8,797 matches
-
intern brut pe locuitor a fost în anul 2006 de 1,833 țep, cu 4,5% mai mare decât cel din 2005. Rezervele de resurse naturale ale României conform estimărilor din anul 2007: România este unicul deținător de rezerve de țiței în cantități notabile din zona Central și Est Europeană. Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de circa 2 ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei. În schimb, România deține cele mai
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
Est Europeană. Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de circa 2 ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei. În schimb, România deține cele mai mici rezerve de cărbune. Resursele estimate de țiței și gaze naturale ale României sunt de aproximativ un miliard de barili echivalent petrol, valoare care situează România pe locul patru în Europa în acest clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
de aproximativ un miliard de barili echivalent petrol, valoare care situează România pe locul patru în Europa în acest clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor Evoluția producției interne de țiței: <br clear=left> În anul 2011, producția de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (țep), fiind cu 14
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
în Europa în acest clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor Evoluția producției interne de țiței: <br clear=left> În anul 2011, producția de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (țep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010, si a reprezentat 0,2% din producția mondială
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
a 3 miliarde Euro. Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro. Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului Român, datorită creșterii prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar fi producția de energie pe bază de cărbune și energia nucleară. În strategia energetică pentru 2007 - 2020 se pune accentul pe sporirea producției de energie electrică nucleară și pe modernizarea capacităților de
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunțat că în aproximativ 1000 m s-ar afla și țiței, aici fiind un “fund de mare” (această afirmație fiind însoțită de diferitele scoici de mare ce se găsesc în galeriile minelor). Venind dinspre Severin spre Balta este imposibil să nu observi varietatea de peisaje și mozaicul de culori naturale ale
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
an. Număr de angajați: Cifra de afaceri: În anul 1956 a intrat în funcțiune Rafinăria Nr.10 Onești, cea mai mare rafinărie din Moldova, cu o instalație de distilare atmosferică și în vid și o stație de desalinare electrică a țițeiului. Construirea și punerea în funcție a Rafinăriei Onești în anii 1955-1956 este descrisă în romanul "Martor în constelații" a lui Ion Ruse, publicat în 1964. Materia primă provine de pe întreaga vale a Trotușului, mai ales Moinești. În perioada 1960-1964 la
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
descrisă în romanul "Martor în constelații" a lui Ion Ruse, publicat în 1964. Materia primă provine de pe întreaga vale a Trotușului, mai ales Moinești. În perioada 1960-1964 la rafinărie au fost introduse o serie de procese noi de prelucrare a țițeiului. Astfel s-au construit două instalații de cracare catalitică, care prelucrează distilatul de vid obținut la prelucrarea păcurii și distilatul de la instalația de cocsare întârziată. S-a construit și o instalație de calcinare a cocsului. Între anii 1966-1970, în cadrul rafinăriei
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
Uzina de Cauciuc. Grupul Industrial de Petrochimie Borzești se întinde pe o distanță de 6 km și are 12.000 de salariați, din care 463 au studii superioare. În perioada 1977-1980 se inaugurează a treia magistrală din țară pentru transportul țițeiului din import pe ruta Constanța - Onești. Între anii 1979-1980 este construită Rafinăria 2, pentru prelucrarea țițeiului sulfuros din import (Marea Neagră). În luna decembrie a anului 1986, În cadrul rafinăriei a intrat în funcțiune instalația Detol de obținere a benzenului prin dezalchilarea
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
și are 12.000 de salariați, din care 463 au studii superioare. În perioada 1977-1980 se inaugurează a treia magistrală din țară pentru transportul țițeiului din import pe ruta Constanța - Onești. Între anii 1979-1980 este construită Rafinăria 2, pentru prelucrarea țițeiului sulfuros din import (Marea Neagră). În luna decembrie a anului 1986, În cadrul rafinăriei a intrat în funcțiune instalația Detol de obținere a benzenului prin dezalchilarea toluenului. În anul 2007, rețeaua de retail Rafo cuprindea circa 290 de stații (benzinării), din care
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
milioane tone de benzină pe an și circa 4 milioane tone de motorină dar se preconizează o creștere puternică al consumului în următorii ani datorită dezvoltării parcului auto. Conform estimărilor din anul 2007, rezervele României sunt de 74 milioane tone țiței, care se vor epuiza în circa 13 ani (adică în 2020). În secolul al XV-lea sunt menționate gropile de păcură de la Lucăcești (cartier al Moineștiului, Județul Bacău (1440-1442), iar în secolul al XVIII-lea cele din sudul Depresiunii Dărmănești
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Lucăcești (cartier al Moineștiului, Județul Bacău (1440-1442), iar în secolul al XVIII-lea cele din sudul Depresiunii Dărmănești și în jurul localității Moinești. Marco Bandini relata în 1646 faptul că locuitorii din satele Mosoare, Poieni, Dofteana și Păcuri foloseau ca leac țițeiul extras prin puțuri. Mai târziu, Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae amintește de existența și exploatarea petrolului din această regiune. Extracția petrolului este cunoscută în această regiune de peste cinci secole. Inițial reprezentată prin exploatări primitive, apoi începând cu a doua jumătate
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
restul activelor intrând în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS și dreptul exclusiv de a extrage țiței din câmpurile petrolifere din România. În anul 2000 omul de afaceri Ovidiu Tender a cumpărat de la Statul Român societatea Prospecțiuni S.A, singura societate din țară care asigura prospecțiuni geologice pentru foraj. În anul 2002, a luat naștere compania Petromservice
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
și gaze din Europa Centrală și de Est, a achiziționat 51% din acțiunile Petrom de la statul român pentru suma totală de 1,53 miliarde Euro. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor. Evoluția producției interne de țiței: <br clear=left> România deține în momentul de față 10 rafinării, care pot fi încadrate în două mari grupe: rafinăriile mari, care concentrează circa 85
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
statul român pentru suma totală de 1,53 miliarde Euro. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor. Evoluția producției interne de țiței: <br clear=left> România deține în momentul de față 10 rafinării, care pot fi încadrate în două mari grupe: rafinăriile mari, care concentrează circa 85% din capacitatea de prelucrare și rafinăriile mici, însumând circa 15% din capacitatea de prelucrare cu
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
un grad de complexitate mai redus Toate aceste rafinării au o capacitate totală de 34 milioane tone pe an, cu mult peste consumul intern al României. Pe marginea contractului semnat cu Iranul în timpul regimului comunist, Romănia primea mari cantități de țiței din această țară și îl prelucra în rafinăriile românești, pentru că dupa aceea mare parte din produsele finite să fie vandute, în Mediterana, la preț de dumping către țările occidentale. În schimbul țițeiului iranian, România livra acestei țări tractoare, ciment și alte
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Iranul în timpul regimului comunist, Romănia primea mari cantități de țiței din această țară și îl prelucra în rafinăriile românești, pentru că dupa aceea mare parte din produsele finite să fie vandute, în Mediterana, la preț de dumping către țările occidentale. În schimbul țițeiului iranian, România livra acestei țări tractoare, ciment și alte produse ale industriei prelucrătoare. Rafinăriile Petrobrazi și Arpechim sunt deținute de Petrom și au capacități de 7 respectiv 6,5 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
992%) fiind preluat de Euro Trading Chemicals pentru suma de 10 miliarde lei (4,9 milioane dolari). În perioada 2001 - 2004 a fost administrată de Petrom, în vederea recuperării creanțelor și penalităților în suma de 433 miliarde de ROL rezultate din țițeiul livrat de catre compania petrolieră. Acționarii semnificativi ai Petrolsub sunt firmele Eurohouse SRL București și Fertinvest Ltd (Insulele Virgine) - 43,65%, Euro Trading Chemicals București - 7,55%. În octombrie 2007, rafinăria se afla în faliment și urma a fi vândută.. Această rafinărie
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
decis că României îi revin în plus 9.700 kilometri pătrați din teritoriul Mării Neagre, din care nu sunt concesionați 5-6.000 km pătrați. Zona cuprinde zăcăminte estimate la 70 miliarde metri cubi de gaze, respectiv 12 milioane tone de țiței, care necesită investiții de ordinul zecilor de miliarde de Euro în explorare, dezvoltare de zăcăminte, construcție de gazoducte, servicii și echipamente de profil, respectiv construcția de terminale pe malul Mării Negre. Zona s-a aflat în litigiu cu țara vecină, Ucraina
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Iacobov (proprietar Imperial Oil și membru PSD), Marian Iancu (proprietar Balkan Petroleum), Ovidiu Tender, Răzvan Temeșan, Toader Găureanu, Andrei Șerban, Marin Marin și alții. Grupul de rafinării a păgubit și compania Petrom (pe atunci controlată de stat), de la care cumpăra țiței pe care nu îl plătea, Petrom continuând livrările pe bază de comandă politică. Rafinăria Petrolsub a fost cumpărată în 1995 de EURO TRADING CHEMICALS, firmă controlată de Virgil Măgureanu (fost șef SRI). Rafinăria vindea produsele petroliere sub prețul de producție
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
anchetate. Rafinăria Astra Ploiești a fost implicată în altă anchetă în anul 2002. Compania Petrolexportimport, care deținea monopolul exporturilor și importurilor de petrol până în 1990, a fost implicată într-o anchetă din anul 1998. În perioada 1990 - 1997, compania importa țiței, după care exporta produsul rafinat sub prețul pieței, încasând comisioane din fiecare operațiune de import-export, în pierdere rămânând rafinăriile, care cumpărau scump țițeiul și vindeau ieftin produsul finit, după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică. În
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
până în 1990, a fost implicată într-o anchetă din anul 1998. În perioada 1990 - 1997, compania importa țiței, după care exporta produsul rafinat sub prețul pieței, încasând comisioane din fiecare operațiune de import-export, în pierdere rămânând rafinăriile, care cumpărau scump țițeiul și vindeau ieftin produsul finit, după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică. În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM și mai apoi
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică. În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM și mai apoi prin CRP, importau și prelucrau țiței plătit cu credite bancare, dar erau obligate de stat să vândă ieftin produsele petroliere, "pentru a stăvili procesul inflaționist". Pentru reglementarea situației, Guvernul a introdus în anul 2000 taxa de un cent pe litru, plătită de toți producătorii și procesatorii
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
amiralul Suzuki Kantaro. Politica guvernului Suzuki era a luptei până la capăt și a alegerii unei "morți onorabile a unei sute de milioane". În aparatul guvernamental se auzeau voci care subliniau slăbiciunile poziție japoneze, în special ținând seama de criza de țiței și lipsa stocurilor de alimente. În ciuda faptului că sovieticii anunțaseră că nu doreau să mai reînnoiască pactul de neutraliatate sovieto-japonez, ministul de externe nipon a fost împuternicit să caute o cale prin care să obțină URSS-ul neimplicat în conflict
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
cenți (0,04 USD) / litru (mai 2008) și 0.05 (martie 2012). În anul 2006, Venezuela era pe locul al optulea în topul celor mai mari producători mondiali de petrol și numărul cinci în topul celor mai mari exportatori de țiței, cu o producție estimată la 3,2 milioane barili pe zi. Din această producție, 1,5 milioane barili de petrol pe zi erau exportați către Statele Unite și 150 000 de barili pe zi către China. Venezuela este o țară foarte
Economia Venezuelei () [Corola-website/Science/306004_a_307333]