12,966 matches
-
până azi. S-au menținut, în principal, cele de natură economică. Lupta pentru pășuni, pentru accesul la cursurile de apă sau pentru controlul căilor comerciale, nemaivorbind de procurarea de mână de lucru ieftină (sclavi), a fost o constantă a istoriei antice. Războaiele moderne, inclusiv cele de azi au, aproape exclusiv, cauze economice și geo-politice. Dacă în Antichitate sau Evul Mediu mai erau invocate voința zeilor, apărarea credinței "adevărate" sau cine știe ce insulte aduse șefilor (împărați, regi, prinți, papi etc.), astăzi asemenea motive
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai insistent, printre prieteni și cunoscuți. Tânărul poet a fost asasinat din motive politice, legate de poziția incomoda a familiei sale În universul comunist. Moartea lui a devenit astfel pentru noi, colegii de generație, o tragedie autentică - din stirpea celor antice - În care istoria, biografia și politicul se Îmbinaseră Într-o manieră grotesca, plină de irațional și perversitate. Pe fondul depresiv al studenției ceaușiste a venit, brusc, miracolul din decembrie 1989. Avusese loc mai Întâi „agitația” de la Iași, din data de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o necesitate obiectivă. Vechiul Egipt, Mesopotamia, India și China, primele civilizații înfloritoare ale Orientului antic, au dezvoltat veritabile cunoștințe de matematică și astronomie, filozofie, artă sau medicină, preocupări științifice care n-ar fi putut să se amplifice fără o serioasă organizare a unor instituții de învățământ. În China, de pildă, existența școlilor este atestată documentar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
rațională, științifică, astfel încât primele științe particulare și primele discipline științifice își găsesc începuturile în vechea Eladă. Tot în acest spațiu pot fi regăsite și primele preocupări sistematice de pedagogie și de organizare propriu-zisă a învățământului. Analiza aspectelor de gândire pedagogică antică greco-romană le-a permis cercetătorilor să conchidă că primele referiri asupra învățământului activ mai evoluat, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui Socrate (469-399 î. Hr.). Fiind un eminent orator și un desăvârșit moralist, Socrate n-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației intelectuale sau celei morale ? Este mai important ca prin intermediul educației să se asigure cunoașterea lucrurilor sau să se acorde prioritate dobândirii virtuții morale ? Care sunt căile de urmat prin care se poate dobândi virtutea ? etc. În ceea ce privește educația morală, gânditorul antic insista pe formarea deprinderilor fizice, morale și intelectuale, admițând că la virtute se poate ajunge prin exerciții repetitive, altfel spus, practicarea în act a virtuții în ,,vârtejul vieții”. Totodată, problema educației trebuia să fie în responsabilitatea statului, deoarece evoluția sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ani cunoștințele nu-i sunt de vreun folos copilului, deoarece acestea l-ar îndepărta de la cunoașterea proprie a naturii. Arhicunoscuta operă pedagogică a lui Rousseau, Emile sau despre educație, are ca sursă de inspirație și de concepție modelul unor autori antici, în special Cicero, cel care elaborase operele Lelius sau despre amiciție, Brutus ne spune despre oratorii cetății. Împărțirea pe ,,cărți”a volumului Emile s-a realizat după modelul latinesc sau franțuzesc al scrierilor. Ideea principală din prefața acestei cărți este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
demers însemna ,,considerarea idealului drept o realitate născută din activitatea eu-lui și nu drept un model sau normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J. Rousseau pe variate coordonate filosofice proprii idealismului subiectiv
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din ,,lumina rațiunii” și educație factori de progres social. Învățământul era asimilat de marele pedagog ca fiind unul dintre factorii decisivi de luminare a populației și de realizare a prosperității ei materiale și morale. Districtul literar al Caransebeșului, după Moise Antici, a fost coordonat de Ioan Mihuț (1816-1835), Uroš Volici (1835-1845), Maxim Pascu (1845-1849), dar care a avut o întrerupere de câteva luni, perioadă în care autoritățile revoluționare l-au desemnat director în cercul Caransebeș și în graniță pe Vincențiu Babeș
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sociologiei / 18 3. Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei / 20 4. Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu / 23 5. Presociologia și sociologia propriu-zisă / 28 Bibliografie / 30 Partea a doua. PRESOCIOLOGIA / 31 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică / 31 1.1 Protagoras din Abdera / 32 Bibliografie / 33 1.2 Platon / 34 Bibliografie / 37 1.3 Aristotel / 38 Bibliografie / 41 1.4 Concluzii / 42 Bibliografie / 43 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu / 44 2.1
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a vieții sociale care, de atunci, poartă numele SOCIOLOGIE Presociologia este în întregime filosofică, ea se ascunde sub haina acesteia ca filon social. Cuprinde o perioadă lungă din istoria umanității ce subîntinde două etape: a. căutări începută cu filosofia Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor o putem divide în: * filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
perioadă lungă din istoria umanității ce subîntinde două etape: a. căutări începută cu filosofia Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor o putem divide în: * filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste și a secolului clasic. b. filosofia istoriei (politică); începe odată cu Iluminismul și se încheie la mijlocul secolului XIX. Atunci când adevărul a fost posibil, când cugetarea umană
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
marile opere ale sociologiei și unde au trăit principalii făuritori de idei și sisteme sociologice. În Europa au viețuit și primii gânditori care și-au îndreptat atenția spre studierea vieții sociale. Semnele inițiale ale acestei orientări le întâlnim în Grecia antică, unde înfiriparea și apoi dezvoltarea democrației au permis manifestarea și cultivarea gândirii libere constructive și chiar critice la adresa societății. 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Precursorii greci ai sociologiei sunt în număr destul de mare. Unii dintre ei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia. Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20 de rânduri. Diogenes Laertios, consacrat cronicar al filosofiei grecești, afirmă că Protagoras a scris: * Arta controversei. Despre
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de hotărârile luate de oameni în urma unor dezbateri desfășurate în adunări,, dezbateri care vor da rezultate așteptate pentru că, după cum afirma Protagoras, "toți oamenii au simțul justiției". Bibliografie Aristotel, Metafizica, Editura Humanitas, București, 1991 Detienne Marcel, Stăpânitorii de adevăr în Grecia antică, Editura Symposion, București, 1996 Guthrie W.K.C, O istorie a filosofiei grecești, Vol. I, Editura Teora, București, 1999 Platon, "Theaitetos", în:Opere, vol. 6, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997, pp. 240-260 Sextus Empiricus, "Schițe pyrrhoniene", cartea I, în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
dar au folosit întotdeauna o metodă; nu au furnizat cea mai valabilă interpretare despre viața socială, dar au căutat cu înverșunare o explicație plauzibilă și posibilă rațional. c. Ideile cu privire la viața socială sunt înglobate în sisteme filosofice, morale și politice. Anticii greci au reușit să schițeze multe dintre problemele ce vor intra mai târziu în câmpul problematic al sociologiei (structura societății, forțele motrice ale devenirii sociale, sensul devenirii sociale, diviziunea muncii, statul și rolul său, apariția și rolul proprietății private). d.
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu încredere Morus, Saint-Simon, Fourier, Orwell și inițiază cu aceeași forță experiența totalitară materializată în sec.XX, pe când al doilea a previzionat posibilitatea direcției realiste și anti-utopice în gândirea socială și politică. Gândirea socială teoretică a fost posibilă în Grecia antică deoarece aici s-au întrunit condițiile exterioare și interioare ale manifestării sale, contextul și subtextul, imperioase în procesul nașterii textului, a produselor gândirii despre societate. Libertatea individuală și prin aceasta cea de gândire, declinul regimurilor tiranice, atingerea maturității în evoluția
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Aristotel, Editura Humanitas, București, 1998 Stoianovici-Donat, Lileta, Mitul "vîrstei de aur" în literatura greacă, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1981 Tsatsos, Constantin, Filosofia socială a vechilor greci, Editura Univers, București, 1979, pp. 115-160, 233-261 Vernant, Jean-Pierre, Mit și gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995 Vernant, J.-Pierre (coord.), Omul grec, Editura Polirom, Iași, 2001 Vlăduțescu, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București,1990, pp. 7-52 ***, Filosofia politică a lui Aristotel, Muscă Vasile, Baumgarten Alexander, (coord.), Editura Polirom, Iași
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
filosofice, Editura Științifică, București,1990, pp. 7-52 ***, Filosofia politică a lui Aristotel, Muscă Vasile, Baumgarten Alexander, (coord.), Editura Polirom, Iași, 2002 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Rădăcinile sociologiei nu sunt epuizate de gânditorii din Grecia antică. Puternice rădăcini găsim și în gândirea creștină. Decadența culturii antice a făcut loc unui nou răsărit, acela al culturii medievale. În acest fel, decadența Antichității târzii nu este numai semnul sclerozei și îmbătrânirii, ci totodată mugurii unei importante metamorfoze constructive
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lui Aristotel, Muscă Vasile, Baumgarten Alexander, (coord.), Editura Polirom, Iași, 2002 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Rădăcinile sociologiei nu sunt epuizate de gânditorii din Grecia antică. Puternice rădăcini găsim și în gândirea creștină. Decadența culturii antice a făcut loc unui nou răsărit, acela al culturii medievale. În acest fel, decadența Antichității târzii nu este numai semnul sclerozei și îmbătrânirii, ci totodată mugurii unei importante metamorfoze constructive. Ne situăm acum la începuturile sale. Evul Mediu se pregătește
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Mare și Sfântul Augustin). Se inaugurează perioada lucrării lor care se numește patristica, formată din două curente: cel latin, occidental și cel grecesc, oriental. Semnificativ pentru problematica noastră este curentul occidental în care se detașează, ca strălucit moștenitor al culturii antice și deschizător de drumuri, Sfântul Augustin. Șirul precursorilor sociologiei găsește o nouă prelungire prin reprezentanții gândirii filosofice creștine din Evul Mediu. Viața. Cunoscut în literatura noastră sub numele Sfântul Augustin, filosoful s-a născut la Tagaste (astăzi Souk Ahras), Numidia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
București, 2004 Gangel, O.Kenneth, Benson, S.Warren, Educația creștină. Istoria și filozofia ei, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1994 Gilson, Étienne, Filozofia în Evul Mediu, traducere de Ileana Stănescu, Editura Humanitas, București, 1995 Marrou, Henri-Irenée, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, Editura Humanitas, București, 1997 Mesaroș, Claudiu, Filosofii cerului. O introducere critică în filosofia medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005 Paleologu, Alexandru, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003 Ștef, Bernard S., Sfântul Augustin Omul. Opera. Doctrina, Editura Dacia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Sistemul filosofic al lui Toma d'Aquino, Editura Galaxia Gutenberg, București, 2006 Riche, Pierre, Educație și cultură în Occidentul barbar, Editura Meridiane, București, 2001 Riche, Pierre, Europa barbară din 476 până în 774, Editura Corint, București, 2003 Stere, Ernest, Istoria filosofiei antice și medievale, EDP, București, 1976 Toma din Aquino, Summa theologica, Vol.I, Editura Polirom, Iași, 2009 Toma din Aquino, Despre fiind și esență, Editura Polirom, Iași, 2008 2.3 Concluzii Paginile anterioare au și menirea de a infirma stereotipul de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
autorității și al disciplinei impuse. Era un cititor avid; în 1876, la 13 ani, drept cadouri de Crăciun, oferă părinților săi două eseuri pe teme istorice, iar la 14 ani dovedește, într-o serie de scrisori, cunoașterea temeinică a scriitorilor antici și a filosofilor germani. În 1882 se înscrie la Universitatea din Heidelberg, urmând dreptul. Scăpat de sub exigența supravegherii părintești, Max a devenit repede "unul dintre băieți" pentru care distracțiile și viața dezordonată erau esența vieții. Nu a durat mult și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o semnificație istorică (...). În realitate ei sunt actuali. Până în prezent nu au fost depășiți de alți sociologi, în ciuda munților de literatură de specialitate produsă de miile de slujitori ai noii discipline și chiar a contestării clasicilor." Așa cum filosofia prețuiește gândirea antică greacă în care incumbă problemele esențiale ale filosofiei din totdeauna, numind-o clasică, tot așa și sociologia revendică perioada la care facem referire drept clasică și-i prețuiește ca atare contribuția la devenirea ei. Substanța creației aflată în opera acestor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
1 DESCHIDERI SPRE O ISTORIE A SOCIOLOGIEI Istoria lucrării Liniamentele istoriei sociologiei Dispute cu privire la originea sociologiei Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu Presociologia și sociologia propriu-zisă Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Filonul social al gândirii filosofice moderne Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei Pionierii sociologiei Clasicii sociologiei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]