12,241 matches
-
Stan recenzează volumul Horia de Aron Cotruș, Pan M. Vizirescu se referă la volumul de poeme postume Din larg de Octavian Goga, George Sbârcea face o cronică la volumul Poezia lui Lucian Blaga de C. Fântâneru, iar Petre Paulescu recenzează antologia lui Matei Alexandrescu, Ardealul cântat de poeți. Un caz interesant este acela al articolului O eroare: spațiul mioritic al domnului Blaga de Dan Botta, inclus în mai multe numere din 1941, unde Lucian Blaga este acuzat că atunci când a conceput
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică traduceri și alcătuiește o antologie pentru tineret, Cinci povești cu cowboy (1972), care cuprinde proză a scriitorilor americani O’ Henry, Stephen Crane și John Graves, cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
La rubrica intitulată „Curier literar” intră semnale referitoare la apariții editoriale (de exemplu, romanele Răscoala de Liviu Rebreanu și Patul lui Procust de Camil Petrescu) sau la cărți aflate în acel moment în lucru: sunt anunțate volumul al treilea din Antologia poeților de azi de Ion Pillat („secondat de Z. Stancu”), romanul Mica publicitate de Tudor Mușatescu, un volum de nuvele al lui Mihail Sebastian. În 1933 „Cronica literară” devine o rubrică aproape permanentă, Lucian Ruga, semnatarul ei, comentând cu aplicație
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
traduceri (inclusiv o carte de transpuneri în rusește din poezia optzeciștilor români, realizată în colaborare). În fine, în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
în obsesii, București, 1990; Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne, tr. Constantin Frosin, Galați, 1997; Paharul însângerat, Galați, 2001; Inițiere în obsesii, Ploiești, 2002; În căutarea muntelui albastru, Focșani, 2003; Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Poeți în antologie, RL, 1976, 37; Al. Piru, „Patima muntelui”, LCF, 1978, 42; Laurențiu Ulici, Spiritul și litera tradiției, RL, 1978, 45; Constanța Buzea, „Patima muntelui”, AFT, 1978, 10; Mihai Dinu Gheorghiu, „Patima muntelui”, CL, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Spiritul însetat de real
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
și zile (1969), mai târziu abordând și romanul, de fapt evocarea memorialistică străveziu deghizată, în Porțile (1968) și Voce și val (1976). Realizează și câteva zeci de traduceri, dintre care se remarcă Louise Labé, Sonete (1957), Din lirica feminină, o antologie cu arie de cuprindere pe toate meridianele (1960), Mariana Alcoforado, Scrisorile portugheze (1967), Emily Dickinson, Versuri (1969) și Poeme (1974, 1977), Edith Irene Södergran, Poeme (1972), Else Lasker-Schüller, Pianina albastră (1975), dar și alte transpuneri, din Schiller, Racine, Max Frisch
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Emily Dickinson îi atrage chiar o comparare flatantă). A scris și un poem dramatic, Fata apelor (1954), dar nu a perseverat în dramaturgie. I s-au publicat versuri în reviste din Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria, SUA și a fost inclusă în antologii editate în franceză (Alain Bosquet), italiană (Mario de Micheli), greacă (Iannis Ritsos), spaniolă (Pablo Neruda), rusă (Iuri Kojevnikov) ș.a. În ultimul val al „generației războiului”, precedată la un deceniu de Maria Banuș, iar cu Nina Cassian debutând concomitent, P. nu
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
versurile publicate până în 1965 cea mai exactă ilustrare a succesivelor rețete obligatorii lansate sub umbrela realist-socialistă. Când linia partidului se revizuiește, fatalmente unele cărți îi sunt retrase din circulație (Mărturii, Note din R.P. Ungară), iar cum majoritatea volumelor sunt și antologii din precedentele, sumarul tot mai rarefiat al ciclurilor reluate indică ultima grilă a „actualităților” partinice. Principala marcă „realistă” a reprezentat-o, timp de un deceniu, reportajul versificat, așa-numita lirică epică, pretinzând a capta „pulsul” vieții noi prin fabulații eroice
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
valul, LCF, 1977, 6; Geo Șerban, Remember, SXX, 1977, 4-5; Felea, Aspecte, I, 109-112, 228-230; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gheorghe Tomozei, București, 1977, 373-404; Ion Caraion, Aceste culori coborâte din lucruri, RL, 1978, 14; Horia Bădescu, O antologie postumă, ST, 1978, 4; Georgescu, Volume, 96-99; Popa, Dicț. lit. (1977), 451-452; Manu, Eseu, 95-98; Felea, Aspecte, I, 109-112, II, 8-9; Ion Cristoiu, Obsedantul deceniu în memorialistică, SPM, 1980, 504; Al. Jebeleanu, Episolariu, O, 1987, 31; Cândroveanu, Lit. rom., 283-286
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
-nceput de veac, București, 1981; Memorial pe scut, București, 1989; 101 poeme de dragoste, București, 1995; Poeme, pref. Radu Voinescu, București, 1998. Repere bibliografice: Valentin F. Mihăescu, Alcătuire de chip, „Literar” (supl. la „Azi”), 1998, 80; Titus Vâjeu, O remarcabilă antologie lirică, „Radio România”, 1999, 130; Claudiu Groza, Despre o carte de poezie, APF, 1999, 6; Simion Bărbulescu, Tradiție și inovație în poezia românească, CL, 2000, 5; Valeriu Nicolaescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori: Degetul de gheață (1984), Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu? (1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de poezie română contemporană apărute în țară și în străinătate. Versurile i-au fost traduse în maghiară, germană, engleză, franceză, suedeză. Poate că vocația lui P. a fost publicistica, el fiind un jurnalist înnăscut, activ și „posedat” de meserie. Nu
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
neatins, de neatins”, ca în volumul cu același titlu, cadru ironic în care își permite să lanseze o interogație, adică o anchetă cu întrebarea „Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu?”, semn sub care își va strânge poeziile într-o antologie: „Știu vei răspunde că ai stat singur la tine în casă/ că ai gândit singur la tine în casă împotriva/ Nopții Sfântului Bartolomeu/ că ți-ai scris gândurile pe hârtie singur/ că de fapt nici nu te născuseși în secolul
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri aluzii critice și remarci
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Novac, iar din 1968 alături și de Ion Cârja, face să apară revista literară „Drum” care, în 1967, devine organul de presă al Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America. În 1953, la Madrid, P. dă publicității o interesantă antologie, Carte de cântece românești, în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
concomitent, în 1947 cu poezii în „Națiunea”, condusă de G. Călinescu, și la „Revista literară”, al cărei director era Miron Radu Paraschivescu. Colaborează la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Ramuri”, „Orizont” ș.a., folosind și pseudonimul Ștefan Careja. Este inclus în antologia de poezie contemporană dobrogeană Fereastra dinspre mare, editată de revista „Tomis” în 1995. A fost distins cu Premiul pentru critică și istorie literară al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor și al revistei „Tomis” (1997), precum și cu Premiul de Excelență pentru
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
care, de la Shakespeare, întruchipează scenic, alături de personaje presupuse reale, și himere ale închipuirii unora dintre ele - făpturi teratologice grotești, incarnări ale nebuniei diabolice. În afara unor texte ca acestea, al căror centru dramatic e plasat într-un spațiu de regulă închis, antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Scrieri alese, pref. edit., București, 1959; Jean Bart, Schițe marine, pref. edit., București, 1960; G. Topîrceanu, Balade vesele și triste, pref. edit., București, 1973; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1986; I.L. Caragiale, Nuvele și povestiri, pref. edit., București, 1991. Antologii: Antologia fabulei românești, București, 1961. Traduceri: Jules Verne, O fantezie a doctorului Ox, I-III, pref. Ion Hobana, București, 1973, Ținutul blănurilor, I-II, București, 1980, Agenția Thompson and Co., București, 1983, Satul aerian. Închipuirile lui Jean-Marie Cabidoulin, București, 1986
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
alese, pref. edit., București, 1959; Jean Bart, Schițe marine, pref. edit., București, 1960; G. Topîrceanu, Balade vesele și triste, pref. edit., București, 1973; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1986; I.L. Caragiale, Nuvele și povestiri, pref. edit., București, 1991. Antologii: Antologia fabulei românești, București, 1961. Traduceri: Jules Verne, O fantezie a doctorului Ox, I-III, pref. Ion Hobana, București, 1973, Ținutul blănurilor, I-II, București, 1980, Agenția Thompson and Co., București, 1983, Satul aerian. Închipuirile lui Jean-Marie Cabidoulin, București, 1986; Alphonse
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
tehnes”). Deține premiul „Valoarea culturală” acordat de Uniunea Literaților Greci (1984) și Premiul revistei „Cronică” pentru promovarea literaturii românești în Grecia și a literaturii grecești în România (2003). R. este un profesionist al traducerii din limba neogreaca în limba română, antologiile lui purtând, concomitent, amprenta entuziasmului, a iubirii pentru patria natală. Scriitorii avuți în vedere sunt, cel mai adesea, luptători pentru libertatea națională sau spirituală a Greciei: Dyonissios Solomos, Rigas Ferreos Velestinlis, Kostis Palamas, Kostas Varnalis, Odysseas Elytis, Anghelos Sykelianos, Iannis
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Elitism și postmodernism, Chișinău, 1999; Bătălia pentru Basarabia, Timișoara, 2000; Alternativa Marino, Iași, 2002; Biblioteca din iarbă, Timișoara, 2002; Vina, Timișoara, 2002; Globalizare și cultură media, Iași, 2003. Antologii: Poeți din Bucovina., introd. edit., Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Orizontul lecturii”, VTRA, 1985, 2; Ion Simuț, „Vocația sintezei”, F, 1986, 9; D.I. Cenușer, Exegeza rebreniană azi, T, 1987, 6; Rodica Mureșan, Adrian Dinu Rachieru și umbra scriitorului, „Bucovina
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
remarcându-se mai ales ca prozator și eseist. Până în 1990 i se editează mai ales transpuneri din literatura engleză și americană (George Eliot, Oscar Wilde, Herbert Spencer, precum și Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, 1973, alte texte incluse în Antologie de poezie americană de la începuturi până azi, 1978, ca și volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
mai ales transpuneri din literatura engleză și americană (George Eliot, Oscar Wilde, Herbert Spencer, precum și Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, 1973, alte texte incluse în Antologie de poezie americană de la începuturi până azi, 1978, ca și volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, 1973, alte texte incluse în Antologie de poezie americană de la începuturi până azi, 1978, ca și volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Hugo, Ultima zi a unui condamnat la moarte. Bug-Jargal, Iași, 1971; Oscar Wilde, Intențiuni, pref. Mihai Miroiu, București, 1972; Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, Cluj, 1973 (în colaborare cu Grigore Năstase); Montaigne, Aforisme, pref. trad., București, [1977]; Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, Iași, 1981; Augustin, De magistro, introd. Lucia Wald, București, 1994 (în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea operei, CNT, 1986, 31 mai; Romulus
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
a fi participat la clarificarea căilor de evoluție a limbii literare. În concepția lui, limba este „sufletul” națiunii, temelia și condiția unei culturi naționale. În istoria literară, P. a rămas cunoscut datorită lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând cu tomul al treilea, un tablou
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]