9,827 matches
-
utilizați în comentarea polului individual al umanului Comentariul ce urmează are punctul de plecare în dicționarul filosofic al lui Lalande (1962Ă. Termenul de individ nu are nici o specificitate umană, el fiind utilizat pentru a desemna orice unitate fizică, biologică sau abstractă. În personologie e folosit pentru a indica o unitate umană în cadrul unei experiențe trăite de subiect. Conceptul de individuație care a avut o mare importanță în logica medievală (Toma d’Aquinoă a fost folosit de Jung pentru a desemna adâncirea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de etică nu trebuie să uite lecția personalismului. Într-o sinteză recentă, Janssens (1999Ă, în numele personalismului, descrie și afirmă opt dimensiuni esențiale ale persoanei: 1. persoana umană e un subiect, și nu un obiect; 2. e un subiect „încorporat” nu abstract; 3. datorită corporalității, e o ființă ce există într-o lume; 4. persoanele umane se orientează direct unele spre altele; 5. suntem ființe sociale ce trăim în grupuri; 6. persoana umană e o ființă istorică; 7. persoanele umane sunt fundamental
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
organic-comportamentală, a personalității, culturală și socială. Acțiunea ar fi motivată de o nevoie de satisfacție și atingere a unei stări de echilibru, fapt ce apropie sistemul său de concepția lui Freud. Ideea de personalitate pe care o vehiculează e însă abstractă, astfel încât sociologii de generație mai nouă au insistat asupra necesității de „personalizare” a sociologiei, chiar de inserție explicită a acțiunii sociale într-o persoană corporală reală. Personalismul a pătruns și în economie, în contextul dezbaterilor liberale privitoare la libera inițiativă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reglată prin anticipări cognitive, prin formularea scopurilor, așteptări ale rezultatelor, perceperea succesului sau eșecului. Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața de zi cu zi. Ea nu este o entitate abstractă și nu poate fi redusă la câteva teorii descriptive generale. Oamenii își exprimă individualitatea și dau structură, semnificație și scop vieții lor, acționând în conformitate cu propriile credințe, valori, standarde personale, aspirații și concepții despre lumea din jur. Toate acestea sunt reunite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult despre variate „ființe raționale posibile”, omul fiind considerat una dintre acestea, așa cum în repetate rânduri sublinia Kant. Conceptul actual de „minte” (mindă reactivează înțelesul de ființă rațională a omului, dar pentru a nu rămâne la un nivel de generalitate abstractă - cum a rămas atât timp conceptul de „conștiință -, mintea (mindă este înțeleasă ca „înrădăcinată” în oamenii individuali, fapt ce se realizează prin sine self, iar odată cu sinele se preia o mare parte din tradiția eului și a conștiinței de sine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru fiecare structură personologică. De-a lungul timpului, autorii au descris diverse aspecte bazate pe observația clinică sau corelabile unor doctrine. Deși sistemele categoriale adoptă o perspectivă dominant descriptivă în cazul tulburărilor de personalitate, Axa II diagnostică rămâne un construct abstract, precumpănitor teoretic. 5.2. Tulburările de personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice cu trăsături de serie psihotică. 5.2.1. Tulburarea paranoică de personalitate Aceasta are ca dominante structurale orgoliul și interpretativitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea cazurilor reale. Jaspers a fost preocupat însă și de cazul tipic semnificativ sau „cazul școală”. Acesta e un caz real ce se manifestă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reluat studii în direcția ipotezei lui CLECKLEY privitoare la demența semantică. Psihopatul se dovedește incapabil să înțeleagă și să utilizeze semnificații adânci ale limbajului. Dimensiunea sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă manipularea se exercită în plan socio-politic și în comerț prin propagandă, retorică, reclame. La acest nivel persoanele sunt abordate în manieră abstractă, ca simple unități depersonalizate, fără implicarea față către față a doi subiecți conștienți și responsabili ce-și împletesc destinul. Faptul că o persoană este prin statut și rol o parte integrantă a unei structuri manipulatorii supraindividuale este un aspect al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
grija reciprocă, sprijin, potențare și sporire reciprocă. Anankastul ce se identifică cu rolul social nu ține seama de celelalte persoane reale, ca subiecte cu valoare în sine. El este un pion în mișcarea formalismelor sociale pe care le poate respecta abstract dar fără implicarea reciprocității. Nu poate colabora în acțiune cu altul în măsura în care acesta nu se conformează întru-totul manierei sale de a gândi și acționa. Pentru schizoid și schizotipal ceilalți sunt niște obiecte identice cu cele fizice și merită un tratament
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
însăși, la fel în cazul histrionicului ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt doar potențiali critici iar pentru borderline niște obiecte cu semnificație variată, dar nicidecum parteneri în sensul profund a lui „tu”, ce poate fi prieten sau iubit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au înțeles-o oamenii pe ea?// De un sfert de veac/ apa trece peste întâmplările lor./ Apa care,/ doar ea/ vede totul.” Poeme (1986) și Luni dimineața (1987) revin la notația individuală în poetizări și caligrafii corecte în marginea existentului abstract sau concret, uneori forțate conceptual prin vagi mimetisme de tip suprarealist sau prin supralicitări ale recuzitei tehniciste, pentru care poeta are într-o prea mică măsură vocație. SCRIERI: Vară timpurie, București, 1979; Proiect de mitologie, București, 1981; Cortina, București, 1983
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
În calculele sale. Dar nu se limitează la acestea: știe să creeze organe producătoare de schimbare și să instrumenteze pentru ca schimbările complexe să poată fi realizate. Erorile și eșecurile cele mai frecvente sunt: - viziunea este prea generală și/sau prea abstractă; - viziunea este prea detaliată - În acest caz, avem de a face cu elemente strategice și operaționale neierarhizate. Decidenții se confruntă cu un număr de criterii foarte puțin utilizate; - viziunea se transformă În obiective financiare. Pe de altă parte, alegerile strategiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
totuși, să conducă orice firmă aplicându-i un control financiar strict, gestiune de portofoliu și strategii de piață dure. Prin urmare, adevăratul responsabil al miopiei generalizate a economiei românești este noua ortodoxie a managementului. Conform acesteia, managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, managerii noștri sunt mult mai dispuși să se angajeze În restructurări financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât să-și asume riscul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
La români predomină ierarhia cu multe niveluri, cu dezavantajul că, din cauza proliferării canceriforme a informațiilor, salariații direct afectați de măsurile adoptate știu foarte puțin despre intenția echipei manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul. În schimb, creativitatea privește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
are următoarele neajunsuri: - se bazează prea mult pe evoluții ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; - este slab adaptată la schimbările bruște ale mediului; - neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, ei sunt mult mai dispuși să se angajeze În structuri financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât să-și asume riscul inovării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
salariaților de a se implica mai mult În munca lor au avut o mare influență asupra lui Garsted. După ce devine vicepreședinte și director al planificării la Volvo, Garsted afirmă că elaborarea scenariilor sofisticate pe termen lung era un proces prea abstract și rupt de contactul imediat cu evenimentele și experiențele personale intense În care avea mare Încredere. Situația pe piața franceză nu putea fi mai nefavorabilă. Existau planuri Încă din 1978 pentru a mări vânzările de la 10.000 la 20.000
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?” Volumul următor, O tăcere asurzitoare, din 1985, este o plonjare abruptă într-un univers mai abstract, în care poezia pare că vrea să „părăsească” pământul, să lase în urmă concretețea prea acuzată a versului, pentru a exploata conceptele și viziunile sintetice ale unui spațiu mintal deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
la o serie de publicații literare din țară - „Steaua”, „Vatra”, „Jurnalul literar”. În 1995 a publicat volumul de versuri Noapte și iar noapte. Încă din Poeme și imnuri se făcea simțită o anume cantonare a poetului în melosul unei însingurări abstracte, ceea ce, cum observa Octav Șuluțiu, punea asupra realității poetice „un fel de fluid care estompează contururile, un fel de abur noțional”, ce prelungea starea de așteptare până la sublim, fântâna arteziană devenind astfel, în viziunea lirică a lui C., o formă
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
Plânsul lui Adam). Parafraza biblică liberă devine prilejul de a imprima un accent mai intens laudei aduse dragostei omenești, asociindu-i acordurile patetice ale suferinței. Umanitarismul sentimental al autorului își proiectează elanul în figura unui Christ simbolic (Iisus), nu Dumnezeu abstract, sustras durerii, ci om, înfrățit cu umiliții și nedreptățiții lumii. Solidaritatea de esență creștină cu cei revoltați capătă expresie directă în ciclul de sonete Zile de durere, scris în 1907, sub impresia răscoalei țărănești. Nu lipsesc din dialectica meditației lui
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
a trăi, București, 1967; Ketty Daneo, Un băiat și o sută de drumuri, București, 1969; Dino Buzzati, Monstrul Colombre și alte patruzeci și șapte de povestiri, București, 1970; Felix Timmermans, Viața pasionată a lui Breugel, București, 1970; Marcel Brion, Arta abstractă, București, 1972; Elio Vittorini, Simplonul îi face cu ochiul lui Fréjus, București, 1974; Anna Banti, Cămașa arsă, București, 1975; Corrado Maltese, Istoria artei italiene, București, 1976; Italo Rocco, Auzi cum bate pământul!, București, 1976; Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, București
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
ș.a. Între 1933 și 1935, scoate revista „Litere”. Sporadic a scris și articole culturale, proză scurtă, epigrame. În 1939 îi apare volumul de versuri Finister, pentru care primește, din partea Fundațiilor Regale, Premiul Scriitorilor Tineri. C. este autorul unei poezii reflexive, abstracte, de o tonalitate gravă. Călătoria, temă proprie poemelor din Finister, se înscrie în perimetrul cunoașterii spirituale și încearcă o transcendere a barierelor ce împrejmuiesc lumea opacă, limitată, o pătrundere în misterele ce nu se revelează decât, poate, în vis. În
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
apelează la exemple de probleme precum: „care este elementul care transformă o situație obișnuită în una dificilă?”; „ce element face dintr-un părinte rigid o problemă?” etc. A pregătit, în acest fel, demersul spre reluarea problemei în termeni generali și abstracți (to put in very general and abstract terms) ca o chestiune de „dirijare a învățării și adaptare habitudinală” (direction of learning and habit adjustement) (Guthrie, 1938, p. 94). A identificat apoi șase tipuri de „situații problematice generale”: a) Stimularea intensă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este elementul care transformă o situație obișnuită în una dificilă?”; „ce element face dintr-un părinte rigid o problemă?” etc. A pregătit, în acest fel, demersul spre reluarea problemei în termeni generali și abstracți (to put in very general and abstract terms) ca o chestiune de „dirijare a învățării și adaptare habitudinală” (direction of learning and habit adjustement) (Guthrie, 1938, p. 94). A identificat apoi șase tipuri de „situații problematice generale”: a) Stimularea intensă și prelungită perturbă organismul și generează emotivitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]