85,183 matches
-
2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în prezent la radio “Trinitas” în cadrul emisiunii „Revista culturală Trinitas” Participa in emisiunile de televiziune „Memorialul Durerii” și „Rezistența prin cultură” (în problema scriitorilor, cărturarilor și preoților supuși regimului concentraționar al închisorilor politice sau a celor urmăriți politic de regimul comunist). De asemenea este prezentă frecvent în emisiunea „Ora de veghe” a televiziunii ”Nașul ” abordând subiecte de interes în actualitate, de literatură și de
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
mosafira inopinată, stăpâna secretelor, deținătoarea frigului care e cald, a luminii care întunecă, neguraliva care pe toate le descurcă, grăbita ori prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
volumul VI) William Shakespeare, Antoniu și Cleopatra (în volumul VII) Ambele traduceri - în noua ediție - integrala “Shakespeare pentru mileniul trei “, București 2013 Premiul “Perpessicius” pentru ediția critică Scrieri vol. I și II de Emil Botta - Editura Minerva 1981 Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1996 - volumul pentru copii “Povești mai mici pentru copii mai mari” - Ed. Ion Creangă Diploma și Medalia Academiei Carpatica - Premiul pentru creația poetică excepțională - 1997 Nominalizată pentru Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1999- secțiunea Poezie - volumul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Emil Botta - Editura Minerva 1981 Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1996 - volumul pentru copii “Povești mai mici pentru copii mai mari” - Ed. Ion Creangă Diploma și Medalia Academiei Carpatica - Premiul pentru creația poetică excepțională - 1997 Nominalizată pentru Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1999- secțiunea Poezie - volumul “Arcadia” - Ed. Eminescu Premiul Asociației Scriitorilor din București - 2001- volumul pentru copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor - 2004 - volumul pentru copii “Roni cel
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
pentru copii “Povești mai mici pentru copii mai mari” - Ed. Ion Creangă Diploma și Medalia Academiei Carpatica - Premiul pentru creația poetică excepțională - 1997 Nominalizată pentru Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1999- secțiunea Poezie - volumul “Arcadia” - Ed. Eminescu Premiul Asociației Scriitorilor din București - 2001- volumul pentru copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor - 2004 - volumul pentru copii “Roni cel viteaz și prințesa cu ghete” - Ed. Vivaldi Premiul pentru Poezie al revistei “Convorbiri
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
excepțională - 1997 Nominalizată pentru Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1999- secțiunea Poezie - volumul “Arcadia” - Ed. Eminescu Premiul Asociației Scriitorilor din București - 2001- volumul pentru copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor - 2004 - volumul pentru copii “Roni cel viteaz și prințesa cu ghete” - Ed. Vivaldi Premiul pentru Poezie al revistei “Convorbiri Literare” - Iași 2012 Premiul Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” al Filialei de Poezie pentru volumul „Nusakan” - 2013, Ed. Timpul Diploma și Titlul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor - 2004 - volumul pentru copii “Roni cel viteaz și prințesa cu ghete” - Ed. Vivaldi Premiul pentru Poezie al revistei “Convorbiri Literare” - Iași 2012 Premiul Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” al Filialei de Poezie pentru volumul „Nusakan” - 2013, Ed. Timpul Diploma și Titlul de “Poet al Iașului”- Festivalul Internațional Ediția a IIIa - „Poezia la Iași” - conferită de Primăria Municipiului Iași - 2015 Diploma și Titlul de „Ambasador al Poeziei
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
(26 decembrie 1912 - 3 februarie 1972) a fost un scriitor de proză românească, grafician și caricaturist. Născut la București, părinții lui au fost Petru Rădulescu, de profesie funcționar, și mama Ecaterina, balerină. A urmat școala primară "Sfântul Iosif" și Colegiul Național Sfântul Sava din orașul natal, apoi Facultatea de Litere
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
(1799-1858), cunoscut de asemenea sub numele de J. N. Reynolds, a fost un editor de ziar, conferențiar, explorator și scriitor american, care a devenit un influent susținător al expedițiilor științifice. Prelegerile sale cu privire la posibilitatea unui pământ gol pe interior par să fi influențat romanul "Aventurile lui Arthur Gordon Pym" (1838) al lui Edgar Allan Poe, iar relatarea sa din 1839
Jeremiah N. Reynolds () [Corola-website/Science/336386_a_337715]
-
(n. 4 august 1908, Mattoon, Illinois - d. 23 iunie 1967) a fost un scriitor american și radiodifuzor. A fost unul dintre pionierii radio. Edwards a găzduit o emisiune de radio difuzată pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în anii 1940 - 1950. Spre sfârșitul vieții sale, a devenit bine cunoscut pentru o serie de cărți populare privind OZN
Frank Allyn Edwards () [Corola-website/Science/336391_a_337720]
-
Antilele Mici din Marea Caraibilor. Aici tatăl ei își îndeplinea serviciul militar alternativ ca profesor de matematică. Familia ei este originară din orașul francez Vichy, unde trăiesc în prezent părinții ei. Bunica paterna a Clotildei Armând a fost verișoară primară cu scriitorul Jean Giraudoux, iar bunica maternă - fiica contelui de Champs de Saint-Leger. a invatat la scoala Notre-Dame din Cusset, apoi la cea din Vichy. Examenul de bacalaureat l-a susținut la Clermont-Ferrand. A studiat în 1993-1996 la École centrale de Paris
Clotilde Armand () [Corola-website/Science/336389_a_337718]
-
să lucreze la ("Leidse Sterrewacht"), unde și-a scris teza de doctorat. După ce a citit lucrarea "Egalitate" de Edward Bellamy, Pannekoek a devenit socialist convins și a început să studieze teoriile lui Karl Marx. În curând, Pannekoek a devenit un scriitor marxist bine-cunoscut, care scria pentru reviste olandeze și germane. Amenințat cu concedierea de la locul său de muncă la observator din cauza faptului că a condus un comitet de sprijin grevist și nemulțumit de metodologiile lor depășite, el a decis să se
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
uimitor număr” ("The Golden Ratio - The Story of Phi, the World's Most Astonishing Number" - 2002), considerată cea mai bună carte despre numerele iraționale a primit Premiul Peano și Premiul Internațional Pitagora. s-a născut la București ca fiu al scriitorului și omului de teatru Rubin Liviu și al cântăreței Doroteea Liviu care, eliberați de sub regimul lui Antonescu au refuzat să accepte iminenta nouă dictatură („dictatura proletariatului”), așa că s-au folosit de ocazia unei invitații la un concert în străinătate pentru
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
întrerupt apariția în 1800. "The Saturday Evening Post" a publicat articole despre evenimente de actualitate, editoriale, subiecte de interes, umor, ilustrații, poezie (cu contribuțiile trimise de cititori), benzi desenate (inclusiv "Hazel" de Ted Key) și povestiri ale celor mai importanți scriitori ai vremii. Ea a fost cunoscută pentru ilustrațiile sale de mari dimensiuni și pentru lucrările de ficțiune. Ilustrațiile au fost publicate pe copertă și incluse în paginile cu povestiri și publicitate. Unele ilustrații din "Post" au devenit populare și continuă
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
lui Ted Key din 1943 până în 1969. Fiecare număr conținea mai multe povestiri originale și includea adesea capitole ale unor foiletoane literare ce apăreau în numere succesive. Cele mai multe opere de ficțiune au fost scrise pentru marea masă a cititorilor de scriitori populari, dar au publicat aici și scriitori valoroși. Paginile de început ale povestirilor conțineau desene realizate de ilustratorii revistei. "Post" a publicat povestiri și eseuri scrise de H. E. Bates, Ray Bradbury, Kay Boyle, Agatha Christie, Brian Cleeve, William Faulkner
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Fiecare număr conținea mai multe povestiri originale și includea adesea capitole ale unor foiletoane literare ce apăreau în numere succesive. Cele mai multe opere de ficțiune au fost scrise pentru marea masă a cititorilor de scriitori populari, dar au publicat aici și scriitori valoroși. Paginile de început ale povestirilor conțineau desene realizate de ilustratorii revistei. "Post" a publicat povestiri și eseuri scrise de H. E. Bates, Ray Bradbury, Kay Boyle, Agatha Christie, Brian Cleeve, William Faulkner, F. Scott Fitzgerald, C. S. Forester, Ernest
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
prezență constantă din 1922 până în 1961. Timp de mulți ani, William Hazlett Upson a contribuit cu foarte populara serie de povestiri despre escapadele vânzătorului Alexander Botts. Publicarea în "Post" a lansat carierele și i-a ajutat pe mulți artiști și scriitori să rămână pe linia de plutire. P. G. Wodehouse a spus că „lupul era întotdeauna la ușă” până ce "Post" i-a oferit „prima evadare” în 1915 prin serializarea romanului "Something Fresh". După alegerea lui Franklin Delano Roosevelt, cronicarul Garet Garrett
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
cititorilor. "Post" a întâmpinat probleme în menținerea interesului cititorilor: gustul publicului față de ficțiune era în schimbare, iar politica și valorile conservatoare ale revistei "Post" au condus la scăderea numărului de cititori. A devenit din ce în ce mai greu să se obțină materiale de la scriitorii populari. Autorii proeminenți au migrat către revistele noi care le ofereau mai mulți bani și un statut mai solid. Ca urmare, "Post" a publicat mai multe articole despre evenimentele curente și a redus costurile prin înlocuirea ilustrațiilor cu fotografii și
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
tonul, popularitatea și notorietatea ei. Prin anii 1840, când Wilson a contribuit mai puțin, circulația acesteia a scăzut. În afară de eseuri, ea a publicat, de asemenea, lucrări importante de ficțiune horror și acest lucru este privit ca o influență importantă asupra scriitorilor victorieni de mai târziu precum Charles Dickens, surorile Bronte și Edgar Allan Poe; Poe chiar a satirizat obsesiile revistei în „Loss of Breath: A Tale A La "Blackwood"” și „How to Write a Blackwood Article”. Revista nu și-a mai
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
și scrisă cu toată amărăciunea destrămărilor și a scufundărilor de atunci. Cu toată revolta tinerească a acelei epoci, în care se pregătea cel de al doilea război”. Atmosfera războiului și unele episoade și tipuri umane erau deja formulate în mintea scriitorului, dar linia centrală a romanului s-a cristalizat abia după conștientizarea sacrificiului inutil al generației sale, mărturisea autorul într-un interviu publicat în "Adevărul literar și artistic", nr. 30, 11 august 1929. Istoricul literar Mihai Gafița plasează scrierea acestui roman
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
roman în vara anului 1923, după încheierea unei perioade lungi de convalescență în urma unui TBC ganglionar, și a continuat redactarea lui în vacanțele de vară ale anilor 1924 și 1925, după cum a mărturisit profesoara Smaranda Chéhata, sora mai mică a scriitorului. Autorul călătorea de la mare la munte și invers, urmând prescripțiile medicilor, și scria pe unde se nimerea. El publicase anterior volumele de nuvele "Scrisorile unui răzeș" (1922), " Drumul cu plopi" (1924) și "Omul din vis" (1925); trei nuvele din volumul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fiu strigoi”. („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Credința personajului Radu Comșa că războiul va aduce o schimbare morală a societății a fost, de fapt, o iluzie a scriitorului. În articolul „Peste ruini” publicat la 7 martie 1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce schimbări importante omenirii, determinând reforme democratice ce vor pune bazele unei lumi utopice pe care o visaseră gânditorii antichității
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce schimbări importante omenirii, determinând reforme democratice ce vor pune bazele unei lumi utopice pe care o visaseră gânditorii antichității. Speranța se va transforma curând în revoltă, atunci când scriitorul și-a dat seama că iluziile sale s-au dovedit înșelătoare. Astfel, aproape patru luni mai târziu, el scria în articolul „A doua fază” că moartea combatanților a fost una zadarnică, deoarece schimbările preconizate anterior nu se vor mai produce
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și-a dat seama că iluziile sale s-au dovedit înșelătoare. Astfel, aproape patru luni mai târziu, el scria în articolul „A doua fază” că moartea combatanților a fost una zadarnică, deoarece schimbările preconizate anterior nu se vor mai produce. Scriitorul a înțeles că asistă la „drama generației care a așteptat de la război o purificare morală și o justă valorificare a umanității și cu desperare a văzut că nimic nu s-a schimbat în lume”. Primele fragmente ale romanului au fost
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ziarului Universul prin folosirea zațului tipografic de la foileton. Acest prim volum avea 191 de pagini și trebuia să fie urmat de alte două volume. Continuarea publicării a fost amânată deoarece ziarul a preferat să publice traducerea unui roman al unui scriitor francez obscur, ce fusese realizată de un ginere al directorului. Romanul a fost publicat integral în anul 1928 de către Editura Scrisul Românesc din Craiova în două volume ce au purtat subtitlurile "Acolo șezum și plânsem" și "Întoarcerea unde au fost
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]