8,625 matches
-
exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența acestor complicații impune o monitorizare atentă, clinică și paraclinică, a pacienților supuși terapiei nutriționale. Se apreciază că un pacient care primește 1,5-2
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
pentru a obține un raport de 50/50% între testele fals pozitive și cele fals negative, această prevalență putând fi întâlnită doar în cazul subiecților cu vârstă peste 50 de ani, cu un tablou clinic dominat de durere în etajul abdominal superior și pierdere ponderală și la care explorările uzuale endoscopice gastrointestinale au fost negative [145,146]. Pe baza unei analize extensive a bazelor de date existente în literatură se propune clasificarea biomarkerilor serologici utilizați în CP în patru categorii:antigeni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
analiza individuală a pacienților, riscul de mortalitate trebuie pus în balanță cu parametrii de calitate a vieții dependenți de greutate, cu deteriorarea capacităților fizice și nu numai, asociate cu obezitatea. Un alt parametru de evaluare clinică este reprezentat de circumferința abdominală (CA) ce aduce informații privind dispoziția excesului de țesut adipos. Acumularea la nivel abdominal, perivisceral, este asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate, mai ales de cauză cardiovasculară. La vârstnici, acest parametru pare să aibă o importanță particulară, având
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
calitate a vieții dependenți de greutate, cu deteriorarea capacităților fizice și nu numai, asociate cu obezitatea. Un alt parametru de evaluare clinică este reprezentat de circumferința abdominală (CA) ce aduce informații privind dispoziția excesului de țesut adipos. Acumularea la nivel abdominal, perivisceral, este asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate, mai ales de cauză cardiovasculară. La vârstnici, acest parametru pare să aibă o importanță particulară, având în vedere modificările compoziției corporale, și este demonstrată creșterea țesutului adipos visceral comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
de morbi‑mortalitate, mai ales de cauză cardiovasculară. La vârstnici, acest parametru pare să aibă o importanță particulară, având în vedere modificările compoziției corporale, și este demonstrată creșterea țesutului adipos visceral comparativ cu adulții tineri, la aceeași valoare a circumferinței abdominale (31). Pentru acest parametru sunt definite 3 categorii dependente de sex, de evaluare a riscului odată cu creșterea circumferinței abdominale (tabelul 5.1). Una dintre cele mai complexe treceri în revistă a studiilor ce analizează legătura dintre CA și riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
în vedere modificările compoziției corporale, și este demonstrată creșterea țesutului adipos visceral comparativ cu adulții tineri, la aceeași valoare a circumferinței abdominale (31). Pentru acest parametru sunt definite 3 categorii dependente de sex, de evaluare a riscului odată cu creșterea circumferinței abdominale (tabelul 5.1). Una dintre cele mai complexe treceri în revistă a studiilor ce analizează legătura dintre CA și riscul de morbi‑mortalitate la vârstnici a fost publicată recent de un grup olandez (31). Este vorba despre o meta‑analiză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
este mai mare la bărbați. Autorii au observat existența unei relații în formă de „J” între valoarea CA și mortalitatea de orice cauză (ajustată în funcție de vârstă și statutul de fumător), cel mai mic risc fiind la o valoare a circumferinței abdominale de 94 cm la bărbați și de 77 cm la femei. Mortalitatea cardiovasculară s‑a asociat cu CA (ajustată în funcție de vârstă și statutul de fumător) atât la bărbați, cât și la femei, cel mai mic risc fiind la o valoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
putea determina valori fals crescute ale IMC, argumentând necesitatea unei evaluări antropometrice corecte. În literatură au fost publicate numeroase alte studii efectuate pe populația vârstnică ce au rezultate similare. Astfel, Sui și colaboratorii săi au demonstrat aceeași asociere între obezitatea abdominală (definită prin CA ≥ 102 cm la bărbați și ≥ 88 cm la femei) și mortalitatea de orice cauză la persoane de 60 de ani. Relația a fost diminuată după ajustarea în funcție de fitnessul cardio-respirator, propunând introducerea acestui nou parametru ca „indicator al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
valorile-limită ale parametrilor antro- pometrici considerate normale pentru populația vârstnică. Toate aceste rezultate confirmă faptul că, în cazul populației vârstnice, evaluarea corectă antropometrică și a factorilor de risc pentru morbi-mortalitatea cardiovasculară trebuie să includă, pe lângă determinarea IMC, și măsurarea circumferinței abdominale. Argumentul este că CA reprezintă un parametru al distribuției excesului de țesut adipos, indicator al adipozității viscerale, pentru care s-a demonstrat o asociere mai mare cu mortalitatea generală sau specifică la vârstnici, indiferent de valoarea IMC (42), alături de evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
Pornind de la aceste date se consideră că nu este necesară obținerea unui IMC ideal (18-25 kg/m2) la vârstnic, deși este necesară scăderea în greutate la obezi, indiferent de vârstă. Valoarea-țintă pentru IMC este < 30 kg/m2, iar pentru circumferința abdominală - < 100 cm (17,53). Având în vedere legăturile multiple dintre obezitate și alți factori de risc cardiovascular ca DZ, HTA sau dislipidemia, se consideră că scăderea în greutate reprezintă o intervenție complexă care determină o reducere multifactorială a riscului. Efectele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
compartiment de diabet. Această preocupare este atestată de Jean Vague, care a vizitat în această perioadă serviciul lui Ion Nanu Muscel de la Spitalul Colțea din București. Jean Vague este cel care a făcut pentru prima dată distincția între țesutul adipos abdominal și cel periferic (20). Ion Pavel (1895-1991) 1939 - Ion Pavel realizează la Spitalul Colțea din București o primă inventariere a unui grup de pacienți diabetici internați în spital (caiete conținând datele medicale ale pacienților diabetici) (18). 1942 - Ion Pavel înființează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L. , HULEZ-2007). Modificările morfofuncționale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară: 30 reținerea membrelor (membrului) prin agățarea chișiței, -reținerea membrelor (membrului) prin flexare la nivelul tarsienelor (prezentarea jaretului), reținerea membrelor în totalitate (prezentarea feselor), Distocii în prezentarea transversală Distocii în prezentarea anterioară -dorso-lombară, -costo abdominală dreaptă, -costo-abdominală stângă, sterno-abdominală, Distocii în prezentarea posterioară cefalo-sacrală, -cefalo-iliacă dreaptă, -cefalo iliacă stângă, -cefalo-pubiană, Distocii cauzate de diverse poziții anormale -lombo iliacă dreaptă, -lombo-iliacă stângă, -lombo suscotiloidiană dreaptă, -lombo suscotiloidiană stângă, -lombo-pubiană Alte distocii Distocii prin fătări gemelare Distocii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
transversală pentru a aduce fetusul în poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe regiunile corpului de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei se constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației periferice plasmatice ale ocitocinei mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a cineticii uterine în faza
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]