85,183 matches
-
a însoțit literatura ebraică de-a lungul secolelor, de la scriitori mișcării culturale Haskalah ca Abraham Uri Kovner și Abraham Papirna, la scriitorii din epoca iluminismului și a Renașterii ca David Frishman, Micha Yosef Berdichevsky și Yosef Haim Brenner, și până la scriitorii generației sale ca Avraham Shlonsky, Lea Goldberg, Nathan Alterman, Jakob Horowitz și Rafael Elias. În centrul cărților sale se află conflictul între nou și vechi ca parte a unei dinamici cunoscute sub numele de reînnoire și continuitate. În paralel cu
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Jakob Horowitz și Rafael Elias. În centrul cărților sale se află conflictul între nou și vechi ca parte a unei dinamici cunoscute sub numele de reînnoire și continuitate. În paralel cu analiza critică a literaturii israeliene, el a studiat contribuția scriitorilor evrei la literatura română, scriind, singur sau în colaborare, antologiile "Scriitori evrei de limba română" (1972) și "Pe pășuni străine: Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
conflictul între nou și vechi ca parte a unei dinamici cunoscute sub numele de reînnoire și continuitate. În paralel cu analiza critică a literaturii israeliene, el a studiat contribuția scriitorilor evrei la literatura română, scriind, singur sau în colaborare, antologiile "Scriitori evrei de limba română" (1972) și "Pe pășuni străine: Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris prefețe ale edițiilor publicate din scrierile unor autori precum Menachem Mendel
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
cunoscute sub numele de reînnoire și continuitate. În paralel cu analiza critică a literaturii israeliene, el a studiat contribuția scriitorilor evrei la literatura română, scriind, singur sau în colaborare, antologiile "Scriitori evrei de limba română" (1972) și "Pe pășuni străine: Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris prefețe ale edițiilor publicate din scrierile unor autori precum Menachem Mendel Faitelson, Jacob Fichman, Shlomo Zemach și Șlomo Tanai. A tradus
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
care era în mare parte folclor. Dovezile indică existența istorică a unei femei pe nume și un incident istoric, care a jucat într-adevăr un rol critic în căderea monarhiei. Multe dintre detaliile specifice sunt, totuși, discutabile, și variază în funcție de scriitor. Utilizarea târzie a legendei are mai degrabă virtuți artistice și pedagogice decât valoare istorică. Întrucât evenimentele din povestire au loc rapid, data incidentului este, probabil, în același an, ca prima dintre "fasti". Dionisie din Halicarnas, o sursă majoră, stabilește acest
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
421. După ce a fost eliberat, el a lucrat ca salahor, tăietor de lemne și vânzător ambulant de cărți. A fost găsit de către Ion Caraion vânzând cărți într-un pasaj, iar acesta l-a ajutat să primească o pensie din partea Uniunii Scriitorilor din România, prezentându-i-l lui Zaharia Stancu. El a scris trei cărți de proză în ultimii cinci ani din viață, plus o plachetă de versuri, "Carmen miserabile", al cărei manuscris a fost pierdut de editura la care a fost
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
și Georges Duhamel. Poetul și criticul literar Emil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”. A murit la 25 august 1975, la București. Literatura scrisă de se evidențiază prin vervă epică și o notație rapidă, „făcută din fuga condeiului”. Scriitorul prezintă un mediu convențional, ușor cosmopolit și exotic, arătând o curiozitate intelectuală față de misterul eternului feminin. Personajele sale, precum Victoria Gherman din romanul "Adorata" (1930) și într-o oarecare măsură și cele din "Nopți la Ada-Kaleh" (1932) și "Târgul de
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
versuri și a publicat, în 1953, volumul de "Atol". A desfășurat o activitate bogată de traducător al literaturii române în limba portugheză, publicând volumele "Contos romenos" (1943) și "Novos contos romenos" (1946) și traducând, singur sau în colaborare cu diverși scriitori lusitani, opere literare românești de referință precum poeziile lui Mihai Eminescu, "Amintiri din copilărie" de "Ion Creangă", "Viața la țară" de Duiliu Zamfirescu, "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Gib
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasă "Duh și slovă" (2000). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universității „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasă "Duh și slovă" (2000). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universității „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzău (2001). A decedat la 7 august 2013 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Cercetările etnologice
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
de integrare a miturilor în opera lui Mircea Eliade. Cartea "Bucătaria vie. File de antropologie alimentară" (Junimea, 2011) este o călătorie literară pe teme culinare prin literatura universală de la Epopeea lui Ghilgameș și textele biblice până la operele literare ale unor scriitori români precum Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Păstorel Teodoreanu și Mihail Sadoveanu. În concepția lui Petru Ursache, arta este subsumată unei dualități umano-divine, orice abordare a ei de pe una din cele două poziții fiind lacunară și deformată: „frumosul a intrat în
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort constant pentru valorizarea literaturii transilvănene din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. (Mircea Zaciu, în M. Zaciu, M. Papahagi și Aurel Sasu (ed.), "Dicționarul scriitorilor români", Fundația Culturală Română, București, 1995). Interesul său principal l-a constituit analizarea operei literare a lui Ioan Slavici, George Coșbuc, Liviu Rebreanu sau Ion Agârbiceanu. S-a preocupat de cercetarea modului de răspândire a valorilor universale la românii din
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
coordonat în această calitate redactarea unor importante lucrări științifice precum "Sociologia romanului românesc" (finalizată cu lucrarea "De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga" (2005), "Dicționarul biografic al literaturii române", I-II (2006
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga" (2005), "Dicționarul biografic al literaturii române", I-II (2006), "Personalități clujene" (2007), "Dicționar
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga" (2005), "Dicționarul biografic al literaturii române", I-II (2006), "Personalități clujene" (2007), "Dicționar ilustrat" (2007), "Elite clujene contamporane" (2014). A colaborat la elaborarea
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
conducător de doctorat în istoria literaturii române la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca și apoi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A condus peste 40 de teze de doctorat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și președinte al Despărțământului Cluj al "Astrei" (din 2000), conducând în această calitate revista Astra clujeană. A fost numit președintele Federației Ortodoxe Române, vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, fiind membru în diverse jurii pentru
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste 100 de volume colective, printre care "De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc" (1982), "Dicționarul scriitorilor români", I-IV (1995-2002) etc. A îngrijit și prefațat ediții ale operelor lui Octavian Goga, Lucian Blaga, Ioan Slavici, Cezar Petrescu, Vasile Goldiș, Victor Eftimiu, Emil Isac, Ion Minulescu, Nicolae Oțălea, Victor Papilian, Al Ciura, George Barițiu, Vintilă Horia, Grigore
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
mișcarea literară din jurul Revoluției de la 1848, istoria cărții românești din Ardeal și cântecul popular ca formă literară. Activitatea sa a fost recunoscută prin decernarea Premiului „N. Iorga” al Academiei Române (1976) și Premiului de eseu, critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru cartea " Tectonica genurilor literare" (1980), Premiul Ministerului Culturii pentru exegeza vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru "Convergențe europene", Premiul Special Festivalului Național
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru "Convergențe europene", Premiul Special Festivalului Național de Poezie „Orfeu”(1998), Premiul pentru eseu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru "Figuri universitare clujene" (2002), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Dicționarul cronologic al romanului românesc" (2004), Premiul Fundației „Romulus Cojocaru” din Turnu Severin (2006), premiul „Mircea Zaciu” al Asociației Scriitorilor Filiala Cluj-Napoca, premiul „N.Drăganu” al Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]