15,743 matches
-
în care cultura, schimbul economic, comerțul, banii, chiar și oamenii circulă liber dintr-un loc în altul". Cultura populară este larg răspândită pe glob, fie că se manifestă prin pregătirea unui sushi japonez sau prin folosirea unor teniși de alergat americani sau prin faptul că, cel mai probabil, vorbitorii de limba engleză care oferă servicii prin telefon, vorbind despre cardul de credit sau despre alte servicii disponibile prin telefon, se află mai degrabă în India sau Irlanda, decât în Statele Unite ale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de pe glob, fără ca acest lucru să facă să dispară specificul ei în China. * Difuziunea relocată o idee sau o inovație migrează către noi zone, lăsând în urmă originea sau sursa obiceiului cultural. Imigranții italieni din New York i-au învățat pe americanii de origine irlandeză cum să prepare pizza în stil italian, rezultatul fiind unul nou și diferit față de pizza care se prepară în Italia. * Difuziunea ierarhică o idee sau o inovație care se răspândesc prin mișcarea din locuri mai mari către
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
indiferent dacă veche de sute de ani sau dacă a fost produsă cu o zi înainte) și care te ține, totodată, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în prezent. Cu ajutorul internetului am avut acces la lucrările originale ale antropologilor americani Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict ș.a., care nu au fost traduse în limba română și care sunt foarte greu de găsit în bibliotecile din România și am putut descărca o bibliotecă virtuală alcătuită din mii de cărți în format
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dar și importate prin intermediul procesului de colonizare și de imigrare din insulele britanice. Ideile și idealurile americane referitoare la sărbătorile naționale, sporturile americane unice (cum este fotbalul american), tradiția militară și inovațiile din domeniul artelor și al showbizului produc, pentru americani, un foarte puternic sentiment de mândrie națională. Astfel se poate explica de ce atașamentul pentru steagul S.U.A. este unul național. Limba engleză, folosită pe teritoriul Statelor Unite, pune la dispoziție foarte multe expresii care cuprind cuvântul "război" sau au legătură cu acesta
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
femeie foarte frumoasă este o "bombă". Utilizarea cotidiană și repetată a unor termeni proveniți din limbajul militar, ne poate duce la gândul că națiunea americană este una luptătoare și că armata și conflictele militare sunt prezente în viața obișnuită a americanilor prin jurnalele de știri sau prin implicarea directă a anumitor membri ai familiei. Cât privește limba română, noi folosim foarte des expresii, de genul: "multă baftă", "noroc"75, "a avut noroc", "a avut ghinion", "mult succes", "ce-o da Domnu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
denumit Hell's Angels (trad., Îngerii Iadului), funcționează ca un sindicat de crimă organizată, al căror membri folosesc motociclete Harley-Davidson. Motto-ul organizației este: Atunci când facem bine, nimeni nu ține minte. Atunci când facem rău, nimeni nu uită"106. FBI-ul american a clasificat acest grup ca fiind o bandă de motocicliști, ai cărei membri au un comportament violent, ocupându-se cu trafic de droguri, trafic de bunuri furate și șantaj. Pentru a câștiga calitatea de membru în această bandă, orice pretendent
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
religios, datând de sute și chiar mii de ani. Orice interferență normativă dintre prevederi și reglementări noi și moravuri provoacă tensiune socială și chiar conflicte sociale. Sociologul american Richard T. Schaefer a prezentat felul în care anumite comportamente impuse de către americani în Irak au stârnit nemulțumirea întregii populații autohtone. Începerea războiului din Irak și acțiunea trupelor americane a provocat încălcarea mai multor norme tradiționale ale irakienilor. Una dintre aceasta, provenită din tradiția musulmană, spune că este interzis să lași o persoană
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
celei mai luminate și libere națiuni de pe pământ". Așa cum Weber a gândit existența unei legături între valorile religioase, sociale și economice, Tocqueville ilustrează, pe exemplul societății americane, felul în care valorile religioase influențează organizarea socială și politică a unei națiuni: "Americanii combină noțiunile de creștinătate și libertate atât de mult în mintea lor încât este imposibil să le conceapă autonom, una fără cealaltă"127. Émile Durkheim a construit un model al societății în care normele și valorile sociale sunt configurate în cadrul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tot unitar)". Ea va indica pentru fiecare cultură pe care a studiat-o îndeaproape o trăsătură definitorie sau o valoare dominantă în constituirea și manifestarea personalității. Pentru cultura indienilor Pueblo din sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile Câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nietzscheeană dintre apolonici și dionisiaci pentru a diferenția culturile native americane. A descris cum în Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe ordine și calm. În contrast, adoratorii lui Dyonisos, zeul vinului, puneau accentul pe dezlănțuire (dezmăț), abandon sau dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani: pe cei caracterizați de calm și cooperare socială i-a numit apolonieni, iar celorlalți, dintr-un alt trib, care se manifestau gălăgios și aveau o fire conflictuală le-a spus dionisiaci. Ea a descris în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
posteritate/amânarea gratificării; * Activitatea fiind/devenind/dezvoltarea interioară sau făcând/luptând/hărnicie * Relațiile sociale ierarhice, colaterale/colective-de egalitate sau individualiste 142. De reținut sunt studiile conduse de aceștia pentru cunoașterea valorilor societății americane și pentru explicarea orientărilor valorice ale acesteia: "americanii prețuiesc (sau consideră o valoare, n.ns.) efortul individual și recompensa datorită credinței lor fundamentale în moștenirea bunătății naturii umane și a capacității indivizilor de a atinge scopurile dorite"143. 4.2. Cercetarea valorilor începând cu a doua jumătate a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
University Press A pus bazele teoriei orientării valorice. Robin M. Williams 1960 American Society: A Sociological Interpretation, Knopf, New York Descrie valorile dominante ale societății americane. Seymour Lipset 1963 The First New Nation, W. W. Norton & Company, Inc., New York Compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone. Judith Blake, Kingsley Davis 1964 Norms, Values, and Sanctions, în R. E. L. Faris (ed.), Handbook of Modern Sociology, Rand McNally, Boston A descris raportul de interdependență dintre valori, norme și sancțiuni. Everett Hagen
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sunt descrise prin utilizarea valorilor negative, ceea ce conduce la discriminarea lor și împiedică găsirea unor soluții pentru problemele cu care acestea se confruntă. "De exemplu, grupuri care apreciază solidaritatea socială și tradiția mai mult decât competitivitatea (fie că sunt nativi americani, membri Amish sau afro-americani) sunt percepuți ca având o cultură a sărăciei și sunt învinuiți pentru înapoierea lor și pentru lipsa realizărilor economice"175. Dacă am analiza problemele economice ale acestor grupuri doar prin prisma valorilor și atitudinilor lor am
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor sociale, pentru că nu toți americanii, italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Generalizarea trăsăturilor unui grup social la nivelul întregii populații unei națiuni este greșită din punct de vedere al epistemologiei sociale și al metodologiei sociologice
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Europei Occidentală. Din reprezentarea grafică a cercetării derulate în anul 1988 rezultă importanța acordată de fiecare țară valorilor investigate (timp liber, bani, prietenie, familie, educație, sănătate, carieră, calitatea vieții, dragoste, politică), putând contura ierarhia valorilor societății americane, japoneze și europene. Americanii, de pildă, pun pe primele locuri familia, educația copiilor, sănătatea și calitatea vieții, în timp ce, pentru japonezi, primele patru valori sunt sănătatea, cariera, familia și prietenii. Pentru europeni, orientările valorice principale sunt date de educația copiilor, sănătate, familie și carieră. Toate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
University Press A pus bazele teoriei orientării valorice. Robin M. Williams 1960 American Society: A Sociological Interpretation, Knopf, New York Descrie valorile dominante ale societății americane. Seymour Lipset 1963 The First New Nation, W. W. Norton & Company, Inc., New York Compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone. Judith Blake, Kingsley Davis 1964 "Norms, Values, and Sanctions", în R. E. L. Faris (ed.), Handbook of Modern Sociology, Rand McNally, Boston A descris raportul de interdependență dintre valori, norme și sancțiuni. Everett Hagen
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
celei mai luminate și libere națiuni de pe pământ". Așa cum Weber a gândit existența unei legături între valorile religioase, sociale și economice, Tocqueville ilustrează, pe exemplul societății americane, felul în care valorile religioase influențează organizarea socială și politică a unei națiuni: "Americanii combină noțiunile de creștinitate și libertate atât de mult în mintea lor încât este imposibil să le conceapă autonom, una fără cealaltă 214. Modelul integrării culturale al lui Émile Durkheim Émile Durkheim a construit un model al societății în care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tot unitar)". Ea va indica pentru fiecare cultură pe care a studiat-o îndeaproape o trăsătură definitorie sau o valoare dominantă în constituirea și manifestarea personalității. Pentru cultura indienilor Pueblo din sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nitzscheană dintre apolonieni și dionisiaci pentru a diferenția culturile native americane. A descris cum în Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe ordine și calm. În contrast, adoratorii lui Dyonisos, zeul vinului, puneau accentul pe dezlănțuire (dezmăț), abandon și dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani, pe cei caracterizați de calm și cooperare socială i-a numit apolonieni, iar celorlați, dintr-un alt trib, care se manifestau gălăgios și aveau o fire conflictuală le-a spus dionisiaci. Ea a descris în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor sociale, pentru că nu toți americanii, italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck. Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
posteritate/amânarea gratificării; * activitatea fiind/devenind/dezvoltarea interioară sau făcând/luptând/hărnicie; * relațiile sociale ierarhice, colaterale/colective-de egalitate sau individualiste 228. De reținut sunt studiile conduse de aceștia pentru cunoașterea valorilor societății americane și pentru explicarea orientărilor valorice ale acesteia: "americanii prețuiesc (sau consideră o valoare, n.ns.) efortul individual și recompensa datorită credinței lor fundamentale în moștenirea bunătății naturii umane și a capacității indivizilor de a atinge scopurile dorite"229. Difuziunea culturală în abordarea lui George Ritzer (Mcdonaldizarea societății) O
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Press, 1977. * Culture Shift in Advanced Industrial Society, Princeton University Press, 1990. * Value Change in Global Perspective, University of Michigan Press, 1995 (coaut). * Modernization and Postmodernization, Princeton University Press, 1997. * Modernization, Cultural Change and the Persistence of Traditional Values, în American Sociological Review, februarie, 2000 (coaut.). * Rising Tide: Gender Equality and Cultural Change around the World, Cambridge University Press, 2003 (coaut.). * Human Beliefs and Values: A Cross-Cultural Sourcebook based on the 1999-2002 values Surveys., Mexico City: Siglo XXI, 2004 (coord.). * Sacred
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Hypothesis", în Martin Putz, Marjolyn Verspoor (eds.), Explorations in linguistic relativity, John Benjamins Publishing Company, 2000. Kroeber, A. L.; Clyde Kluckhohn Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions. New York: Vintage Books, (1952) 1963. Kroeber, Alfred L.; "Stimulus Diffusion", în American Anthropologist, New Series, vol. 42, ianuarie-martie 1940, nr. 1. Lévi-Strauss, Claude, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958; trad. rom. Antropologia structurală, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Tristes tropiques, Plon, Paris, 1956; trad. rom. Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
P.U.F., Paris, 1950. Mead, Margaret, Coming in Age of Samoa: A Psychological Study of Primite Youth for Western Civilisation¸ Harper Collins Publishers Inc., New York, 2001. Mead, Margaret, Sex and Temperament in Three Primitive Societies, Assistant Curator of Ethnology, American Museum of National History, Published by Williams Morrow & co, New York, 1935. Mehedinți, Simion, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Îngrijirea ediției, studiu introductiv și note de Gheorghiță Geană, Editura Trei, București, 1999 Mihu, Achim, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, 1999, f.e
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
perspective of the sociological approach of culture and it subscribes to a direction of value research which not many scientific books have been dedicated to in our country, being written where three schools of sociological thinking meet, Romanian, French and American. The Romanian school approaches important issues of culture and, having philosophical inspiration, assigned to answer what the proportion between culture and nature, culture and civilisation, culture, national conscience and identity is. The French school distinguishes itself by having set milestones
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu[Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]