții critice, de dezaprobare față de fapte culese din realitatea apropiată. De cele mai multe ori aceste opinii sunt publicate sub forma declarațiilor. Ziaristul poate solicita și în mod special anumite declarații unor personalități ale vieții politice, oameni de prestigiu ale căror opinii interesează publicul. În funcție de participarea jurnalistului la interviu, se pot distinge dialogul și interviul colectiv. În dialog relația jurnalist-interlocutor se modifică, fiecare
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
distinge dialogul și interviul colectiv. În dialog relația jurnalist-interlocutor se modifică, fiecare dintre cei doi parteneri își pot adresa reciproc întrebări, își pot completa răspunsurile. Interviul colectiv sau masa rotundă este o dezbatere ce implică mai mulți participanți reuniți de ziarist pentru a despre o anumită tematică. Ziaristul are misiunea de a îndruma și conduce discuțiile. Acest rol îi impune mult tact și prezență de spirit. Fiecare intervenție a sa trebuie să fie o concluzie, o sinteză a ideilor exprimate până în
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
relația jurnalist-interlocutor se modifică, fiecare dintre cei doi parteneri își pot adresa reciproc întrebări, își pot completa răspunsurile. Interviul colectiv sau masa rotundă este o dezbatere ce implică mai mulți participanți reuniți de ziarist pentru a despre o anumită tematică. Ziaristul are misiunea de a îndruma și conduce discuțiile. Acest rol îi impune mult tact și prezență de spirit. Fiecare intervenție a sa trebuie să fie o concluzie, o sinteză a ideilor exprimate până în acel moment. Ziaristul va fi preocupat mereu
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
despre o anumită tematică. Ziaristul are misiunea de a îndruma și conduce discuțiile. Acest rol îi impune mult tact și prezență de spirit. Fiecare intervenție a sa trebuie să fie o concluzie, o sinteză a ideilor exprimate până în acel moment. Ziaristul va fi preocupat mereu să dea un caracter viu, dinamic unei astfel de discuții. Reușita unei mese rotunde este asigurată de concizia intervențiilor. Replicile extinse, greoaie, cu tendința de a se transforma în adevărate prelegeri sunt dificil de urmărit. Chilton
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
apartenența politică anume (Teohar Mihadaș, Adrian Marino). Toți vor scrie ulterior cărți, meditând asupra experienței de închisoare. 12 februarie 1959 - Condamnarea, în baza articolului 209 CP, ulterior 167, a peste 20 de intelectuali, printre care Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, profesoara, Dumitru Banu, ziarist, Ion Caraion, poet, pentru difuzarea de "înscrisuri dușmănoase": poeme sosite din străinătate, scrisori etc. Va relata experiență de închisoare, din exilul lui de mai tarziu, Ion Caraion. 1 martie 1960 - Sentința în procesul Noica-Pillat, judecat de Regiunea a II-a
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
a aparat pe Mihai Eminescu, în fața rabinului Moses Rosen (care-l numise pe poetul național "antisemit"), i-a fost interzis volumul "Saturnalii" și nu a mai avut voie să apară în presa timp de 8 luni. Mai 1984 - Dorin Tudoran, ziarist și poet, cere plecarea din țară din cauza condițiilor economice, politice și de creație, amenințând cu difuzarea unei scrisori deschise la „Europa Liberă“. Atitudinile lui contestatare durează din 1976, spun documentele Securității. Din acest moment izolarea scriitorului este totală. Printre alte
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
3/15 mai, participa activ alături de colegii săi studenți la sărbătorirea revoluției de la 1848. Interesul său pentru politică a început să crească, astfel încât era prezent la conferințele organizate de societatea „Politische Gesellschaft” unde erau invitați să țină prelegeri reputați profesori, ziariști sau politicieni. S-a implicat în campania electorală a lui Karl Lueger care a devenit primar al Vienei din partea Partidului Creștin-Social. Doctrina creștin-socialismului austriac a lăsat urme în gândirea sa, explicând accentele de antisemitism, doctrină antidemocratică sau antiliberală. Sfârșitul secolului
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
și conducătorii acțiunii au fost trimiși în judecată. A făcut parte dintr-un Comitet Național care a ținut locul celor întemnițați, iar pe manifestul lansat în timpul procesului de la Cluj apare semnătura sa, alături de cea a preotului Vasile Lucaciu. Cariera de ziarist și-a început-o la ziarul „Dreptatea” din Timișoara. În 1896, Vaida a reușit să-i determine pe colegii săi români de la Universitatea din Viena să pregătească manifestațiile împotriva Mileniului, sărbătoare a Ungariei care marca un mileniu de la stabilirea maghiarilor
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
CBS Ireland". A fost un moment important, cel al începutului afirmării pentru formația în devenire. Ei și-au înregistrat primul demo la Studiourile Keystone, din Harcourt Street, Dublin, în aprilie 1978. În mai, Paul McGuinness, care fusese prezentat formației de către ziaristul "Hot Press" Bill Graham, a acceptat să devină managerul formației U2. Primul EP al formației, vândut doar în Irlanda și intitulat "Three", a apărut în septembrie 1979, fiind primul succes în clasamentele irlandeze. În decembrie 1979, U2 au cântat la
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic. Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, avându-l alături pe Emil Racoviță Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României. Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11 000 de nume românești de plante, față de cele
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]