9,560 matches
-
cinste și pohvală, de a ferirea domnii sale și paza scaunului său"". Începând din anul 1402, acest lăcaș de cult a îndeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astăzi și sub denumirea de "Mitropolia Veche". Biserica a fost catedrală mitropolitană a Moldovei până construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componența Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
oaste poloneză condusă de voievodul de Cracovia a intrat în Moldova, jefuind târgurile Cernăuți, Dorohoi, Botoșani, Tărăsăuți, Botoșani, Ștefănești, Hotin și Suceava. Polonezii nu au putut cuceri Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cuceri Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare a moaștelor Sf. Ioan cel Nou în această biserică până în 1589
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare a moaștelor Sf. Ioan cel Nou în această biserică până în 1589, când domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) le-a mutat în noua catedrală. Pe baza analizei unei serii de detalii arhitectonice (stâlpii ce separă naosul de pronaos, turnul clopotniță situat deasupra pridvorului, elementele decorative de fațadă care sunt specifice secolelor XVI-XVII), arhitectul Virgil Polizu consideră că ""biserica nu a putut fi reparată numai
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
comunității ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru a repara Biserica "Sf. Gheorghe", fosta catedrală mitropolitană. Pentru a fi redată cultului, Biserica "Sf. Gheorghe" avea nevoie de reparații ce necesitau cheltuieli foarte mari. Comunitatea ortodoxă suceveană nu putea suporta cele cheltuieli, astfel că biserica a fost închiriată și transformată în magazie pentru depozitarea paielor și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
costisitoare parodie, din care au fost gonite amintirile”". Istoricul Orest Tafrali se situa și el printre critici, scriind că: "„Din nenorocire, cea mai veche, Mirăuți, a cărei pisanie din pridvor pomenește pe Alexandru cel Bun, pe vremea căruia biserica era catedrala Mitropoliei, este cu desăvârșire mutilată de restaurarea lui Römstorfer. Nu s-a mai păstrat decât planul treflat al bisericilor moldovenești și zidurile”". Acustica deosebită a bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
ca filială Biserica „Sf. Ioan Botezătorul-Coconi” (sau Biserica Domnițelor). Ca paroh a fost numit preotul Teodor Coclici, urmat, de la începutul anilor '70, de preotul Gheorghe Coclici și apoi de pr. Florin Hostiuc. Cercetările arheologice din 1976, efectuate în exteriorul vechii catedrale mitropolitane și coordonate de arheologii Lia și Adrian Bătrîna, au scos la iveală fundațiile unui edificiu de mari dimensiuni, fără abside laterale și contraforți, care, pe baza observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate de mormintele aflate în zonă, a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
osemintele au fost expuse la loc de cinste în biserica Mănăstirii, într-o raclă de lemn de stejar și sticlă . În prezent, Mănăstirea Slătioara este sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Aici se află în construcție o catedrală mitropolitană cu hramul "Pogorârea Sf. Duh”, aflată în afara incintei mănăstirii. În curtea bisericii, se află mormintele mitropoliților Galaction Cordun (1883-1959) și Silvestru Onofrei (1924-1992), precum și cel al arhiereului Meftodie Marinache (1913-1977).
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
fost reparate și construite, sute de biserici în Transilvania. În partea de nord a Moldovei a înființat, pe cheltuiala sa, circa 30 de școli primare, iar în anul 1906, Vasile Stroiescu a oferit 200.000 ruble pentru construirea unei mari catedrale ortodoxe la București. Pentru a ușura situația țăranilor basarabeni și-a arendat acestora moșiile, la prețuri foarte mici. Pentru marile sale merite de sprijinitor al culturii românești, în anul 1910 (mai) a fost ales membru onorific al Academiei Române iar ca
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
El a trăit într-o peșteră la poalele dealului Wawel pe malul râului Vistula. Dealul Wawel se află în Cracovia, fosta capitală a Poloniei. În unele povestiri dragonul a trăit înainte de fondarea orașului, când zona a fost locuită de fermieri. Catedrala Wawel și Castelul Wawel din Cracovia sunt pe Dealul Wawel. Catedrala are o statuie a dragonului Wawel și o placă de comemorare a înfrângeri lui de către Krak, un rege polonez, confom plăcii, care a fondat orașul și și-a construit
Dragonul Wawel () [Corola-website/Science/328909_a_330238]
-
malul râului Vistula. Dealul Wawel se află în Cracovia, fosta capitală a Poloniei. În unele povestiri dragonul a trăit înainte de fondarea orașului, când zona a fost locuită de fermieri. Catedrala Wawel și Castelul Wawel din Cracovia sunt pe Dealul Wawel. Catedrala are o statuie a dragonului Wawel și o placă de comemorare a înfrângeri lui de către Krak, un rege polonez, confom plăcii, care a fondat orașul și și-a construit palatul peste bârlogul dragonului ucis. Peștera dragonului, mai jos de castel
Dragonul Wawel () [Corola-website/Science/328909_a_330238]
-
influența împotriva regelui Valdemar al II-lea al Danemarcei să plaseze Ordinul Livonian în Estonia. Din 10 aprilie 1220 până în 21 iulie 1224, Hermann a fost episcop de Leal (Lihula), după care a preluat Episcopatul de Dorpat. Hermann a fondat catedrala din Tartu (Dorpat) și a condus armata catolică cruciată în Bătălia de la Lacul Peipsi din 1242, care a fost înfrânt de armata rusă ortodoxă condusă de Alexandru Nevski din Novgorod.
Hermann de Dorpat () [Corola-website/Science/329001_a_330330]
-
un adevărat califat, ci mai degrabă un regat. Moscheea Omeiadă din Damasc, contruită între 705/706 și 715, a fost considerată una dintre minunile lumii islamice medievale. Califul omeiad al-Walid I a sponsorizat construcția moscheei ce și-a insușit locul Catedralei creștine "Sf. Ioan" care la rândul ei a înlocuit Templul lui Jupiter din Damasc. Unele coloane ale moscheii încă păstrează iscripții ce duc cu gândul la două etape total diferite ale construcției, cea de templu și cea de biserică.<br
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
farmecele contesei, Arsène fură rând pe rând cele trei crucifixuri, cu Joséphine în calitate de parteneră și amantă. Tânărul hoț virtuos își multiplică loviturile difile: atac asupra unui tren care merge cu viteză maximă, acrobații pe acoperișurile Muzeului Luvru, zbor spectaculos la catedrala din Rouen. Aflat la Paris, Arsène află că cele trei crucifixuri arată calea spre o comoară mare, ascunsă de regina Maria Antoaneta. În încercarea de a fura crucifixul aflat la Luvru, Lupin se confruntă cu Beaumagnan, partener al monarhiștilor, care
Arsène Lupin (film din 2004) () [Corola-website/Science/325371_a_326700]
-
-lea constituiau o continuă amenințare, ca și ducele Arnulf cel Rău de Bavaria. Grav rănit în una dintre confruntările militare cu Arnulf, Conrad a murit în 23 decembrie 918 la reședința sa din castelul Weilburg. El a fost înmormântat în Catedrala din Fulda. Potrivit cronicii "Res gestae saxonicae" a lui Widukind de Corvey, Conrad, pe când se afla pe patul de moarte, l-a convins pe fratele său mai tânăr, Eberhard să ofere coroana lui Henric de Saxonia, unul dintre principalii săi
Conrad I al Germaniei () [Corola-website/Science/325403_a_326732]
-
Kühlbrandt, Societatea Prietenilor Artei. Tot acum, tabloul „"Țărănci din Țara Bârsei"” este achiziționat de către Muzeul Brukenthal din Sibiu. În 1904 publică articolul „"Arta noastră plastică"” (în ) și începe cu Octavian Smigelschi colaborarea la realizarea iconostasului și a picturii murale a catedralei ortodoxe din Sibiu. Athur Coulin se numără printre fondatorii „Asociației Sebastian Hann”. Călătorește la Viena (1905), München (1907) și Berlin (1908) unde câștigă premiul Fraknói și apoi se mută la Roma. O dată cu apariția revistei "Die Karpathen", Arthur Coulin se va
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Sebastian Hann a fost expus un jilț realizat de către tâmplarul Wilhelm Gottschling după un desen de Coulin. Pentru a avea o imagine completă asupra activității sale artistice, trebuie menționată colaborarea lui Coulin cu Octavian Smigelschi pentru realizarea picturii murale a Catedralei Mitropolitate din Sibiu din perioada anilor 1904 - 1905. Acest demers, critica de specialitate comentează că nu ar fi avut o importanță nici măcar minoră asupra evoluției sale artistice. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că anii de formare artistică ai lui
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
tone. S-a sugerat faptul că în cele trei piramide sunt suficiente blocuri de piatră pentru a construi un zid gros de 30 cm și înalt de 3 m care să înconjoare Franța. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate înghiți Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Florența și Milano și Catedralele Westminster și Sf. Paul din Londra, toate laolaltă. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
că în cele trei piramide sunt suficiente blocuri de piatră pentru a construi un zid gros de 30 cm și înalt de 3 m care să înconjoare Franța. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate înghiți Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Florența și Milano și Catedralele Westminster și Sf. Paul din Londra, toate laolaltă. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
suficiente blocuri de piatră pentru a construi un zid gros de 30 cm și înalt de 3 m care să înconjoare Franța. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate înghiți Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Florența și Milano și Catedralele Westminster și Sf. Paul din Londra, toate laolaltă. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui se află în inima piramidei, putând
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
longobarzi (sau a Lombardiei) este un obiect de cult și totodată una dintre cele mai vechi "insignia" regale ale Europei. Coroana a devenit unul dintre simbolurile Regatului longobard, iar apoi a Regatului medieval al Italiei. În prezent, este păstrată în catedrala din Monza, în apropiere de Milano. Potrivit tradiției, începuturile coroanei sunt legate de împăratul Constantin cel Mare și de mama sa, Helena, care ar fi răspândit cuiele cu care Mântuitorul fusese răstignit pe cruce cu diverse ocazii. Astfel, Helena, creditată
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]
-
în posesie coroana după ce s-a căsătorit cu ducele Eberhard de Friuli, lăsând-o apoi fiului ei, Berengar I de Italia la moartea ei din 874. Berengar era la acea vreme binefăcător al bisericii din Monza și de asemenea oferise catedralei Sfântului Ioan din acel oraș o cruce realizată în același stil cu Coroana de fier, care este de asemenea conservată în tezaurul bisericii. Pe de altă parte, "Encyclopædia Britannica" consideră că prima mențiune credibilă asupra utilizării coroanei de fier este
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]