86,695 matches
-
din Produsul Intern Brut și 9,8% din volumul total al producției industriale, iar 84% din producția industriei ușoare a fost exportată, față de 26% în anul 1989. Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
volumul total al producției industriale, iar 84% din producția industriei ușoare a fost exportată, față de 26% în anul 1989. Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului 2003 activau
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului 2003 activau în industria ușoară aproape 9.000 de întreprinderi, din care peste 5.000 în domeniul confecțiilor. În anul 2008
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului 2003 activau în industria ușoară aproape 9.000 de întreprinderi, din care peste 5.000 în domeniul confecțiilor. În anul 2008, numărul de angajați din industria lemnului era de 150.000. În anul 2007, numărul angajaților din industria textilă era de 342.000, ajungând
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului 2003 activau în industria ușoară aproape 9.000 de întreprinderi, din care peste 5.000 în domeniul confecțiilor. În anul 2008, numărul de angajați din industria lemnului era de 150.000. În anul 2007, numărul angajaților din industria textilă era de 342.000, ajungând în anul 2008 la 312.000. Octombrie 2012 - Numărul angajaților din industria textile-pielărie este de 220.200. Cei mai mulți salariați sunt în sectorul
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
La nivelul anului 2003 activau în industria ușoară aproape 9.000 de întreprinderi, din care peste 5.000 în domeniul confecțiilor. În anul 2008, numărul de angajați din industria lemnului era de 150.000. În anul 2007, numărul angajaților din industria textilă era de 342.000, ajungând în anul 2008 la 312.000. Octombrie 2012 - Numărul angajaților din industria textile-pielărie este de 220.200. Cei mai mulți salariați sunt în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, respectiv 141.200. "În anii anii '90 erau 900
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
în domeniul confecțiilor. În anul 2008, numărul de angajați din industria lemnului era de 150.000. În anul 2007, numărul angajaților din industria textilă era de 342.000, ajungând în anul 2008 la 312.000. Octombrie 2012 - Numărul angajaților din industria textile-pielărie este de 220.200. Cei mai mulți salariați sunt în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, respectiv 141.200. "În anii anii '90 erau 900.000 de angajați, cu mai puține companii, însă firme foarte mari. S-au închis companiile mari, iar în
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
puține companii, însă firme foarte mari. S-au închis companiile mari, iar în 2004 am ajuns la 450.000 de angajați. S-au înjumătățit, dar a crescut numărul de companii, pentru că au apărut micro-întreprinderile. Vârful în ceea ce privește numărul companiilor din această industrie s-a atins în 2004, când activau circa 11.000.
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
kraj), și se întinde pe o suprafață de 1.073 km², având o pupulație de 102.600. cuprinde 57 de comunități cu 182 de localități din care 11 orașe. Din numărul populației 81 % trăiește în mediu urban, 40 % lucreayă în industrie, districtul având o densitate de 95 loc/km², aceasta fiind densitatea cea mai mică din Cehia. Česká Lípa este o regiune turistică, aici găsindu-se câteva parcuri naționale, sau rezervații naturale: Bezděz ("Schlossbösig") - Blatce ("Großblatzen") - Blíževedly ("Bleiswedel") - Bohatice ("Voitsdorf") - Brniště
Districtul Česká Lípa () [Corola-website/Science/318116_a_319445]
-
de partid din Odesa, specialitatea politolog (1990). A urmat cursuri de perfecționare în domeniul bugetar-fiscal (SUA, 2003; Turcia și Ungaria,1998; Austria,1997; Olanda,1996; Rusia, 1991). După absolvirea Universității de Stat a activat în diferite domenii (comerț, construcții, vitivinicol, industria constructoare de mașini). Din anul 1990 activează în sistemul financiar-fiscal. Din februarie 2004 până în 2005 a fost viceministru al finanțelor al Republicii Moldova. La 17 februarie 2005, prin Hotărîrea Parlamentului, a fost numit în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi
Gheorghe Cojocari () [Corola-website/Science/318161_a_319490]
-
contra intereselor persoanei, în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de crimă organizată, spălare de bani și spălare de bani în formă continuată. Controlează Grupul Energetic Tender, care desfășoară activități în domenii precum: energetic, servicii în industria petrolului și gazelor, prospecțiuni geologice, infrastructură rutieră, imobiliare, agricultură, turism și aviație. Deține o linie aeriană în Coasta de Fildeș, prin intermediul companiei Jetran Air. Firmele lui Tender mai lucrează și în Orientul Mijlociu. Compania Prospecțiuni are afaceri în Iran. În Serbia
Ovidiu Tender () [Corola-website/Science/318150_a_319479]
-
dintre companiile menționate. Grupul este structurat în 6 divizii industriale: Utilaje Speciale, Construcții de Mașini și Aparataj, Textilă, Chimică, Hârtie și Aeronautică. Uzuc Ploiești: Întemeiata în anul 1904, compania este unul din principalii fabricantți de utilaje sub presiune pentru rafinării, industria chimică, petrochimica, energetică și centrale electrice. Pe parcursul ultimilor 50 de ani, societatea a fabricat utilaj sub presiune folosind diferite calități de material, cum ar fi: oțel carbon, aliaje cr-mo, oțel inoxidabil, oteluri rezistente la temperaturi înalte, oteluri aliate placate Chimcomplex
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
o filatura, o țesătorie, finisaj și o secție de confecții, Nova Textile Bumbac oferă o gamă variată de produse: de la confecționarea de cămăși, la cea de echipamente de protecție; de la îmbrăcăminte exterioară, la articole casnice, precum și pentru utilizarea în alte industrii. Sinterom Cluj-Napoca: Înființată în anul 1936, SINTEROM Cluj-Napoca a intrat în componență Grupului S.C.R în anul 2000. Gamă de producție a companiei cuprinde bujii auto, piese sinterizate, piese ceramice, sârme, magneți, produsele de bază fiind cele destinate industriei auto
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
alte industrii. Sinterom Cluj-Napoca: Înființată în anul 1936, SINTEROM Cluj-Napoca a intrat în componență Grupului S.C.R în anul 2000. Gamă de producție a companiei cuprinde bujii auto, piese sinterizate, piese ceramice, sârme, magneți, produsele de bază fiind cele destinate industriei auto, mare parte din aceste produse fiind destinate industriei de automobile. Contactoare Buzău: Înființată în anul 1975, societatea are ca obiect de activitate producția de echipament electric de joasă tensiune, transformatoare monofazate și trifazate, echipamente pentru branșamente electrice (pentru societatea
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
Cluj-Napoca a intrat în componență Grupului S.C.R în anul 2000. Gamă de producție a companiei cuprinde bujii auto, piese sinterizate, piese ceramice, sârme, magneți, produsele de bază fiind cele destinate industriei auto, mare parte din aceste produse fiind destinate industriei de automobile. Contactoare Buzău: Înființată în anul 1975, societatea are ca obiect de activitate producția de echipament electric de joasă tensiune, transformatoare monofazate și trifazate, echipamente pentru branșamente electrice (pentru societatea națională de distribuție energie electrică), produse ale industriei electrotehnice
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
destinate industriei de automobile. Contactoare Buzău: Înființată în anul 1975, societatea are ca obiect de activitate producția de echipament electric de joasă tensiune, transformatoare monofazate și trifazate, echipamente pentru branșamente electrice (pentru societatea națională de distribuție energie electrică), produse ale industriei electrotehnice, corpuri de iluminat interior și exterior, blocuri de măsură și protecție monofazate și trifazate, tablouri de distribuție de apartament, întrerupătoare specializate, precum și bunuri de larg consum. Inav București: Înființat în anul 1950, Inav București este un institut de cercetare-dezvoltare
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
un înalt prestigiu atât pentru realizările sale cât și pentru calitățile specialiștilor săi. Imediat după înființarea să, IPIP contribuie la restaurarea rafinăriilor românești deteriorate în timpul celui de-al doilea război. Mai tarziu, în anii '70, în cadrul general de dezvoltare a industriei românești, IPIP a fost responsabil de proiectarea rafinăriilor noi de capacitate mare și cu grad mare de complexitate, de prelucrare a petrolului național și produselor importate brut. Institutul a efectuat proiectare și inginerie completă pentru realizarea și punerea în aplicare
IPIP SA () [Corola-website/Science/318216_a_319545]
-
anul 1927 România a devenit cea de-a 26 țară care se alătura Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI). Atât documentele „Societății Politehnica” cât și ale Asociației Generale a Inginerilor din România - AGIR ne confirmă înființarea în anul 1928 a Comisiunii Normelor Industriei Române de la care ne-a rămas și proiectul primei metodologii de standardizare. Istoria standardizării consemnează mai multe reorganizări ale Comisiunii de Standardizare până în anul 1970, în care s-a constituit Institutul Român de Standardizare, care a funcționat până în anul 1998
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
Decretul 120/1955. • 19 noiembrie 1948 - Se înființează pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, Comisiunea de Standardizare, prin Decretul nr. 334/19 februarie 1948. • 4 aprilie 1929 - Buletinul AGIR nr. 4 - Propuneri cu privire la Organizația și regulamentul Comisiunii normelor industriei românești. • 6 februarie 1924 - Legea nr. 21/1924, pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații).
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
al doilea pol metalurgic și siderurgic al Italiei, iar în anul 2002 este dată în funcțiune în Taranto, pe spațiul ocupat anterior de Belleli, a doua unitate de producție din sud, după cea din Potenza. În 2003, sectorul produselor destinate industriei electrocasnice se extinde prin achiziția societății BVB din San Lorenzo in Campo (Pesaro). În 2004, un pas important în dezvoltarea activităților Grupului în sectorul turistic îl reprezintă preluarea, împreună cu Banca Intesa și cu grupul Ifil, a 49% din Sviluppo Italia
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
tablă din oțel inoxidabil, oțel carbon și aluminiu, de orice dimensiune și de orice grosime. Toate aceste produse sunt utilizate în producția de automobile, electrocasnice, schimbătoare de căldură, mobilier, rafturi; în construcții și în infrastructură; în lucrările de tâmplărie; în industria hârtiei, industria alimentară etc. Prin intermediul diverselor societăți pe care le controlează, Grupul Marcegaglia este prezent, de asemenea, într-un număr mare de alte sectoare industriale și neindustriale, precum cel de inginerie, prin proiectarea și realizarea de utilaje și uzine metalurgice
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
oțel inoxidabil, oțel carbon și aluminiu, de orice dimensiune și de orice grosime. Toate aceste produse sunt utilizate în producția de automobile, electrocasnice, schimbătoare de căldură, mobilier, rafturi; în construcții și în infrastructură; în lucrările de tâmplărie; în industria hârtiei, industria alimentară etc. Prin intermediul diverselor societăți pe care le controlează, Grupul Marcegaglia este prezent, de asemenea, într-un număr mare de alte sectoare industriale și neindustriale, precum cel de inginerie, prin proiectarea și realizarea de utilaje și uzine metalurgice; cel de
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
panouri fotovoltaice,; în cel ecologic, prin furnizarea de servicii de securitate și de mediu atât companiilor, cât și persoanelor fizice; sectorul produselor metalice, prin fabricația de mături, perii și fărașe de uz casnic; prin producția de serpentine și condensatoare pentru industria de electrocasnice; în sectorul agricol și zootehnic, prin gestionarea fermelor agricole și de creștere a animalelor; în sectorul turistic și imobiliar, prin gestionarea de complexe turistice, hoteliere și imobiliare (Forte Village, Pugnochiuso, Albarella și Stintino). Activitățile din sectorul metalurgic și
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
și artistice. Soțul Mariei a devenit bine cunoscut ca om de știință în Rusia. Era interesat de știință și a studiat tehnologia minieră; a fost membru al Academiei de științe. În 1844 Nicolae I l-a numit șeful departamentului din industria minieră. În 1843 a fost numit președintele Academiei de Arte. Maria a fost mândră de realizările soțul ei numindu-l savant. Totuși, la sfârșitul anilor 1840, cuplul a plutit în derivă. Au avut vieți separate și amândoi au avut relații
Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei (1819–1876) () [Corola-website/Science/318245_a_319574]
-
1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului și a cânepei și locul IV în lume. În anul 1989, au fost însămânțate peste 56.000 de hectare cu cânepă, dar în anii următori producția s-a prăbușit, iar industria de prelucrare și-a închis topitoriile și filaturile de cânepă. Din cele 31 de unități de prelucrare ale plantelor textile existente înainte de Revoluție, au rămas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind închise pentru că nu mai au materie primă. În
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]