85,183 matches
-
naturalist Rafael Lucas Rodríguez a fost un biolog pionier în țară. El a scris numeroase articole și cărți, precum și broșuri ilustrative ale florei din Costă Rica. Autorul Fernando Contreras Castro, de asemenea născut și crescut în Sân Ramon, este un scriitor recunoscut la nivel internațional în ceea ce este descris ca fiind stilul de "generație urbană". Contreras preda literatura la Universitatea din Costă Rica. Scriitor despre realitățile sociale, Fabián Dobles a crescut în Atenas. Opera să se concentrează pe situația dificilă a
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
din Costă Rica. Autorul Fernando Contreras Castro, de asemenea născut și crescut în Sân Ramon, este un scriitor recunoscut la nivel internațional în ceea ce este descris ca fiind stilul de "generație urbană". Contreras preda literatura la Universitatea din Costă Rica. Scriitor despre realitățile sociale, Fabián Dobles a crescut în Atenas. Opera să se concentrează pe situația dificilă a celor săraci din Costă Rica. Dobles, membru al Partidului Popular Vanguard, a petrecut ceva timp în închisoare pentru convingerile sale politice. Scriitorul Carlos
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
Rica. Scriitor despre realitățile sociale, Fabián Dobles a crescut în Atenas. Opera să se concentrează pe situația dificilă a celor săraci din Costă Rica. Dobles, membru al Partidului Popular Vanguard, a petrecut ceva timp în închisoare pentru convingerile sale politice. Scriitorul Carlos Luis Fallas s-a născut și a făcut școală în Alajuela. Cea mai cunoscută opera a sa „Mamita Yunai”, este bazată pe perioada cât a lucrat pe o plantație de banane. Istoricul și jurnalistul Ángela Ulibarri trăiește în Quesada
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
a mutat la Pacov, unde a murit într-o noapte furtunoasă din august 1928. Înmormântarea sa a avut loc la Praga, dar cenușa lui a fost depusă într-o urnă de granit din Pacov. În 1897 Sova a fost printre scriitorii care au fondat prima asociație literară oficială cehă, numită Máj. Primele sale volume de poezii publicate au fost "Realistické sloky" (Strofe realiste, 1890), "Květy intimních nálad" (Florile stărilor de spirit intime, 1891), "Z mého kraje" (Din țara mea, 1893), "Soucit
Antonín Sova () [Corola-website/Science/336334_a_337663]
-
1891), "Z mého kraje" (Din țara mea, 1893), "Soucit o vzdor" (Compasiune și sfidare, 1894) și "Zlomená duše" (Suflet rupt, 1895). Sova a fost un susținător al mișcării progresiste naționale din anii 1890 legate de Procesul Omladina. Împreună cu alți 11 scriitori a semnat manifestul Česká moderna în 1895 prin care se cerea libertatea de exprimare, reforme sociale și individualism în artă. Reflectarea manifestului în opera lui Sova l-a constituit volumul "Vybouřené smutky" (Dureri înăbușite, 1897). În 1897 Theodor Mommsen a
Antonín Sova () [Corola-website/Science/336334_a_337663]
-
despre modă, Graham a dorit ca revista să se adreseze tuturor segmentelor de public, atât bărbați, cât și femei. El a oferit o plată mare de 5 dolari pe pagină, atrăgându-i cu succes pe unii dintre cei mai cunoscuți scriitori de la acea vreme. De asemenea, el a devenit cunoscut pentru gravurile și lucrările sale de artă. "Graham's" a fost prima revistă din Statele Unite ale Americii care a revendicat drepturi de autor pentru fiecare număr. Edgar Allan Poe a devenit
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
printre bărbați, cât și printre femei, publicând articole despre modă, fotografii, muzică, povestiri scurte și comentarii critice. El a sperat, de asemenea, să atragă atât publicul de masă, cât și pe cei cu gusturi mai rafinate. Graham nu era un scriitor el însuși, scriind doar o secțiune de pe ultima pagină a fiecărui număr numită „Graham's Small Talk”, și s-a bazat foarte mult pe contribuitori. În acest scop, Graham s-a asigurat că revista este populară în rândul scriitorilor, plătind
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
un scriitor el însuși, scriind doar o secțiune de pe ultima pagină a fiecărui număr numită „Graham's Small Talk”, și s-a bazat foarte mult pe contribuitori. În acest scop, Graham s-a asigurat că revista este populară în rândul scriitorilor, plătind 5 dolari pentru fiecare pagină a revistei. Alte reviste plăteau la acel moment doar 1 dolar pe pagină.Încercarea sa de a-i atrage pe cei mai buni colaboratori a funcționat; astfel au colaborat la această revistă William Cullen
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
-i atrage pe cei mai buni colaboratori a funcționat; astfel au colaborat la această revistă William Cullen Bryant, Nathaniel Hawthorne, James Russell Lowell, Christopher Pearse Cranch, Fitz-Greene Halleck, George D. Prentice, Alice, Horace Binney Wallace și Phoebe Cary. Nu toți scriitorii, cu toate acestea, au fost plătiți. Într-o notiță din numărul din mai 1841 scria: James Fenimore Cooper a fost, se pare, cel mai bine plătit colaborator al lui "Graham's", el primind 1.600 de dolari pentru seria „The
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
conținutul revistei "Graham's"; nu i-au plăcut în mod particular „imaginile demne de dispreț, ilustrațiile de modă, muzica și poveștile de dragoste” pentru care era cunoscută revista. Graham, cu toate acestea, a fost conștient de statutul lui Poe ca scriitor și critic și era sigur că el va crește popularitatea revistei. El l-a prezentat astfel pe noul său redactor în paginile revistei: "Dl. POE este prea bine cunoscut în lumea literară pentru a avea nevoie de un cuvânt de
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
iver. În 1967 el a jucat într-un alt film al lui Kishon, „Ervinka”, alături de Hâim Topol. Bodo a mai participat și la filmele „Hashual belul hatarnegolot” („Vulpea în cotețul de găini” după un roman de Kishon și în regia scriitorului), „Nahche și generalul” în regia lui George Ovadia, „Milionar în încurcătură” în regia lui Yoel Zilber, „Margo sheli” (Margo a mea),„Dacă ți se dă,ia! (film israelian în limba idiș), „Hamesh-hamesh” („Five Five”) , „Miracol în sat”, „Gey Oni”, „Numai
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
„” (în ) este o povestire fantastică satirică și de anticipație științifică a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în februarie 1849 în revista "Godey's Lady's Book". Povestirea este formată din mai multe scrisori scrise de plictiseală unei prietene de către o femeie ce călătorea cu balonul
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
din februarie 1849 a revistei lunare "Godey's Lady's Book". Textul este mai puțin cunoscut, fiind absent din cele mai multe ediții americane, precum și din prestigioasa traducere franceză a lui Charles Baudelaire. Prima traducere în limba română a fost realizată de scriitorul și criticul literar Ion Hobana și publicată sub pseudonimul Horia Banu în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, anul XI, 15 aprilie 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. Povestirea a fost tradusă apoi de Petre
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
adesea folosit ca metaforă pentru copilăria veșnică (și pentru caracterul copilăros), nemurire, si fugă de realitate. A fost introdusă pentru prima dată că "Țara de niciunde", în piesa de teatru "Peter Pan, sau Băiatul care a refuzat să crească" de scriitorul scoțian J. M. Barrie, pusă în scenă pentru prima data in 1904. În românul "Peter Pan și Wendy", din 1911, Barrie a făcut referire la "Țara de nicăieri", și numeroase variante, ca "Țara nicăieri". În primele versiuni ale piesei lui
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
, ce urma inițial să fie numită The Penn, a fost un periodic proiectat să fie deținut și redactat de Edgar Allan Poe. Scriitorul avea un vis de lungă durată de a înființa o revistă americană cu standarde foarte ridicate, în scopul de a ridica din punct de vedere calitativ literatura epocii. În ciuda încercărilor de a atrage abonați și de a găsi susținători financiari
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
Poe nu a fost în măsură să sprijine înființarea revistei sale cu banii proprii, în parte din cauza efectelor crizei de după Panica din 1837, și a căutat investitori. Pe 17 ianuarie 1840, Poe i-a scris o scrisoare prietenului și confratelui scriitor John Pendleton Kennedy, cerându-i ajutor pentru finanțarea revistei: „Din moment ce tu mi-ai dat primul start în lumea literară... nu te vei mai simți surprins de faptul că mă uit cu nerăbdare la tine pentru o încurajare în această nouă
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
a avut parte de o susținere rezonabilă pentru "The Stylus" în lumea literară. William Gilmore Simms a scris în iunie 1843: „Dl. Poe este potrivit pentru a conduce o revistă literară. El este recunoscut ca unul dintre cei mai buni scriitori și critici ai noștri”. Mai multe persoane și organizații s-au abonat la revistă înainte de moartea lui Poe. O listă de potențiali abonați îi includea pe Nathan C. Brooks, William Cullen Bryant, Sarah Josepha Hale, Charles Fenno Hoffman, John Pendleton
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
(n. 4 octombrie 1967, Iași) este un pictor, sculptor, fotograf și scriitor român. Este absolvent al liceului Al. I. Cuza din Iași, (1989) și Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Management, (2011). În domeniul artistic este autodidact. Prima lucrare de sculptură o realizează în august 1994, iar în anul 1998 devine membru în
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
2007, publicată în Elveția, pag.559; Povestiri despre Iași și despre ieșeni - Constantin Ostap, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag.212; Național Salfoto Buzău 2008 - editat de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Cultural Buzău, Ed. Editgraph, Buzău, 2008; Scriitori și publiciștii ieșeni contemporani, Dicționar 1945 - 2008, Nicolae Busuioc, Florentin Busuioc, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2009, pag. 359; Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed.
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Ed. Vasiliana’98, Iași, 2009, pag. 359; Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. S.C. Clear Vision Prinț S.R.L. , Cluj, 2009, pag.40, 41; Liga scriitorilor români. Dicționar biobibliografic - Anda Dejeu, vol. 1, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pag. 189, 190; Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari (1989 - 2010) - Mihai Marcu, Editura Socrate, Craiova, 2011, pag. 482 - 485; Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. S.C. Clear Vision Prinț S.R.L. , Cluj, 2009, pag.40, 41; Liga scriitorilor români. Dicționar biobibliografic - Anda Dejeu, vol. 1, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pag. 189, 190; Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari (1989 - 2010) - Mihai Marcu, Editura Socrate, Craiova, 2011, pag. 482 - 485; Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Tradiții Clujene, Cluj, 2011, pag
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
de Artă, Argeș - Pitești; http://www.aapiasi.ro/ http://destepti.ro/pictorul-costel-iftinchi-si-arta-naiva http://www.ziarul evenimentul.ro/știri/Iași/omul-zilei-costel-iftinchi--106595.html http://www.bzi.ro/costel-iftinchi-un-modelator-in-lemn-si-in-constiinta-aproapelui-5867 https://romaniannaiveartinfo.blogspot.com/2013/03/costel-iftinchi.html http://www.ziare.com/bistrița/articole/scriitorul+costel+iftinchi http://culisepolitice.blogspot.ro/2012/06/usa-naivilor-s-deschis-pentru-doua-oara.html http://www.luceafarul.net/botosani-flash-cultural-salonului-national-de-arta-naiva-gheorghe-sturza-editia-aiii-a http://dragusanul.ro/tiberiu-cosovan-marturisitorul-de-frumosfrumos/ http://www.cuvantul-liber.ro/index.php?mact=News,cntnt 01,detail,0&cntnt01articleid=80278 http://traditiiclujene.ro/pdf/fotografia document etnografic VII 2010.pdf http
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
(n. 21 iulie 1947, București) este o poetă contemporană, traducătoare, publicistă, jurnalistă media, cercetătoare de istorie recentă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. S-a născut la 21 iulie 1947 din părinții Ion și Justina Diaconescu (născută Vlad), ambii profesori. Mama (licențiată a Facultății de Limba și literatura italiană, avându-l ca dascăl și mentor pe Alexandru Marcu, profesor și savant
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Ismail, apoi al celui de la Roman, mentor și mai târziu prieten al preoților ce-i fuseseră elevi(preferații fiind Constantin Galeriu și Ioan Ivan de la Neamț), apropiat al episcopului de Roman și Huși Teofil Herineanu precum și al preotului Grigore Pișculescu (scriitorul Gala Galaction) și bunica Aurelia Vlad, cunoscută în școlile unde predase ca un “pedagog de clasă”, i-au format primele deprinderi intelectuale, i-au influențat gândirea spirituală, formarea ca scriitoare. În casa bunicilor de la Roman și-a scris primele poezii
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
are ca mentori pe Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu ale căror cursuri și seminarii le urmează și este atrasă de cursurile strălucitei profesoare Florica Dimitrescu-Niculescu. La încheierea excepțională a studiilor va fi angajată pe un post de bibliograf la Uniunea Scriitorilor datorită “dosarulu” tatălui, fiind la rându-i “decăzută din drepturi civile”. După trei ani de la angajare, odată cu “restructurarea” instituțiilor conform noilor cerințe ale regimului ceaușist, i se desființează postul . Este reangajată cu o jumătate de salariu, “pe din două” cu
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]