8,539 matches
-
interior. Față de acestă caracteristică capitală, cele două tipuri de națiuni medievale remodelate de absolutism nu in-tervin decît ca adjuvanți în cazul în care nu sînt considerate obstacole. Botezul și fermenții imediați ai naționalismului sînt factori politici și moderni. Ceea ce este ciudat însă e faptul că majoritatea specialiștilor acestui fenomen se abțin să facă acestă constatare fără a o nega totuși. Aceștia preferă să construiască interpretări nefondate, să se piardă în divagații per-cepînd naționalismul drept un corolar al unei alte revoluții, industrial-capitaliste
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
n-a fost încă făcut. Nu va fi făcut în mai mare măsură nici în Țările basce unde revendicarea independenței se va exprima totuși, după ce Sabino Arana va publica în 1894 programul Partidului naționalist. Acest program este însă cu adevărat ciudat, pentru că amestecă proiectul separatist cu concepția aproape tehnocratică a unei națiuni basce "catolice, apostolice, romane în toate ma-nifestările sale interne cît și în relațiile sale cu alte popoare"272. Ceea ce este interesant este faptul că dacă Arana profesează un soi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va evita războiul 15 Zona central și esteuropeană, prioritară în expansiunea germană 19 Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. 24 Declararea războiului contra Germaniei de către Marea Britanie și Franța 26 ,,Războiul ciudat" 29 Atacul Germaniei împotriva Norvegiei. Sfârșitul "războiului ciudat" 31 Invazia în vest a Germaniei. Prăbușirea Franței 34 A nu rămâne în urmă cu un război sau cu o revoluție în dotarea tehnică și organizarea armatei 37 Franța după capitulare 46 Marea Britanie după căderea Franței 50 Lupta Marii Britanii împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ar fi necesitat responsabilitățile lor. Astfel, atât în Europa, cât și în Asia, Aliații victorioși au creat condițiile care, în numele păcii, au creat drum renașterii războiului [1, p. 21]. Astfel, Aliații victorioși au creat drum renașterii nazismului [1, p. 20]. Ciudat este că s-a insistat ca și țările Micii Înțelegeri să se dezarmeze. Incredibilele naivități au dus în scurt timp la război. Datorită subminării activităților sale de către țările revanșarde, în special de Germania, dar și din interior, de conciliatorii englezi
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
sau groapă comună, să fie expuse animalelor. Fără a lua în considerare preocuparea față de cei decedați sau față de familiile lor, îngrijorarea majoră avea ca obiect profanarea țării și a cetății sfinte. De asemenea, din punct de vedere politic, ar părea ciudat ca în ajunul Paștelui, o sărbătoare care celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică și să incite naționalismul evreu. În plus, la fel de improbabil ar fi ca mai marii preoților, care au cerut moartea lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mai multe crize psihice (despre care mărturisesc paginile unui jurnal), P. avea cultul prieteniei ardente, dar și pe al aversiunilor paradoxale. Proza cu caracter reportericesc - Bâlci la Râureni (1964), Drumuri și răspîntii (1967) -, ca și încercările de teatru - Asta-i ciudat?, În marginea vieții, Irezistibilul Bolivar, Hamletul meu (publicat postum) - sunt de un interes minor. În schimb, poeta artifex, avea o înclinație specială pentru traduceri și a dat versiuni românești remarcabile din San Juan de la Cruz, Charles Péguy, Max Elskamp, Louis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat, dar în epocă numele lui Cernîșevski, Dobroliubov sau Pisarev erau mult mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s-ar spune că Dostoievski nu era conștient de acest lucru. Deși l-a îndrăgit pe Belinski
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mult, depășea puterea mea copilărească de înțelegere. Știam deja că oamenii care mor (ca vecina aceea bătrână a cărei dispariție, iarna, îmi fusese așa de bine explicată) adorm pentru totdeauna. Ca îndrăgostiții din cântec? Dragostea și moartea alcătuiau un amestec ciudat în mintea mea crudă. Iar frumusețea melancolică a melodiei nu făcea decât să-mi sporească tulburarea. Dragostea, moartea, frumusețea... Și cerul acela de seară, vântul, mireasma aceea de stepă, pe care, datorită cântecului, o simțeam de parcă viața mea începuse în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
șovăielnică, statueta delicată de pe comoda din antreul nostru: o nimfă cu trupul mlădios pe care îl înlănțuiau lujeri întortocheați, figurina aceea de la începutul secolului, una dintre rarele splendori de odinioară păstrate printr-o minune... Oricât ar putea să pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
abia operați, începeau să umble pe culoare. Medicul se apleca deasupra piciorului aceluia și clătina din cap. Sub pansamente, rana, acoperită în ajun cu o pojghiță subțire de piele, sângera din nou, buzele ei întunecate semănau cu o dantelă sfâșiată. „Ciudat!”, se mira medicul, dar nu putea zăbovi mult acolo. „Refaceți pansamentul!”, îi spunea el infirmierei de serviciu, strecurându-se printre paturile înghesuite unele lângă altele... În noaptea următoare, Charlotte, fără să vrea, l-a surprins pe rănit. Toate infirmierele purtau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Frumoasă călătorie! Da, acum știu asta și, deci, nu voi mai putea niciodată să cred că șinele din fața mea sunt nesfârșite, iar seara asta este unică, cu mirosul ei puternic de stepă, cu cerul imens, cu prezența mea inexplicabilă și ciudat de necesară aici, lângă calea ferată cu traversele ei crăpate, exact în clipa asta, cu ecoul acestui cu-cu în văzduhul liliachiu. Altădată, totul îmi părea atât de firesc...” Noaptea, înainte de a adormi, mi-am adus aminte că aflasem, în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pufoaică îmi părea acum absolut imposibil. Un obstacol de netrecut se ivea între bunica și mine: trupul femeiesc visat, râvnit, posedat de mii de ori în gând. Seara, când îmi turna ceai, Charlotte mi-a spus cu o voce distrată: - Ciudat, Cucușka nu a trecut încă... Smuls din visarea mea, am ridicat ochii la ea. Privirile ni s-au întâlnit... Nu ne-am mai spus nimic până la sfârșitul mesei. Cele trei femei mi-au schimbat vederile, viața... Le descoperisem din întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu stângăcie, să mă smulgă din noul meu anturaj. Într-o zi, m-a invitat să mă duc la pescuit, pe Volga. Am refuzat în fața tuturor, cu o expresie vag disprețuitoare. A rămas câteva secunde în fața grupului nostru - singur, șovăind, ciudat de fragil, cu toate că era atât de spătos... Altă dată, m-a ajuns din urmă pe drumul spre casă și mi-a cerut să-i aduc cartea lui Spivalski. I-am promis-o. A doua zi, nu-mi mai aduceam aminte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lemnul crăpat, a contemplat întinderea fără hotar, colorată într-un violet străveziu. Și, deodată, fără să mă privească, a început să vorbească cu o voce îndepărtată și gânditoare, care, parcă, mi se adresa mie și altcuiva decât mine: - Vezi ce ciudat e... Acum o săptămână, am întâlnit o femeie. La cimitir. Fiul ei e înmormântat pe aceeași alee cu bunicul tău. Am vorbit despre ei, despre moartea lor. Despre ce mai poți vorbi oare în fața mormintelor? Fiul ei a fost rănit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de brâu mânios, aruncând priviri pline de ură spre chipul împietrit al femeii. Brusc, aude un nechezat. Se întoarce. Tovarășii lui galopează deja departe, siluetele lor, pe culmea unei coaste, se profilează clar pe fundalul cerului. Se simte dintr-o dată ciudat de singur: el, deșertul în lumina serii, femeia muribundă. Scuipă de ciudă, lovește cu cizma lui ascuțită în trupul inert și, cu sprinteneala unui râs, sare în șa. Când zgomotul copitelor piere, femeia, încet, deschide ochii. Și începe să respire
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prima dragoste trupească, adesea abia schițată, de cele care îi vor urma. Trecerea aceasta este uneori mai delicată decât cea de la inocență la primul trup de femeie. Chiar și în locul acela pierdut care era Saranza, femeia multiplă, insesizabilă, multiformă era ciudat de prezentă. Mai insinuantă, mai discretă decât în marile orașe, dar cu atât mai provocatoare. Ca, de pildă, fata pe care am întâlnit-o într-o zi pe o stradă goală, prăfuită, arsă de soare. Era înaltă, bine făcută, având
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sfârșitul toamnei. Care aduna laolaltă, pentru Charlotte, amintirile neliniștite ale tuturor plecărilor din viața ei, ale tuturor nopților de adio... Nu am dormit. Charlotte s-a dus să pregătească ceaiul, iar eu mă plimbam prin apartamentul ei, care îmi părea ciudat de mic și foarte înduioșător prin fidelitatea obiectelor familiare. Aveam douăzeci și cinci de ani. Călătoria mea mă exalta. Știam deja că plecam pentru multă vreme. Sau, mai degrabă, că șederea în Europa avea să se prelungească dincolo de cele două săptămâni prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
obscur. Am încercat atunci să-i convertesc în ceea ce oamenii consideră valori ale vieții lor: amintirile unor dezrădăcinări intense („De atunci, am văzut lumea întreagă!”, îmi spuneam eu cu o mândrie puerilă), trupurile femeilor iubite... Dar amintirile rămâneau șterse, trupurile, ciudat de inerte. Sau, uneori, răzbăteau prin penumbra memoriei cu insistența rătăcită a ochilor unui manechin. Nu, anii aceia nu erau decât o lungă călătorie căreia reușeam, din când în când, să-i găsesc un țel. Îl inventam în momentul plecării
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dezgropat pe un oarecare Menipp, un cinic de demult [...] și mi l-a adus pe cap pe acest câine [...] care te înspăimântă și te mușcă atunci când nici nu te aștepți, pentru că râde și mușcă în același timp. Lucrul cel mai ciudat este că acum sunt alcătuit dintr-un amestec..."3. Se configurează astfel chiar din momentul consfințirii satirei ca nouă și hibridă modalitate de expresie dialectică, punctele sale de conjuncție dar și de disociere cu comicul. Deși nu râsul, ci surâsul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plac dumitale ...caii mei, a zis ea zâmbind cu un fel de răutate sceptică. Asta este peste putință! a răspuns N...încet și înecat, și ochii lui, care văzuseră multe, ațintiți în ochii femeii tinere, sclipiră într-un chip foarte ciudat. Nu crez până nu mi-oi dovedi-o! zise ea și mai încet, accentuându-și bine zâmbetul răutăcios. Târgul s-a făcut... Nici nu se putea altfel altfel nu căpăta N... ceea ce dorea cu o atât de adâncă pornire...Roibii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1928. 221 Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, Editura Minerva, București, 1986, p. 182. 222 Vezi și capitolul despre dramaturgie din Mihail Sebastian sau ironia unui destin, în care Dorina Grăsoiu anticipa observațiile noastre: "Oricât ar părea de ciudat, Sebastian se află și aici tot "sub semnul" lui Caragiale. Un Caragiale mai puțin cunoscut, dar, oricum, tot el" (Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, ed. cit., p. 190). 223 Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, Steaua fără
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ALL, 2009. 244 superioară a Sydney Tower (300 m Înălțime) de unde admir priveliștea impresionantă asupra metropolei și Împrejurimilor. Încerc să identific locurile pe care le-am parcurs până acum și cele care urmează. Central Business District (CBD) pare un amestec ciudat de zgârie-nori din sticlă și beton, alături de stiluri arhitecturale din ultimele două secole. Contrast Încântător pentru unii, prăfuit pentru tinerii avangardiști. Fotografiile făcute de la o asemenea Înălțime sunt excelente. Efortul merită un strop de odihnă, cât să ne tragem sufletul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
alergare înapoi în cazul loviturilor înalte și lungi, care ne-au depășit. Traiectoria mingii reprezintă traseul parcurs de minge după lovire până la căderea pe sol, sau până în momentul lovirii acesteia de către adversar. Mingea cu pene, în majoritatea cazurilor, se comportă ciudat în comparație cu alte mingi. Traiectoria de zbor a mingii se compune dintr-o porțiune ascendentă, una paralelă cu solul si alta, cea mai scurtă, parcursă de minge ca o parașută (datorită penajului mingii), perpendiculară pe sol. Astfel se poate explica faptul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
apoi lipi de o pagină albă. Desenați în jur pentru a face o imagine frumoasă, dați un nume amuzant desenului și adăugați o poveste (Adăugați elemente pentru a face un desen și o poveste interesantă; dați un titlu original și ciudat desenului și povestirii). Terminarea unor desene incomplete și adăugarea unor idei interesante, dezvoltarea unei povestiri. Executarea unor desene plecând de la două linii paralele, ilustrând o povestire (sau plecând de la un cerc). Administrarea testului (între cele două teste există o pauză
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Zări îndată frumoasa statuie și se bucură să găsească așa repede un loc perfect pentru odihnă. Și, pregătindu-se de culcare, își vârî capul sub o aripă. Dar, ce să vezi?! O picătură mare de apă tocmai pică peste el. Ciudat! Fiindcă pe cer, nu-i nici urma de nor. Dar cu toate astea se hotărî să-și găsească adăpost mai bun, care măcar să-l apere de ploaie. Nu apucă însă să-și ia zborul că se mai pomeni cu încă
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]