9,447 matches
-
despre tatăl mort, “un bătrîn tîmpit care și-a vîrÎt pula groasă În păsărica mamei” (În traducerea mea; În cea a lui Emanoil Marcu, mai pudic, „i-ai pus-o cu temei bătrînei”). Demarat În trombă, branșat la rezervorul trivialităților amare și al imaginilor șocante cu atît mai mult cu cît sînt relatate impasibil, romanul urmărește destinul lui Michel În Thailanda. Omul pleacă Într-o excursie de recreere În care are ocazia să remarce la tot pasul figuri umane jalnice, găunoșenia
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai ales burghez: moment În care burghezia Întragă este pusă În chestiune, filistină și avară, Înșelată mereu de societatea spectacolului regizat de un Sistem inexpugnabil și parșiv. În vreme ce burghezul juisează la comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales pe credit, pînă la uzură), veți juisa, e un lucru stipulat contractual În noul pact.” Acesta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În termenii afirmării actului creativ ca eliberare și cunoaștere de sine exemplară; ai curajului prin care lumii i se oferă o interpretare inedită, mai aproape de adevăr pentru că mai departe de uzanțe - care, cu acest titlu, uzează imaginea lumii promovată de amar de vreme. Cam asta a fost direcția aleasă de cronici favorabile cărții, ca aceea publicată În Libération de Thomas Clerc - „Măreția Vieții sexuale...”. Mai sînt și altele, ai căror autori apelează la referințe comune, ca Sade, Bataille, Sollers; la cuvinte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ei fac parte din școli, au o viziune holistă a reprezentării lumii de către limbaj, au o conștiință acerbă a limbajului ca Lege ratificată cu fiecare nouă carte publicată. Pentru ele, a scrie Înseamnă a lupta cu o tăcere de atîta amar de vreme impusă (de ei), cu o prejudecată ierarhizantă care face ca nu tot ceea ce este scris să fie la fel de important indiferent de sexul numelui semnat. Astfel, scrisul feminin trebuie să producă de două ori mai mult zgomot decît cel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu amărăciune și în finalul bătăliei de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii nu să știură cumpăta, ci să dederă a jăhui. Deci pentru multă lăcomie a avuției, ei își puseră toți capetele. [...] O, amar mare! Că văzând turcii atâta netocmeală întru creștini, pentru lăcomiia lor, curând să întoarseră procleții de turci asupra lor și [...] fu moarte mare”. Astfel de comentarii nu apăruseră în istoriografia secolului al XVI-lea, unde, deși mentalitatea era aceeași, domina
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
dar și versuri. Parte dintre aceste scurte poeme au apărut în revistele „Canadian Literature”, „Miorița”, „Est and West Literary Quarterly”. Pe coperta ultimă a cărții se află o însemnare a lui Emil Cioran, care semnalează timbrul special al acestor reflexii amare. SCRIERI: Hic et nunc, New York, 1968; Flux alb, Fredericton (Canada), 1970; Circumstances, Toronto, 1972; The Fiddlehead Republic, Ottawa, 1979; Walum Olum. Cântecele și proverbele indienilor din America de Nord, tr. Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Cluj-Napoca, 1981; Around the World in Eighty
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
și arlechinii mor în Bethleemuri... Prizonier al unui lirism al suferinței și degradării (I. Negoițescu), C. contemplă puritatea cu priviri stinse și obosite, apărându-se de „ochii depresiv de albaștri ai copiilor” și de „suavele nerușinări ale naturii” prin ironii amare („Pleacă oamenii și rămân potecile. / Socialismul e zâmbet”) și conștiința „prelungirii lumii prin durere”. Poetul își apare sieși ca un nou Oedip, ispășind o vină care nu este a sa, și își compune cântecul din „halucinații și oracole”, pribegind în afara
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface nu înseamnă însă a oferi plăceri senzoriale, la fel cum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă cu „satisfacția”. Altfel, doar ca plăcere senzorială, nu este încă satisfacție. De exemplu, un gust dulce (plăcere senzorială) poate deveni un stimul iritant (insatisfacție); și tot astfel, un gust amar poate deveni „stimul bine venit” (welcomed stimulus). Thorndike a sugerat o listă lungă de stări de fapt care produc insatisfacții și iritări în sensul de mai sus. Colecția de fapte de observație i s-a părut suficientă pentru a formula
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al zonei geografice de obârșie, Banatul de munte (termeni de analogie pot fi Sorin Titel, Florin Bănescu ori, din altă perspectivă, chiar Ștefan Bănulescu). Tematic, opera lui G.
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
joc riscat, libertin, care tranșează în favoarea eclerajului crud, nu o dată impur, exhibiționist. Personajele, oameni neimportanți, fără ambiții și stabilitate socială, anonimi (depersonalizați și la nivelul onomasticii), cu profesii, îndeletniciri erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
pot descifra germenii caracterelor esențiale ale poeziei lui: reflexivă, cetățenească, satirică. În tonul ei se împletesc rezonanțele profetice și de odă, vibrând de încredere, cu accentele patetice ale meditației romantice sau cu desfășurări vehemente, slujite de o ironie caustică și amară. Confruntarea dintre nădejdea care renaște mereu și scepticismul niciodată pe de-a-ntregul dizolvat dă tensiune interioară poemului și, în același timp, face din Anul 1840 o imagine a sufletului omenesc surprins în impulsurile sale contrarii. Dincolo de filosofia tonică, a încrederii
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
XVIII-lea, apare acest element: "Are încă și alt obicei inorogul, că înlăuntru în adâncimea pustiei nu să află râuri sau izvoară, ci numai din ploaie să adună câtă puțină apă prin gropile pământului și aceeași de soare să face amară. Deci să adună toate hiarăle ca să bea și nu pot, că este amară. Pentru aceasta așteaptă până va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în adâncimea pustiei nu să află râuri sau izvoară, ci numai din ploaie să adună câtă puțină apă prin gropile pământului și aceeași de soare să face amară. Deci să adună toate hiarăle ca să bea și nu pot, că este amară. Pentru aceasta așteaptă până va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării plesnet, potop de holbură, întunerec de negură vântul să aducă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cine să va putea afla carile la locul unde Inorogul lăcuiește a să urca să poată? Și acéste cuvinte de miiere amestecate cu fiiere cine i le va povesti? Și giurământul nostru cel frământat cu zăhar și dospit cu toapsăc amar cine i-l va da?" 10 (s.m.) În acest stadiu al acțiunii, Șoimul este dispus să se folosească, cu bună știință, de un vicleșug mărunt, doar pentru a-și atrage prada în capcană. El este, deocamdată, străin de valori și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările pe care, de altfel, se arată pregătit să și le asume cu maximă bărbăție. Dacă Vulpea evită să clarifice lucrurile, dacă Lupul încă mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
morcovi tăiați rondele, gogoșari, 3 kg ardei kapia, o țelină rasă, 2 l de suc de roșii, sare, piper, zahăr, 2 kg de vinete curățate parțial și tăiate cuburi și 5-6 ardei grași (nu mai mult pentru a nu deveni amară). Se lasă tocana să fiarbă pe foc, amestecând mereu și după ce s-au pus vinetele care sunt ultimele, se dă la cuptor. Caldă, se toarnă în borcane și se sterilizează timp de douăzeci până la douăzeci și cinci de minute, după care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml de coniac punem la fiert cu o lingură de zahăr și, fierbinte, turnăm peste tarta coaptă, pudrăm cu zahăr, apoi la mijloc punem o lingură de coniac. Decorăm cu păltinele roșii, iar când ducem la masă, flambăm tarta. TORT AMAR Blat - opt ouă, 200 gr. de zahăr, 40 gr. de făină, 40 gr. de cacao, coajă de portocală. Se freacă gălbenușurile cu zahărul timp de 30 de minute, se adaugă cacaoa, făina, mirodeniile și albușul bătut spumă. Se unge o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tortul, lăsăm la frigider timp de trei - patru ore, apoi decorăm cu frișcă. TORT DE POST CU FRUCTE USCATE Zece nuci curățate, tăiate felii, 100 gr. de stafide, 100 gr. de coajă de portocală confiată ( zaharisită ), două linguri de cireșe amare, două linguri de vișine, 100 gr. de smochine, 100 gr. de curmale, 100 gr. de caise, 100 gr. de prune - confiate uscate. Se pun fructele tăiate, se amestecă toate la un loc și se țin înmuiate în 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
parcurgerea ei. Restabilirea adevărului asupra acestei mari descoperiri nu a fost încă reușită definitiv (6, 7, 63, 71, 80, 87-89, 120-122, 126, 133). Ion Pavel își încheia, în 1982, eforturile sale de stabilire a adevărului în această problemă, cu o amară concluzie: „Am dedicat recunoașterii priorității lui N. C. Paulescu în descoperirea insulinei, toate eforturile mele din ultimele două decenii. Făcând acum bilanțul circumstanțelor care, de 65 de ani încoace, continuă să-l ignore pe marele savant, constat că această nedreptate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mare coeficient de risc. Această caracteristică nu trebuie să ne surprindă din moment ce plăcerile respective evocă esența dulce-amară a traumei lor prenatale: dulce, pentru că angajarea în asemenea activități, prin combustia înaltă pe care o generează, reprezintă o celebrare a vieții, și, amară, întrucât pericolul morții planează totuși suveran. Similar copiilor abuzați care pot deveni abuzatori, la rândul lor, supraviețuitorii avortului, își conservă frecvent tendința de a realiza un avort, în sens larg (inclusiv psihic). Destinatarii pot fi propriii copii, alte persoane din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită Într-acest minut amar, Dorul meu în cer s-o suie Și ferice, s-o depuie Pe al Domnului altar! sau la începutul Stelelor: De la mine pân' la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schimb cu Râmnicu Sărat.// Coșmar de-o viață grea, adevărată,/ Ce nu se poate exprima-n cuvinte./ Deși așa a fost mai înainte/ Să știe cei ce vor veni după noi/ Această viață de apoi/ De frig de foame și amar/ Așa trecea timpul la noi/ Cu grijă la ziua de mâine/ Căci nu aveam cu ce lua o pâine.// Era mai greu de sărbători/ Când toți vecinii dimprejur/ Se pregăteau pentru Crăciun/ Dar gândul nostru nu mergea departe/ Noi ne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și întrebi: domnule, cum au supraviețuit ăștia? Cu suferință, cu foame, cu frig. Asta a fost viața noastră. C. I.: Așadar, la muncă nu erați primiți nici măcar cu ziua. R. R.: Lucrai clandestin, dar dacă te prindeau era vai și amar de pielea ta. C. I.: Și cu ce vă încălzeați iarna? Că, spre exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]