KorAP: Find »[drukola/base=tribunal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3381 3382 3383 ...4085 >

102,116 matches

Corola-website/Law/263001_a_264330

având ca obiect soluționarea unei cereri de restituire întemeiate pe Legea nr. 10/2001 . 5. Prin Sentința civilă nr. 1.550 din 13 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 24.518/3/2012 (Dosarul nr. 662D/2013 al Curții Constituționale), Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și ale art. 31-33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor

DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263001_a_264330]
din București, într-o cauză având ca obiect o cerere de restituire întemeiată pe Legea nr. 10/2001 . 6. Prin Încheierea din 19 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 73.253/3/2011 (Dosarul nr. 737D/2013 al Curții Constituționale), Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 și ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau

DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263001_a_264330]
normelor constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 53, pentru aceleași motive formulate și în celelalte cauze conexate la care se referă prezenta decizie. 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă, exprimându-și opinia asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității, deoarece în speță este vorba

DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263001_a_264330]
de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și se comunică, la cerere, persoanelor îndreptățite."; ... - Art. 35: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se

DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263001_a_264330]
Corola-website/Law/262994_a_264323

Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse puncte de vedere primite din partea curților de apel Oradea, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Ploiești, Galați, Brașov, Alba Iulia, Constanța și Bacău, de tribunalele Arad, Prahova, Brașov, tribunalele pentru minori și familie Brașov, Covasna, Constanța, Neamț, Olt, Mehedinți, Galați, Brăila, Bacău, Vrancea și Satu Mare și judecătoriile Oradea, Târgu Secuiesc, Târgu Cărbunești, Craiova, Balș, Corabia, Slatina, Medgidia, Brașov, Făgăraș, Onești și Podu Turcului, în timp ce curțile

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
și Justiție. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse puncte de vedere primite din partea curților de apel Oradea, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Ploiești, Galați, Brașov, Alba Iulia, Constanța și Bacău, de tribunalele Arad, Prahova, Brașov, tribunalele pentru minori și familie Brașov, Covasna, Constanța, Neamț, Olt, Mehedinți, Galați, Brăila, Bacău, Vrancea și Satu Mare și judecătoriile Oradea, Târgu Secuiesc, Târgu Cărbunești, Craiova, Balș, Corabia, Slatina, Medgidia, Brașov, Făgăraș, Onești și Podu Turcului, în timp ce curțile de apel Suceava și

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
și Iași nu și-au exprimat opiniile și nici nu au transmis hotărâri privitoare la chestiunile de drept ce fac obiectul prezentei sesizări. În acest context, s-a arătat că toate punctele de vedere comunicate de către instanțe, cu excepția celor ale tribunalelor Brăila și Bacău și ale Judecătoriei Onești, au fost în sensul că determinarea legii penale mai favorabile se face prin alegerea pentru fiecare instituție juridică autonomă a dispoziției penale mai favorabile din legi penale succesive, în timp ce la nivelul Curții de

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
ale Judecătoriei Onești, au fost în sensul că determinarea legii penale mai favorabile se face prin alegerea pentru fiecare instituție juridică autonomă a dispoziției penale mai favorabile din legi penale succesive, în timp ce la nivelul Curții de Apel Constanța și al Tribunalului Vrancea există opinii diferite, judecătorii îmbrățișând fie orientarea aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, fie pe cea a determinării legii penale mai blânde în ansamblul său. S-a mai precizat că raportul a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
Expunerea succintă a cauzei La termenul din 6 martie 2014, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, învestită cu soluționarea apelurilor declarate de inculpata C.M.M. și un avocat împotriva Sentinței penale nr. 219 din 8 martie 2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 2.390/2/2013, a pus în discuția părților, din oficiu, sesizarea completului competent din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a se stabili pe calea unei hotărâri prealabile

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
față de infracțiunea-tip. V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, exceptând opinia contrară exprimată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București, Tribunalul Brăila, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești și o parte dintre judecătorii Curții de Apel Constanța și ai Tribunalului Vrancea, punctele de vedere comunicate de către instanțele naționale au fost în sensul că determinarea legii penale mai favorabile se face prin alegerea pentru

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-tip. V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, exceptând opinia contrară exprimată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București, Tribunalul Brăila, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești și o parte dintre judecătorii Curții de Apel Constanța și ai Tribunalului Vrancea, punctele de vedere comunicate de către instanțele naționale au fost în sensul că determinarea legii penale mai favorabile se face prin alegerea pentru fiecare instituție

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, exceptând opinia contrară exprimată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București, Tribunalul Brăila, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești și o parte dintre judecătorii Curții de Apel Constanța și ai Tribunalului Vrancea, punctele de vedere comunicate de către instanțele naționale au fost în sensul că determinarea legii penale mai favorabile se face prin alegerea pentru fiecare instituție juridică autonomă a dispoziției legale mai favorabile din legi penale succesive. VI. Punctul de vedere

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
ceea ce nu ar fi îngăduit. De aceea, în art. 13 din Codul penal, este folosită expresia «legea mai favorabilă» și nu dispozițiile mai favorabile ale unei legi". IX. Jurisprudența națională în materie Prin Decizia nr. 631 din 21 martie 1969, Tribunalul Suprem a reținut, în interpretarea art. 13 din Codul penal (1969) că "în cazul succesiunii legilor penale, se vor aplica dispozițiile unei singure legi, cele care sunt mai favorabile inculpatului. Sistemul combinării mai multor dispoziții din legi care se succed

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
mai favorabilă, adică prevederile dintr-o singură lege. Combinarea dispozițiilor din mai multe legi succesive ar însemna crearea de către instanță a unor dispoziții legale (lex tertia), atribuție pe care nu o are". Referindu-se la situația din speța dedusă judecății, Tribunalul a constatat că "instanța a aplicat în ceea ce privește incriminarea faptelor dispozițiile legii anterioare, sub imperiul cărora au fost comise. Cu privire la individualizarea pedepsei, în raport de starea de recidivă, circumstanțele agravante și atenuante, s-au aplicat dispozițiile legii noi la pedepsele prevăzute

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
Alegerea legii penale mai favorabile prin raportare fie la Codul penal din 1969, fie la cel anterior s-a făcut în ansamblu, nu prin combinarea de dispoziții mai blânde din legile penale succesive și în alte decizii de speță ale Tribunalului Suprem, prin care condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și regimul sancționator au fost aplicate global, în funcție de unul dintre cele două coduri, apreciat ca fiind mai favorabil în ansamblul său (deciziile nr. 2.185 din 22 aprilie 1970

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
hotărâri prealabile, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea Înaltei Curți, curții de apel și a tribunalului, învestite cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
jurisdicție, întrucât Curtea de Apel București - Secția a II-a penală este învestită în Dosarul nr. 2.390/2/2013 cu soluționarea apelurilor declarate de inculpată și unul dintre avocați împotriva Sentinței penale nr. 219 din 8 martie 2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, fiind realizată și cerința referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată și soluționarea pe fond a apelului inculpatei sub aspectul stabilirii răspunderii penale și a tratamentului penal aplicabil acesteia. Deși problemele de drept

DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/262994_a_264323]
Corola-website/Law/262974_a_264303

exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară. ... (3) Transmiterea produce efecte față de terți numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a mențiunii transmiterii înregistrate la OSIM. ... Articolul 46 (1) La cererea oricărei persoane interesate Tribunalul București poate acorda o licență obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu. ... (2

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să își justifice inacțiunea și dacă nu s-a ajuns la o înțelegere cu acesta privind condițiile și modalitățile comerciale de aplicare a invenției. ... (3) Tribunalul București va autoriza licența obligatorie dacă va aprecia, pe baza circumstanțelor date, că, deși persoana interesată a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o înțelegere într-un termen rezonabil. ... (4) În afara situațiilor prevăzute la alin. (2), o licență

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
dacă va aprecia, pe baza circumstanțelor date, că, deși persoana interesată a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o înțelegere într-un termen rezonabil. ... (4) În afara situațiilor prevăzute la alin. (2), o licență obligatorie poate fi autorizată de Tribunalul București: ... a) în situații de urgență națională; ... b) în alte situații de extremă urgență; ... c) în situații de utilizare publică, în scopuri necomerciale. ... (5) Acordarea licenței obligatorii pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (4) nu impune îndeplinirea condițiilor menționate

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
licență reciprocă, în condiții rezonabile pentru utilizarea invenției revendicate în brevetul ulterior; ... c) utilizarea autorizată în raport cu brevetul anterior este netransmisibilă, cu excepția cazului în care este transmis și brevetul ulterior. ... Articolul 47 (1) Licențele obligatorii sunt neexclusive și se acordă de Tribunalul București, în condiții determinate în ceea ce privește întinderea și durata acestora, precum și nivelul remunerației cuvenite deținătorului dreptului, stabilit în raport cu valoarea comercială a licențelor acordate. ... (2) Beneficiarul licenței obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau terții autorizați de acesta. ... (3) Licențele obligatorii vor fi

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
3) și (4) și art. 47 alin. (3). ... Articolul 48 Licența obligatorie nu este transmisibilă decât împreună cu partea din întreprindere sau cu fondul de comerț care beneficiază de această utilizare. Articolul 49 (1) La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Tribunalul București poate retrage licența obligatorie, atunci când circumstanțele care au condus la acordarea acesteia au încetat să mai existe, cu condiția ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licența nu va fi

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
mai existe, cu condiția ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licența nu va fi retrasă dacă circumstanțele care au determinat acordarea acesteia riscă să se producă din nou. ... (2) Hotărârile Tribunalului București privind autorizarea utilizării unei licențe obligatorii, precum și cele privind remunerația prevăzută în raport cu utilizarea acesteia sunt supuse numai apelului la Curtea de Apel București. ... --------- Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de pct. 1 al art. 20 din LEGEA

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
face după împlinirea termenului prevăzut la art. 52, în care poate fi formulată o cerere de revocare, cu excepția situațiilor înscrise la art. 54 alin. (1) lit. d) și e), pe toată durata de valabilitate a brevetului, și se judecă de către Tribunalul București. Hotărârile Tribunalului București pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Hotărârile Curții de Apel București pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]
termenului prevăzut la art. 52, în care poate fi formulată o cerere de revocare, cu excepția situațiilor înscrise la art. 54 alin. (1) lit. d) și e), pe toată durata de valabilitate a brevetului, și se judecă de către Tribunalul București. Hotărârile Tribunalului București pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Hotărârile Curții de Apel București pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de

LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/262974_a_264303]