13,186 matches
-
oi ști să-ți spun, dar Îmi aduc aminte că tatăl meu Îmi spunea despre niște armeni din Gheorgheni care stăpâneau pe atunci suprafețe mari de pădure ce se Întindeau până la hotarul cu pământurile toplițenilor, până la Valea Găinii. Aceștia, spunea bunicul, vindeau pe atunci păduri acestor fugari pentru anumite servicii. Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate chiar amintiri, le spunea bunicul și feciorilor lui și celorlalți nepoți. Unii spuneau că Diacul venise aici din Moldova, alții Îi găseau locul de origine pe la Dej, iar alții chiar În Basarabia. Cine știe care o fi fost adevărul? Un deal care se Întinde pe o suprafață
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
coboară În Gălăuțaș și În localitățile Învecinate, unde populația română este majoritară, s-a păstrat până nu de mult obiceiul ca atunci când trebuie să identifici o persoană să se facă trimiteri la Înaintașii din care aceasta descindea: tată sau mamă, bunic și chiar străbunic. Nu lipsită de importanță era și indicarea locului unde aceștia și-au trăit viața. Al cui ești fecior? te pomeneai că te Întreabă un tovarăș de drum. Al lui Simion al lui Ionuț, Îi răspundeai Îndată. Al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu era suficient de lămurit. Alteori identificarea putea fi făcută doar după poreclă. Dacă spuneai de exemplu că ești al lui Ciubucă Petru, tovarășul tău de drum tot nelămurit rămânea. Chiar dacă Îți era jenă să rostești porecla tatălui sau a bunicului, trebuia să o faci. Dacă Îi răspundeai: sunt al lui Petru lui Cudri, erai identificat imediat. Pomenirea unui lanț Întreg de Înaintași se cerea totdeauna când trebuia să fii cunoscut de o persoană din comună, Într-un grup sau o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe față (partea dealului dinspre Părău) locuia Nuțul Gorii Râpanului. Acel Gorea (Grigore) se numea Dobreanu. Se spune că bunicul acelui Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate, de unde se spune că venise, stătea pe o coastă abruptă(o râpă), unde-și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
niște bănățeni care, se știe, conjugă verbul a fi la indicativ prezent, persoana Întâi folosind forma eu mi-s, pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întâi folosind forma eu mi-s, pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea prematură se datorează și vieții de familie. Este căsătorită cu un cioban din Gălăuțaș, unul Buzdugan. Tatăl și bunicul ei au fost gospodari de frunte și oameni cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un tip jovial Însurat cu o taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea prematură se datorează și vieții de familie. Este căsătorită cu un cioban din Gălăuțaș, unul Buzdugan. Tatăl și bunicul ei au fost gospodari de frunte și oameni cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un tip jovial Însurat cu o taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Paraschiva, mama mea. Primul fecior, Petrea, a murit pe front, În Primul Război Mondial, iar ceilalți trei, Sandu (Șöni), Vasile (Ghezacu) și Nuțu au rămas pe lângă el. Pe uncheșul Vasilică, așa-i ziceam fratelui mai mare al mamei, văzând bunicul că are o minte mai ageră l-a dat la Învățătură la liceul din Gheorgheni. După ce a terminat primele patru clase din ciclul gimnazial, nu a mai continuat. Se pare că a răspuns glasului pământului. Se Întâmpla aceasta pe la sfârșitul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gândeam atunci că acest bărbat destul de firav, după ce și-a Îngropat cele două neveste a mai trăit ca văduv Încă douăzeci de ani. Se născuse puțin după prima jumătate a secolului al XIX-lea. Era cam de o seamă cu bunicul meu dinspre mamă, amândoi veterani În Preluca, trăise trei războaie: cel de independență, și cele două mondiale. Aceasta era Preluca În urmă cu un veac, cătun În care am văzut și eu lumina zilei și care mi a rămas În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Când greșea, mai primea câte una după cap, ca să-i fie de Învățătură. Vara Luna iunie era luna prășitului care se făcea numai manual. Se prășeau porumbul și cartofii. Toți ai casei trebuia să aibă câte o sapă. De obicei bunicul era cel care punea cozile la sape și le ascuțea bine. Acum ieșeau cu mic cu mare la prășit, fiindcă dădea buruiana. Femeile trebuia să fi terminat lucrul din casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele și oile erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu ochii pisicii când pândește vrabia. În lumea satului nu erau atâția ariviști ca acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de blesteme. Tinerii din sat se cunoșteau de când erau copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acest an, fiind epidemie de holeră, dascălul Iordache moare, iar elevul Nică a lui Ștefan a Petrei scapă cu greu, fiind tratat cu leacuri băbești. 1849. În primăvară continuă școala la Broșteni, cu învățătorul Neculai Nanu. Este adus aici de bunicul David Creangă, împreună cu fiul acestuia, Dumitru (frate al mamei sale, Smaranda). Se întoarce acasă de Paști. 1853. Urmează „Școala Domnească” din Târgu-Neamț, sub numele de Ion Ștefănescu. Îl are profesor, între alții, pe Isaia Teodorescu ( „Popa Duhu” ). 1854. Se înscrie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de minute de studiu; • să vă acordați singuri note / calificative pentru calitatea celor învățate. III.1.2. Tehnica de luare a notițelor și de elaborare a fișelor Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l explici bunicii. Albert Einstein 1.2.1. Notițele A lua notițe înseamnă a consemna pe scurt ceea ce este important dintr-o lecție, un text, o lectură. Notițele te ajută să înțelegi mai bine ceea ce înveți. Notițele trebuie să exprime clar, simplu și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
școală. + Fratele meu mă mai verifică. + Dacă aproape toți colegii sînt susținuți cu bani de părinți pentru a-și putea continua studiile, pe mine mă ajută sora mea. Nu știu ce m-aș fi făcut fără ea cu așa părinți. Alte rude + Bunicii mei sînt obișnuiți cu succesul profesional și mă întrebă mereu "cum stau cu școala". + Bunica s-a ocupat de mine, îmi spunea "hai să învățăm, hai să scriem", mă întreba "cum a fost la școală" și, în cazul în care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au o influență educativă asupra copilului. Prezentăm, în tabelul 9.19, răspunsurile oferite atît de mame, cît și de tați pentru a ușura comparațiile, în funcție de nivelul de reușită școlară a copilului. Per global, aprecierile mamelor și taților sînt aproape identice. Bunicii din partea mamei sînt cei care se implică cel mai mult în educația nepoților, apoi un frate sau o soră mai mare a copilului, unchi, mătuși, iar bunicii din partea tatălui au o poziție ultimă, foarte apropiată de cea a verișorilor. Am
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reușită școlară a copilului. Per global, aprecierile mamelor și taților sînt aproape identice. Bunicii din partea mamei sînt cei care se implică cel mai mult în educația nepoților, apoi un frate sau o soră mai mare a copilului, unchi, mătuși, iar bunicii din partea tatălui au o poziție ultimă, foarte apropiată de cea a verișorilor. Am putea presupune că interacțiunile copilului cu rețeaua de rudenie sînt mediate, în primul rînd, de mamă și că aceasta favorizează familia ei de proveniență. Relația dintre implicarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
copilului în funcție de reușita școlară a acestuia MAMA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Bunicii din partea tatălui 44 16% 65 28% 87 24% 132 29% 335 26% Bunicii din partea mamei 44 30% 65 37% 87 38% 133 45% 336 40% Fratele sau sora mai mare 44 48% 65 42% 87 38% 131 30% 334 36
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Bunicii din partea tatălui 44 16% 65 28% 87 24% 132 29% 335 26% Bunicii din partea mamei 44 30% 65 37% 87 38% 133 45% 336 40% Fratele sau sora mai mare 44 48% 65 42% 87 38% 131 30% 334 36% Unchi/mătuși 44 27% 65 23% 86 31% 133 34% 335 30% Verișori
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
87 28% 133 30% 336 25% TATA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med N Med N Med N Med N Med Bunicii din partea tatălui 40 22% 61 20% 77 25% 123 28% 308 26% Bunicii din partea mamei 40 30% 61 34% 77 40% 124 44% 309 40% Fratele sau sora mai mare 40 45% 61 41% 75 33% 124 33% 307 36
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med N Med N Med N Med N Med Bunicii din partea tatălui 40 22% 61 20% 77 25% 123 28% 308 26% Bunicii din partea mamei 40 30% 61 34% 77 40% 124 44% 309 40% Fratele sau sora mai mare 40 45% 61 41% 75 33% 124 33% 307 36% Unchi/mătuși 40 22% 61 26% 73 30% 125 36% 306 30% Verișori
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
punți de legătură consistente conduce la un climat de încredere, la receptivitatea tînărului în raport cu cerințele adultului și la o performanță școlară mai ridicată. Nu trebuie uitată rețeaua de sociabilitate a familiei, și în special rudele apropiate, ca resursă educativă importantă. Bunicii sînt, în primul rînd, adulți dispuși să se ocupe de tineri, iar influența lor este benefică. În măsura existenței unei coerențe între influențele lor educative și cele ale părinților, rudele reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în funcție de studiile mamei și tatălui MAMA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Studiile mamei Max. 10 clase Profesionala Liceu Postliceală Facultate Total Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Bunicii din partea tatălui 61 16% 49 20% 154 28% 35 34% 33 36% 335 26% Bunicii din partea mamei 61 36% 49 29% 155 42% 35 37% 33 61% 336 40% Fratele sau sora mai mare 61 49% 49 27% 154 34
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
influență educativă importantă Studiile mamei Max. 10 clase Profesionala Liceu Postliceală Facultate Total Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Bunicii din partea tatălui 61 16% 49 20% 154 28% 35 34% 33 36% 335 26% Bunicii din partea mamei 61 36% 49 29% 155 42% 35 37% 33 61% 336 40% Fratele sau sora mai mare 61 49% 49 27% 154 34% 35 31% 32 38% 334 36% Unchi/mătuși 61 36% 50 24% 153 27% 35
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]