85,035 matches
-
de viață, scoțându-le din banalul cotidian, artizan al cuvintelor, dar fără patima jocurilor textualiste, P. lasă criticii dreptul de a atrage atenția cititorilor asupra cărților sale. Ceea ce s-a întâmplat cu voci dintre cele mai avizate, care s-au pronunțat fără rezerve: Mircea Martin („are stofă de adevărat prozator”), Nicolae Manolescu („ilustrează admirabil procedeul realismului cu ochiuri mici de plasă”), Mircea Nedelciu („Un talent într-adevăr de excepție în proza momentului”). Alcătuite mai ales din proze scurte, scrierile lui P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
fost însă contrazisă curând de comportările regelui Carol al II-lea, care l-a dezamăgit, ca și pe alți susținători dealtfel. Elegant sau precaut, noul șef de partid nu l-a atacat de la început pe rege, ci camarila din jurul său, pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu, V. Papacostea, C. Banu ș. a.) dezaprobau opoziția față de rege și camarilă. Relevantă este și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau evrei, germani inclusiv Jean Maurer, viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dovedindu-se un apărător al regimului parlamentar-constituțional, un luptător pentru unitatea și conștiința națională, militând pentru adaptarea politicii externe a României la conjunctura internațională, pentru strângerea relațiilor cu Germania și Italia, în scopul asigurării garanțiilor pentru integritatea teritorială a țării, pronunțându-se constant împotriva comunismului și a legăturilor cu U.R.S.S., Gheorghe Brătianu a fost "redus la tăcere" după 1947, în condițiile preluării puterii de către comuniști cu sprijinul Moscovei. A fost închis și a murit în închisoare, la Sighet, în 195365
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberală" consemnează adeziunea profesorului universitar Ștefan Ciobanu. În scrisoarea de adeziune, istoricul aprecia că partidele politice care au desfășurat activitate în regiunea dintre Prut și Nistru au favorizat, prin demagogia lor, anarhia în administrație și dezastrul în economie, mult mai pronunțate în această provincie decât în restul țării. El declara că partidul condus de Gheorghe Brătianu îl atrăgea, pentru că punea interesele țării, mai presus de interesele personale ale membrilor 122. În cursul lunii octombrie 1930 s-au desfășurat congresele organizațiilor județene
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
secretar general 248. De altfel, în funcție de obiectivele pe care le considerau prioritare, în interiorul partidului s-au format trei grupări (a celor care cereau denunțarea acordului cu Partidul Poporului, a celor care se opuneau reîntregirii liberale și a celor care se pronunțau ferm pentru revenirea în sânul PNL, aflat la guvernare 249). Ion Sân-Giorgiu, prevedea chiar o posibilă scindare a partidului condus de Gheorghe Brătianu. El spera că va putea să determine disidența organizațiilor georgiste din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și în cea economică". Soluțiile propuse pentru realizarea primului obiectiv vizau colonizarea românilor care trăiau în afara granițelor, în zonele aflate la granițele țării, sau în orașele românești cu procent mare de locuitori aparținând minorităților naționale. În același timp, georgiștii se pronunțau pentru asigurarea unei reprezentări proporționale a românilor în intreprinderi și în instituții. Pentru realizarea celui de-al doilea obiectiv, ei propuneau conversiunea generală a tuturor datoriilor care fuseseră contractate în trecut, precum și plata la zi a datoriilor noi. Între modalitățile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin limitarea numărului senatorilor de drept și sporirea incompatibilităților de exercitare a mandatului de parlamentar, pentru asigurarea independenței puterii legislative. Se amintea și despre "o nouă reprezentare a intereselor profesionale" în Parlament, fără a se indica soluții concrete. Georgiștii se pronunțau pentru o politică externă care să aibă acordul tuturor factorilor de răspundere, să aibă ca scop final consolidarea păcii și a alianțelor existente, a raporturilor normale cu statele vecine, dar să țină seama de interesele specifice ale României pe tărâm
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L. Rougier, neoliberalismul critica liberalismul tradițional, (sintetizat de formula "laissez-faire, laissez-passer"), dar și economia planificată. Susținători ai unei "ordini spontane", a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea liberei concurențe. Admiteau intervenția statului pentru asigurarea securității și libertății individuale, deci pentru realizarea unui sistem de asigurări sociale, dar opuneau libertatea individuală, ideii de centralizare, ca fiind singura autoritate recunoscută. Spre deosebire de aceștia, neoliberalii germani grupați în Școala de la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Duca ar rămâne în opoziție, cea mai mare parte a liberalilor ar trece de la Duca la el. În acel moment, reprezentanții "tinerilor" liberali, din partidul condus de I.G. Duca, în frunte cu Ion Inculeț, Gheoeghe Tătărescu, și Richard Franasovici se pronunțau pentru acceptarea unei împăcări cu Gheorghe Brătianu și pentru participarea la orice fel de combinație guvernamentală cerută de rege376. În cele din urmă, s-a impus formula guvernului de tehnicieni, condus de Nicolae Iorga. Pentru a asigura succesul noului cabinet
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
N. Constantinescu-Bordeni aprecia că modificările aduse cotelor de impozitare stabilite în 1923 de Vintilă Brătianu, pentru fiecare din cele "6 clase de impozite elementare", au determinat modificarea proporției dintre ele, nedreptățind categorii sociale, precum cea a salariaților publici. Vorbitorul se pronunța împotriva impozitului pe venitul global, arătând că acesta ar fi acționat ca frână în activitatea contribuabililor. El considera că impozitele indirecte ar fi trebuit să reprezinte sursa principală de venituri, în condițiile în care impozitele directe și impozitul pe venitul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o supracotă progresivă pe veniturile elementare, precum și faptul că proiectul prevedea unele măsuri pentru înlăturarea evaziunii fiscale, N. Constantinescu-Bordeni declara că parlamentarii georgiști vor vota proiectul de lege discutat 491. În iulie 1934, N. Constantinescu-Bordeni declara că PNL-Gh. Brătianu se pronunța împotriva bugetului extraordinar, propus de guvern, pentru exercițiul 1934-1935, cerând "un singur buget, pentru toate nevoile statului, care să garanteze un control eficace în executarea lui"492. Analizând sumele alocate pentru diferitele ministere, reprezentantul georgiștilor concluziona că se menținea concepția
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
A fost difuzat în străinătate, iar în țară a fost răspândit clandestin, prin intermediul șefilor de organizații ale georgiștilor 562. În străinătate, manifestul a creat impresia că în România se pregătea o "revoluție antidinastică". Din considerente tactice, mareșalul Averescu s-a pronunțat, inițial, împotriva lansării manifestului și apoi, a încercat să impună moderație în formularea lui563. S-a creat astfel, o primă fisură în acordul politic dintre cele două partide. Văzând că manevrele sale pentru obținerea guvernării nu dădeau roade, Averescu a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Nemulțumirile au continuat să se acumuleze, așa încât, la începutul anului 1936, în PNL-Gheorghe Brătianu se conturau trei curente cu orientări diferite: georgiștii care se opuneau tacticii folosite de partidele "Frontului Constituțional" și cereau denunțarea publică a acordului, ramura care se pronunța categoric împotriva reîntregirii liberale și cei care acționau în ascuns pentru revenirea în cadrul vechiului Partid Național Liberal. Georgiștii ostili continuării acțiunii "Frontului Constituțional" își argumentau poziția susținând că programul promovat de alianță depășea ideologia liberală, reprezentând punctul de vedere al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Național Liberal fuzionat. Frământările din interiorul partidului liberal de guvernământ erau deosebit de puternice. Dacă asupra șefiei partidului s-a ajuns la un consens, toți liberalii diniști susținând necesitatea ratificării alegerii președintelui în persoana lui Dinu Brătianu, majoritatea fruntașilor s-au pronunțat pentru "înființarea unui comitet de direcție care să reprezinte toate curentele liberale". Tinerii liberali din partidul condus de Dinu Brătianu opinau pentru numirea lui Gheorghe Tătărescu în funcția de prim vicepreședinte al partidului, care i-ar fi asigurat succesiunea la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
insuficient pentru a asigura succesiunea georgiștilor la guvernare 623. Problema succesiunii la guvernare îi împărțise pe georgiști în două curente distincte 624. Majoritatea șefilor de organizații, în frunte cu secretarul general al partidului, Constantin Toma și cu Arthur Văitoianu se pronunțau pentru venirea la putere. În acest scop, ei cereau președintelui, să manifeste maleabilitate în raporturile cu palatul și să accepte o colaborare cu Nicolae Iorga, sau cu Al. Vaida-Voevod. O a doua soluție, propusă de aceleași cercuri georgiste, se referea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cercuri georgiste, se referea la intensificarea eforturilor pentru realizarea reîntregirii liberale, chiar cu prețul unei împăcări cu Gheorghe Tătărescu. Cea de-a doua grupare, alcătuită, din "organizațiile cele mai bune, care au exprimat d-lui Gh. Brătianu încredere permanentă", se pronunța împotriva colaborării cu alte partide politice, cerând ca șeful "să reclame succesiunea singur", sau să se retragă în opoziție, eliminând din partid pe cei ce nu-i dădeau concursul. Între fruntașii georgiști care adoptaseră această poziție se numărau C.C. Giurescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opiniei publice. Ar fi agreat, în schimb, o altă formulă care să asigure un guvern liberal, fără Gheorghe Tătărescu. În cele din urmă, în noiembrie 1937, Gheorghe Brătianu a optat pentru o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste apreciau că dificultatea care se ridica în calea reîntregirii provenea din faptul că Dinu și Gheorghe Brătianu doreau ca aceasta să se realizeze în opoziție, în timp ce Gheorghe Tătărescu dorea realizarea fuziunii și menținerea liberalilor la guvernare. Pronunțându-se împotriva reîntregirii, Constantin Hențescu arăta că acest act ar însemna o abdicare a lui Gheorghe Brătianu de la intransigența dovedită până în acel moment, o intrare "în spiritul politicianist al vechilor partide" deschizând drum lui Corneliu Zelea-Codreanu "pentru ascensiune sub masca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe care îl stăpânește"710. Plasându-și discursul în aceeași zonă de interes, Gheorghe Brătianu a abordat, deschis, și problema delicată a relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole, al căror autor, contele Ștefan Bethlen, se pronunțase în favoarea unor înțelegeri directe între cele două state, în scopul rezolvării pașnice a conflictelor dintre ele. Analizând acuzațiile aduse de politicianul maghiar României, Gheorghe Brătianu demonstra, în martie 1937, lipsa de temei a unora din argumentele înaintate. Ștefan Bethlen reproșa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu nega ideea unui aport semnificativ al voturilor obținute de la legionari, apreciind că propaganda electorală și prezența lor la vot fuseseră interzise de autorități 721. Unii dintre membrii partidului georgist au adoptat, totuși, atitudini diferite de cea a conducerii centrale, pronunțându-se tranșant pentru sprijinirea legionarilor în alegeri. Astfel, în ziarul "Curentul" se afirma că, la Piatra Neamț, Simion Mehedinți ceruse alegătorilor să voteze cu "Garda de Fier", dacă nu votau cu georgiștii. Comentând, Pamfil Șeicaru, membru marcant al PNȚ, respingea ideea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de Ungaria, în fața acestui nou pericol, liderul liberalilor georgiști aprecia că perspectiva intrării trupelor sovietice pe teritoriul României reprezintă "un pericol de moarte [...] pentru existența însăși a națiunii"794. El aprecia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României. În replică, Gheorghe Brătianu preciza că opinia publică a țării nu era potrivnică destinderii relațiilor cu U.R.S.S., dar dorea ca aceasta să fie sinceră din ambele părți 797. Încercând să afle motivele pentru care președintele liberalilor georgiști se pronunța atât de hotărât împotriva politicii promovate de Nicolae Titulescu față de U.R.S.S., unul din diplomații sovietici, Vinogradov, s-a întâlnit cu Gheorghe Brătianu, care și-a exprimat convingerea că odată intrată pe teritoriul României, Armata Roșie ar fi impus un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia să definească orientarea viitoare a politicii sale externe, fără a utiliza termenul de neutralitate, care ar fi exclus respectarea alianțelor deja încheiate. Ar fi acceptat termenul de neutralitate numai în raport cu conflictul între doctrine și între ideologii. Liderul georgist se pronunța, cu fermitate, împotriva unui nou sistem de securitate colectivă, considerând că acesta ar fi devenit la fel de ineficient, ca cel promovat anterior de Societatea Națiunilor. Pentru viitor, concluziona vorbitorul, în politica sa externă România ar fi trebuit să mențină alianțele sale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]