86,695 matches
-
relații unidirecționale (fără feedback-uri). Fazele modelului de inovare "technology push" sunt: Cercetare fundamentală → Proiectare→Fabricație→Marketing→ Vânzări Probabilitatea succesului inovației realizate în modul "technology push" este produsul dintre probabilitatea succesului tehnologic și probabilitatea succesului comercial pentru respectiva tehnologie inovativă. Industria farmaceutică este caracterizată mai ales de modelul "technology-push". A doua generație de modele a apărut la sfârșitul decadei 1960 și începutul anilor 1970, fiind denumite ""market pull"" (în trad. "piața care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare și presupun
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
dezvoltării tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv în procesul inovațional. Orientarea întregului proces inovațional are loc spre satisfacerea exigențelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt următoarele: Cerințele pieței→ C&D→ Fabricație→ Vânzări Modelul "market pull" este bine reprezentat de industria alimentară. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de critici, deoarece erau reprezentări foarte simplificate care distorsionează realitatea procesului de inovare, proces care nu este liniar, ci este afectat de bucle de feedback între fazele în curs de desfășurare
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
caracterizează prin integrarea și dezvoltarea produselor în paralel (simultan), în loc de modul secvențial de implicare a departamentelor companiei care sunt responsabile pentru proiectarea și dezvoltarea noilor produse. Aceste modele se bazează, în special, pe metodele de dezvoltare a produselor folosite de industriile japoneze de automobile și de produse electrotehnice. Companiile japoneze inovatoare realizează integrarea funcțională a activităților diferitelor departamente interne pe parcursul procesului de inovare și totodată integrarea în procesul de dezvoltare a furnizorilor, clienților și partenerilor. Integrarea în interiorul firmei are loc în
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
și a costurilor, evitându-se necesitatea fabricării lente a prototipurilor pentru testele de siguranță în fazele timpurii ale procesului de proiectare și cheltuielile pentru distrugerea fizică a acestora. Unele dintre modelele de inovare liniare prezentate sunt mai adecvate pentru anumite industrii și în anumite contexte. De exemplu, modelul "Technology push" poate fi observat în domeniul tehnologiilor complexe (în industria farmaceutică), în timp ce inovațiile "Market pull" sunt reprezentate mai bine în industria alimentară. Însă în multe organizații, procesul de inovare este mai mult
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
procesului de proiectare și cheltuielile pentru distrugerea fizică a acestora. Unele dintre modelele de inovare liniare prezentate sunt mai adecvate pentru anumite industrii și în anumite contexte. De exemplu, modelul "Technology push" poate fi observat în domeniul tehnologiilor complexe (în industria farmaceutică), în timp ce inovațiile "Market pull" sunt reprezentate mai bine în industria alimentară. Însă în multe organizații, procesul de inovare este mai mult sau mai puțin un amestec al acestor două modele. Modelele liniare au fost comparate, metaforic, cu o conductă
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
dintre modelele de inovare liniare prezentate sunt mai adecvate pentru anumite industrii și în anumite contexte. De exemplu, modelul "Technology push" poate fi observat în domeniul tehnologiilor complexe (în industria farmaceutică), în timp ce inovațiile "Market pull" sunt reprezentate mai bine în industria alimentară. Însă în multe organizații, procesul de inovare este mai mult sau mai puțin un amestec al acestor două modele. Modelele liniare au fost comparate, metaforic, cu o conductă, deoarece conform acestor construcții teoretice, o creștere a fluxurilor de inputuri
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
extindere a modelului liniar a fost elaborată de economiști din școlile de afaceri. Cele trei etape de dezvoltare a modelului corespund celor trei preocupări sau politici publice: susținerea publică pentru cercetarea universitară (cercetarea de bază), importanța strategică a tehnologiei pentru industrie (dezvoltarea) și impactul cercetării asupra economiei și societății (difuzarea). Este de menționat, totuși, că oponenții (criticii) modelului liniar consideră că liniaritatea este o ficțiune și că modelul este o entitate retorică. (Godin, Benoit, 2006, op.cit.). Abernathy și Utterback (1975) au
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
necesitate de creșterea volumului de producție. În a treia etapă, predomină inovațiile incrementale de produs și de proces, pentru că competiția este focalizată pe minimizarea costurilor. Modelul Abernathy-Utterback nu se aplică în toate ramurile industriale, ci se pretează în special pentru industria de automobile, electronică, mecanică, chimică. Pentru dezvoltarea noilor produse au fost elaborate sisteme de procese faze-porți (Cooper, R.G., 1990) (Vezi: Procesul faze-porți) Procesele faze-porți sunt încununate de succes în industrii și domenii dominate de inovații "market-pull". În industrii în care
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
în toate ramurile industriale, ci se pretează în special pentru industria de automobile, electronică, mecanică, chimică. Pentru dezvoltarea noilor produse au fost elaborate sisteme de procese faze-porți (Cooper, R.G., 1990) (Vezi: Procesul faze-porți) Procesele faze-porți sunt încununate de succes în industrii și domenii dominate de inovații "market-pull". În industrii în care știința sau tehnologia sunt factori dominanți (inovații "technology-push"), procesele faze-porți sunt prea rigide și lente. Profesorul Andrew H. Van de Ven și colaboratorii au elaborat un model general al proceselor
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
special pentru industria de automobile, electronică, mecanică, chimică. Pentru dezvoltarea noilor produse au fost elaborate sisteme de procese faze-porți (Cooper, R.G., 1990) (Vezi: Procesul faze-porți) Procesele faze-porți sunt încununate de succes în industrii și domenii dominate de inovații "market-pull". În industrii în care știința sau tehnologia sunt factori dominanți (inovații "technology-push"), procesele faze-porți sunt prea rigide și lente. Profesorul Andrew H. Van de Ven și colaboratorii au elaborat un model general al proceselor de inovare, care se bazează pe următoarele opinii
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
treia dimensiune este crearea unei noi suprapuneri a rețelelor trilaterale și a organizațiilor, din interacțiunea celor trei elice, formată cu scopul de a ajunge la noi idei și formate pentru dezvoltarea "high-tech". Modelul integrează activitățile din trei "sfere instituționale": cercetare, industrie și stat. Prima categorie este compusă din cercetători implicați în aplicarea noilor concepte, modele și instrumente pe care le dezvoltă, precum și universități care concep programele lor educaționale orientate spre formarea noilor competențe ale viitorilor absolvenți. A doua categorie este constituită
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
compusă din cercetători implicați în aplicarea noilor concepte, modele și instrumente pe care le dezvoltă, precum și universități care concep programele lor educaționale orientate spre formarea noilor competențe ale viitorilor absolvenți. A doua categorie este constituită din factori de decizie din industrie (antreprenori, investitori, manageri executivi). A treia categorie este formată din factorii de decizie din instituțiile legislative și executive ale statului, care reglează în mod legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru C-D
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
absolvenți. A doua categorie este constituită din factori de decizie din industrie (antreprenori, investitori, manageri executivi). A treia categorie este formată din factorii de decizie din instituțiile legislative și executive ale statului, care reglează în mod legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru C-D și pentru educație. Au fost identificate trei forme principale ale modelului elicei triple. În modelul "Elicea triplă I", cele trei sfere (universitate, industrie și guvern) sunt definite instituțional. Interacțiunile
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
în mod legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru C-D și pentru educație. Au fost identificate trei forme principale ale modelului elicei triple. În modelul "Elicea triplă I", cele trei sfere (universitate, industrie și guvern) sunt definite instituțional. Interacțiunile realizate peste granițele sferelor sunt mediate de organizații cum sunt birouri de legătură cu industria, centre de transfer de tehnologie și birouri de contractare. În "Elicea triplă II", elicele sunt definite ca diferite sisteme
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
Au fost identificate trei forme principale ale modelului elicei triple. În modelul "Elicea triplă I", cele trei sfere (universitate, industrie și guvern) sunt definite instituțional. Interacțiunile realizate peste granițele sferelor sunt mediate de organizații cum sunt birouri de legătură cu industria, centre de transfer de tehnologie și birouri de contractare. În "Elicea triplă II", elicele sunt definite ca diferite sisteme de comunicații, constând din operarea piețelor, inovații tehnologice și control la interfețe. În modelul "Elicea triplă III", sferele instituționale (universitate, industrie
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
industria, centre de transfer de tehnologie și birouri de contractare. În "Elicea triplă II", elicele sunt definite ca diferite sisteme de comunicații, constând din operarea piețelor, inovații tehnologice și control la interfețe. În modelul "Elicea triplă III", sferele instituționale (universitate, industrie, guvern) își asumă fiecare rolurile celorlalte, universitățile preluând un rol cuasi-guvernamental, ca organizator al inovării regionale sau locale. Modelul elicei triple a fost criticat ca fiind extrem de abstract. 1. Leydesdorff, L. and Etzkowitz, H. (1998). The Triple Helix as a
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
decursul producției, fie pe parcursul utilizării prin efectuarea de teste nedistructive în mod regulat pentru a detecta defecte ce prin alte metode este fie mai dificil, fie mai costisitor. Domeniile de aplicare ale controlului nedestructiv sunt cele mai diverse sectoare ale industriei: Se poate afirma că metodele NDT se aplică în toate sectoarele de producție. În timpurile trecute, clopotarii și făurarii ascultau sunetele pe care le produceau obiectele create, astfel că fiecărui material îi corespundea un sunet. Alegerea metodei de control nedistructiv
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
tatăl său, mătușa sa Elisabeta și fratele său vitreg Vladimir Paley. Dmitri a scăpat cu ajutorul britanicilor via Teheran și Bombay spre Londra. Sora lui Dmitri Pavlovici, Maria, ca mulți aristocrați ruși în exil, a găsit o nișă pentru ea în industria modei din Paris. A înființat o firmă numită "Kitmir" specializată în broderie și șirag de mărgele și paiete și a lucrat mult pentru Chanel. În acest fel Dmitri a cunocut-o pe Coco Chanel care era cu 11 ani mai mare
Marele Duce Dimitri Pavlovici al Rusiei () [Corola-website/Science/317706_a_319035]
-
18 ani Sasha se mută din Sacramento în Los Angeles și începe să joace în filme porno. A fost nominalizată în cadrul premiilor AVN Awards în 2007, 2008 și 2010, primind premiul XRCO de „cea mai bună starletă” în 2007. Pe lângă industria pornografică, Sasha a lucrat și ca manechin. În 2009 a fost lansat filmul "O fată cu experiență" (), în care Grey joacă rolul principal. În 2013 actrița publică prima ei carte, "The Jouliette Society". În 2009 Sasha declară pentru jurnalul Rolling
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
actriță porno. Mai târziu își va explica interesul față de acest domeniu prin atracția timpurie față de sexualitate și pornografie (a văzut filme porno pentru prima oară la vârsta de 11 ani), cât și prin dezamăgirea față de diversitatea pe care o propunea industria porno la acel moment: „cele mai multe XXX-uri mi se par plictisitoare, nu mă excită nici fizic, nici vizual. Sunt dispusă să devin cea care va satisface fanteziile tuturor”; „tot ce vezi acolo [în filmele porno] e repetitiv și previzibil; de-
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
de sex anal”, „cea mai bună scenă de sex oral” și „"The Jenna Jameson Crossover Star of the Year"”. În februarie 2007 Sasha ia parte la o emisiune condusă de Tyra Banks, în care se dezbătea problema abuzului minorilor în industria pornografică. Actrița s-a arătat profund nemulțumită de versiunea finală și difuzată a show-ului, în care ea, în urma montajului, se regăsește în pielea unei victime, fiind asaltată cu întrebări consolatoare de genul „Cum ai comunicat familiei acest lucru?”, „Care
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
a venit ideea de a o invita pe Sasha după ce a citit un articol despre ea în revista "Los Angeles", declarând „Cred că e o actriță inedită. Nu o putem încadra în ideea noastră a ce înseamnă o actriță din industria «adultă». N-am auzit pe nimeni vorbind despre acest business așa cum vorbește ea.”. Jurnalistul Scott Macaulay presupune că lui Sasha i-a fost atribuit acest rol datorită interesului manifestat față de regizorii independenți, ca Jean-Luc Godard, Harmony Korine, David Gordon Green
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
poate fi perceput ca un "alter-ego" al ei: „"The Juliette Society" e despre o fată care nu a avut posibilitatea de a-și exprima fanteziile sexuale așa cum am avut-o eu” (într-un interviu, Grey declara că a intrat în industria porno din dorința de a explora lucrurile în siguranță). Prima reacție a venit din partea lui Zoe Apostolides de la "Erotic Review"; aceasta apreciază că firul narativ „construiește un suspans reușit”, dar se arată nemulțumită de intriga secundară, pe care o găsește
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
fost dezvoltate mașinile de debitat în lungime care erau niște mașinării uriașe și greu de manevrat pentru 2 lucrători. Aceste dispozitive au fost utilizate pentru a debita în lungime copacii deja doborâți. Primul motoferăstrău pe benzină testat și utilizat în industria forestieră a fost mașinăria de doborât Sector. Ea fost utilizată pentru doborât și debitat. Probabil cea mai veche fotografie în care s-a folosit o mașină pentru muncă în pădure a fost făcută în Germania, în anul 1920. Primul ferăstrău
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]
-
produs după 1952 a avut o astfel de șină rotativă. Deoarece mecanismul rotativ era foarte complicat, au fost construite ferăstraie cu carburator rotativ la 90° de exemplu modelele Faun și Werus construite în RDG. Abia evoluția carburatorului cu membrane din industria aviatică, care funcționează independent de poziție, a dus la construirea motoferăstraielor pentru un singur operator la sfârșitul anilor 1950 folosite până în ziua de astăzi. Primele modele dintre acestea construte în Europa au fost în 1957 DOLMAR CF, în 1958 REX
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]