85,350 matches
-
al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu Premiul ASPRO, pentru volumul Sticla de lampă. V. se afirmă ca un autor reflexiv și profund, practicând în literatura sa o cumpătare ardelenească. Aripa grifonului reunește pagini compuse înainte de 1980, care se leagă și compozițional de altă vârstă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
proza comilitonilor de ecranul opacizat al compoziției, semnalează discret, într-un text cu aparențe tradiționale, pierderea inocenței autorului și a cititorului său și apartenența ambilor la vârsta literară de după „păcatul originar” al metacunoașterii de tip modernist. V. este unul din scriitorii încă neatinși de imperativul conjuncturii, fiind, probabil, actual și atunci când îi va fi trecut „vremea literară”. Mai puțin simptomatic - excesele în ambele direcții, în partea realului și în cea a livrescului, îi sunt străine -, V. rămâne tocmai de aceea rezistent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
sociologie a literaturii. Eseistica lui V. se distinge prin aceeași discreție elegantă, de un lirism tandru când e vorba de evocarea copilăriei (Sticla de lampă), sau de o ironie destinsă în textele despre moravurile mai vechi ori mai noi ale scriitorului român. Profunzimea reflecției e, prin urmare, cea dintâi remarcă ce trebuie făcută când vorbim de Aripa grifonului (1980), Drumul spre Polul Sud (1985) și Frigul verii (1985). Prozatorul nu pare, în scrisul său, deloc străin de un anume clasicism al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
ST, 1986, 6; Gheorghe Perian, Confiniile realismului, AST, 1986, 9; Holban, Profiluri, 392-395; Regman, De la imperfect, 106-113; Ion Simuț, Realism și intensitate epică, RL, 1988, 13; Cosma, Romanul, I, 252-254; Simona Popescu, Un alt „metabolism cotidian”, VR, 1989, 3; Simion, Scriitori, IV, 602-615; Țeposu, Istoria, 149-152; Tania Radu, Cuminecare cu uzo, LAI, 1994, 24; Andreea Deciu, Un călător de modă veche, RL, 1994, 30; Gheorghe Crăciun, Muzee și femei, VTRA, 1995, 9; Al. Cistelecan, Peregrinul anglo-transilvan, VTRA, 1995, 9; Mihai Dragolea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
RL, 1994, 30; Gheorghe Crăciun, Muzee și femei, VTRA, 1995, 9; Al. Cistelecan, Peregrinul anglo-transilvan, VTRA, 1995, 9; Mihai Dragolea, Exerciții epice la Atena, VTRA, 1995, 9; Al. Th. Ionescu, Aventura prozei scurte în anii ’80, Iași, 1995, 89-93; Perian, Scriitori, 163-179; Simuț, Critica, 178-184; Petrescu, Studii transilvane, 217-224; Regman, Dinspre Cercul Literar, 185-189; Dicț. analitic, I, 332-334, II, 89-92; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 283-286; Popa, Ist. lit., II, 867; Dicț. scriit. rom., IV, 768-771; Ion Simuț, Documentele unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Sad, oraș unde se stabilește și unde își va desfășura activitatea. A fost redactor la Radioul și la Televiziunea din Novi Sad, redactor-șef și responsabil al revistei „Lumina” (1976-1981), redactor-șef și responsabil al Editurii Libertatea (1988-1992), președintele Asociației Scriitorilor din Voivodina (1988), membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia, președintele Societății de Limbă Română din Voivodina (1990) etc. Colaborează la mai toate revistele românești și iugoslave. A obținut numeroase premii literare: Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) și pentru roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
va desfășura activitatea. A fost redactor la Radioul și la Televiziunea din Novi Sad, redactor-șef și responsabil al revistei „Lumina” (1976-1981), redactor-șef și responsabil al Editurii Libertatea (1988-1992), președintele Asociației Scriitorilor din Voivodina (1988), membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia, președintele Societății de Limbă Română din Voivodina (1990) etc. Colaborează la mai toate revistele românești și iugoslave. A obținut numeroase premii literare: Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) și pentru roman (1970), Marele Premiu pentru Poezie la Festivalul Internațional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Internațional de Poezie, Cluj-Napoca (1996) ș.a. A debutat cu poezii în revista „Lumina” (1957) și editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
1968, 5; Mincu, Critice, I, 200-202; Liviu Leonte, „Iarba verde de acasă”, CRC, 1977, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarba verde de acasă”, LCF, 1977, 27; Dan Laurențiu, N. V. Turcu, CRC, 1987, 46;Virgil Cuțitaru, N.V. Turcu, CL, 1987, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 416. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
bilunar, între 1 ianuarie 1868 și 7 iunie 1869. Emanuel Arghiropol, unchi după mama al lui N. Iorga, este proprietar și redactor al revistei, în care își propune să facă „o descriere exactă a moravurilor, a sentimentelor, a întâmplărilor” românilor. Scriitorul, afirmă Arghiropol, trebuie „să îmbrățișeze ce este național” și să contribuie la culturalizarea poporului. Literatura din J. pentru ț. corespunde acestui program redacțional, în sensul că se adresează unor cercuri largi de cititori. Em. Arghiropol da române, nuvele, drame și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287690_a_289019]
-
o lungă perioadă de interdicție a semnăturii, revine în presa literară, colaborând mai ales la presa clujeană („Steaua”, „Tribuna”, iar după 1990, „Clujul liber”, „Nu”). Va publica volumele Țărâna serilor (1967), Reminiscențe (1969), Trecerea pragurilor (1972), Elegii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996). Se dedică în același timp prozei - Tărâmul izvoarelor (1968) - și memorialisticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
emblematice ale Eroului, Strămoșului și Bărbatului. Transformat nu de puține ori în incantație și delir divinatoriu, într-o savant-obscură haină sacerdotală a verbului, versul inițiază în misterele unei Grecii atemporale, ca la Ion Barbu. Proza lui M. este memorialistică deghizată. Scriitorul a ținut de-a lungul timpului mai multe jurnale pe care le-a transformat în tot atâtea romane, evocând fiecare câte o etapă din viața sa. Frumoasa risipă cuprinde anii adolescenței și ai tinereții, ca elev și student în România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
nevinovați ispășeau tot felul de vini imaginare, în condiții inumane. De mare realism sunt paginile consacrate torționarilor, fiarele cu chip uman. Un amănunt de reținut pentru istoria literară este amestecul poetului Constantin Tonegaru în întâmplările legate de arestarea și detenția scriitorului, autoritățile luând drept realitate ficțiunea unui poem intitulat Pistolul lui Werther. Pe de altă parte, Steaua câinelui este romanul fostului deținut politic în detenția mai largă a „lagărului socialist”, cu tribulațiile și umilințele la care este supus de politrucii regimului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
continuă a culturii generale a populației republicii”. Acest specific al activității este firesc, căci în Basarabia societățile, cenaclurile, uniunile de creație și revistele au avut menirea nu doar de a stimula viața literară și de a proteja interesele profesionale ale scriitorilor, ci și de a promova procesul de culturalizare a cititorilor, de susținere a românismului etnic și cultural și a integrării în contextul general românesc. În secolul al XIX-lea, în condiții istorice potrivnice, literații basarabeni au făcut parte din Societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
influentă a fost Românismul (București, 1869-1871), al cărei președinte și doctrinar, B. P. Hasdeu, pune o piatră de hotar între românism ca „unitate, libertate, adevăr” și cosmopolitism ca „egoism, sclavie și minciună”. În 1920 se încearcă înființarea unei societăți a scriitorilor români la Chișinău, din al cărei comitet de conducere fac parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Tudor Pamfile, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea. Datorită unei vieți literare intense, în 1939 Societatea Scriitorilor din Basarabia ia o formă instituționalizată. Necesitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
1920 se încearcă înființarea unei societăți a scriitorilor români la Chișinău, din al cărei comitet de conducere fac parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Tudor Pamfile, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea. Datorită unei vieți literare intense, în 1939 Societatea Scriitorilor din Basarabia ia o formă instituționalizată. Necesitatea constituirii ei a fost pe larg dezbătută anterior în revistele literare și în cadrul unor întruniri publice. Primul congres îl alege președinte pe Pan Halippa. Ca prim obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
pe Pan Halippa. Ca prim obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui front literar-cultural unit „pentru promovarea scrisului și culturii românești în Basarabia, pentru apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (primul congres se ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
scrisului și culturii românești în Basarabia, pentru apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (primul congres se ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (primul congres se ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii Scriitorilor din RSS Ucraineană. Uniunea din RSS Moldovenească trebuia să se conformeze direcției ideologice generale, care prevedea „participarea la construirea comunismului, la lupta pentru progresul social, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii Scriitorilor din RSS Ucraineană. Uniunea din RSS Moldovenească trebuia să se conformeze direcției ideologice generale, care prevedea „participarea la construirea comunismului, la lupta pentru progresul social, pentru pace și prietenia între popoare” și slujirea metodei realismului socialist. Deși extrem de ideologizată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
și reeditarea clasicilor români, promovarea tinerelor talente. Congresele ei, supravegheate strict de Partidul Comunist, au îndreptat totuși atenția asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
materiale ale membrilor și să pledeze pentru idealurile naționale. Președinți în perioada postbelică au fost Andrei Lupan (1954-1965), Pavel Boțu (1965-1987), Ion C. Ciobanu (1987-1990), Mihai Cimpoi (din 1990). U.S. din R.M. are un aparat administrativ și în subordine Casa Scriitorilor, Casa de Creație „Al. Donici” din Peresecina, Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, revistele „Basarabia”, „Literatura și arta”, „Columna” și „Codrî”, „Moldova literaturnaia”, un fond literar și o librărie; anual acordă premii. Mai cu seamă din deceniul al nouălea, a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
renaștere națională, de susținere a campaniei de oficializare a limbii române, de revenire la grafia latină și la simbolurile tradiționale, de promovare a acțiunilor în vederea integrării în contextul cultural general românesc. În 1996 a luat ființă Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. U.S. din R.M. este membră a PEN-Clubului, întreținând relații cu uniuni și asociații de creatori din mai multe țări ale lumii. Repere bibliografice: Alina Ciobanu, Fondarea Societății Scriitorilor din Basarabia, RLSL, 1990, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 317-325
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
românesc. În 1996 a luat ființă Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. U.S. din R.M. este membră a PEN-Clubului, întreținând relații cu uniuni și asociații de creatori din mai multe țări ale lumii. Repere bibliografice: Alina Ciobanu, Fondarea Societății Scriitorilor din Basarabia, RLSL, 1990, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 317-325. M. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]