9,485 matches
-
eșantion diferit (de exemplu, incluzând eșantioanele din 1998 și 2000). Climat școlar și victimizare în gimnaziu: o evoluție medie limitată În limitele eșantionului nostru, credem că putem afirma că, la nivel global, gimnaziul a cunoscut o degradare medie limitată a climatului, legată în primul rând de o anumită scădere a percepțiilor pozitive despre imaginea cadrului didactic. Această degradare se produce totuși într-un climat încă pozitiv în mare măsură. Sentimentul de insecuritate a crescut de asemenea și, cu toate că numărul victimelor mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nostru, credem că putem afirma că, la nivel global, gimnaziul a cunoscut o degradare medie limitată a climatului, legată în primul rând de o anumită scădere a percepțiilor pozitive despre imaginea cadrului didactic. Această degradare se produce totuși într-un climat încă pozitiv în mare măsură. Sentimentul de insecuritate a crescut de asemenea și, cu toate că numărul victimelor mai degrabă s-a diminuat, acestea percep mai dur faptele pe care le suferă. La nivelul relațiilor elevi-profesori, 17,8% dintre elevi considerau această
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a climatului școlar din gimnazii ascunde, în fapt, evoluții diferențiate după apartenența socială a școlilor. Este ceea ce vom încerca să demonstrăm acum. În acest scop, vom compara în capitolul de față școlile situate în ZEP și celelalte, distingând apoi școlile "sensibile" de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
socială a școlilor. Este ceea ce vom încerca să demonstrăm acum. În acest scop, vom compara în capitolul de față școlile situate în ZEP și celelalte, distingând apoi școlile "sensibile" de școlile obișnuite din ZEP. Unul dintre primii indicatori ai degradării climatului școlar în gimnaziile populare este degradarea relațiilor cu profesorii, iar diferența între școlile situate în ZEP și celelalte s-a accentuat. În 1995, 21% dintre gimnaziștii din ZEP și 17% din celelalte evaluau negativ relația elev-profesor: acum au ajuns la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cea mai negativă, nivelul de percepere a agresivității și violenței este cel mai puternic și tot aici găsim cei mai mulți elevi agresați și cei mai mulți agresori și, în fine, cei mai mulți elevi care cred că "totul merge prost". Pe scurt, ca să fim exacți, climatul școlar se degradează o dată cu accentuarea excluziunii sociale de exemplu, 17% dintre elevii din afara ZEP, 37% din ZEP obișnuite și 30% din școli sensibile se plâng de o relație proastă cu profesorii. Sentimentul de insecuritate crește de asemenea: 16%, 34% și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele defavorizate. Efectul școlii Chiar dacă variația victimizării în funcție de climatul școlilor este marcată social, ea nu este determinată absolut, încât la nivel de gimnaziu, ca și în școala elementară, unele unități au uneori reușite peste așteptări. În eșantionul nostru din 2003, există o puternică diferență legată de calificarea socială. Astfel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales în școlile sensibile, chiar dacă, totuși, o parte importantă a elevilor din zonele populare continuă să aibă încredere în profesorii lor. Însă această parte descrește, pe măsură ce se
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre Statele Unite... Ea se produce și dinspre școlile populare. Efectul instabilității echipelor, determinată de recrutarea națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai intense. Evaluarea planului Allègre de către noi a demonstrat-o: mijloacele suplimentare nu servesc la mare lucru când turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O anchetă americană de mare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai intense. Evaluarea planului Allègre de către noi a demonstrat-o: mijloacele suplimentare nu servesc la mare lucru când turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O anchetă americană de mare amploare (două sute treizeci și patru de școli secundare) (Soule et al., 2003) ne arată că turnover-ul echipelor didactice este factorul cel mai corelat cu o diferență a victimizărilor mult înaintea oricărui alt factor personal sau familial
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inegalități și menținerea victimizărilor la un nivel suficient de ridicat ca să fie îngrijorător. Rezultatele provizorii ale anchetelor comparative în curs de analizare arată, de altfel, că Franța este mai degrabă prost plasată în raport cu multe alte țări în ce privește victimizarea și degradarea climatului școlar (Blaya, 2003; Debarbieux, 2005). De ce un asemenea eșec? ce lecții sunt de reținut? Vom răspunde pe scurt, căci propunerile pe care le vom avansa au fost suficient pregătite de conținutul cărții și în special de capitolul care a încercat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
expunere a țintelor violenței, care nu sunt protejate de munca în comun. Dar, mai ales, înseamnă imposibilitatea de a pune în practică programe și atitudini a căror eficacitate a fost demonstrată de cercetări. Înseamnă, totodată, incapacitatea de a crea un climat școlar colectiv favorabil, cu valori împărtășite și reguli comune, fără de care nimic nu este posibil. În spatele acestei lipse a formării se pot vedea câteva stupidități ideologice ale antipedagogilor și un conservatism uimitor, care nu se gândește deloc la condițiile de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Vanderbilt University, Nashville. LOCHMANN J.E., BURCH P.R., CURRY J.F., LAMPRON L.B. (1984). "Treatment and generalization effects of cognitive-behavioral and goal-setting interventions with aggressive boys", Journal of Consulting and Clinical Psychology, 52 (5), p. 915. LOMPO J.-D. (2005). Violence et climat scolaire dans les écoles secondaires du Burkina Faso, teză de doctorat în științele educației sub coordonarea lui Éric Debarbieux, Bordeaux, exemplar fotocopiat. LORCERIE F. (1996). "Laïcité, 1996. La République à l'école de l'immigration?", Revue française de pédagogie, nr. 117
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reprezentate, ceea ce permitea și abordarea științifică a specialității medicale. S-au întrunit astfel premizele unei activități medicale mai laborioase, în cadrul căreia activitatea științifică a devenit o constantă, îndeosebi pentru secțiile mari ale spitalului. Trei factori importanți au concurat la realizarea climatului științific de care vorbeam mai sus, în care cercetarea științifică a început să prindă contur: 1. existența unei biblioteci medicale foarte bine pusă la punct, în care se găseau toate revistele de specialitate din presa medicală românească și patru reviste
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
participanții prezentau lucrări de substanță, din experiența lor, sau rezultatele unor cercetări ce pasionau parte din colegi, multe dintre ele ajungând să vadă lumina tiparului în reviste de specialitate, sau volume de rezumate. Nu lipsite de importanță în menținerea acestui climat, erau bilanțurile anuale care includeau obligatoriu și evidențiau preocupările și realizările în domeniul științific, transformând acel cadru festiv într un moment de satisfacție și bucurie, extrem de stimulatoare pentru colectivele de medici ai secțiilor implicate în actul cercetării științifice. În general
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
privind urbanizarea și sănătatea publică, ceea ce poate constitui un semn încurajator, în reluarea unei tradiții frumoase și utile. Este locul să consemnăm aici o serie de conducători ai spitalului care au susținut, ajutat și chiar au participat efectiv la menținearea climatului științific care se înfiripase în unitate. Am putea cita aici pe dr. Nicolae Bârlădeanu, dr. Constantin Voinescu, dr. Gheorghe Balcu, dr. Iorgu Arnăutu, dr. Costică Bolea, dr. Teodor Zavate, dr. Valeriu Lupu, dr. Aurel Zabolotnâi, dr. Nicolae Botezatu, dr. Cristina
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al Policlinicii de copii (1965-1968), președinte al unui număr mare de comisii de concurs și de atestare pentru medici. Și-a adus o contribuție însemnată, sub coordonarea profesorului Emil Hurmuzache, la organizarea primelor sanatorii de reumatism postcură pentru copii în climat marin (Eforie Nord, Eforie Sud și Techirghiol), în care a avut funcția de conducător (1950 1960). De asemenea, o contribuție însemnată a avut și la organizarea primului sanatoriu de postcură de la Mircești-Iași, sub aceeași coordonare, a Leagănului de la Ungheni - Iași
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fundamentate și pe criterii psihopedagogice. A devenit evidentă necesitatea pregătirii unui personal în domeniul pedagogiei muzeale cu o dublă specializare. Această stare de fapt s-a ameliorat doar în a doua jumătate a secolului XX, imediat după razboi, într-un climat favorabil dezvoltării științelor pedagogice. Ceea ce le-a fost reproșat muzeelor a fost în principal tendința acestora de a se adresa unei pături elitiste, ignorîndu-se celelalte categorii de public. Pe de altă parte trebuie înțeles că o astfel de poziție poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de comportament nu numai în domeniul vizual. Mediul bogat în informații a dezvoltat la elevi și componente afectiv-sociale pozitive. Între elevii participanți la activitățile din incinta muzeului s-au stabilit relații de colaborare, schimb de idei, fără ca acestea să afecteze climatul general (disciplina); învățarea în muzeu are un caracter interdisciplinar, prin faptul că metodele și procedeele de lucru au avut ca scop acest aspect, iar rezultatele pozitive ale activității confirmă faptul că obiectivele operaționale stabilite prin Proiectul de lecție au fost
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Labiș s-a format sub influența literaturii populare și a marilor înaintași în domeniul scrisului: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi. Influențele în poezia sa nu se datorează ușurinței poetului de a se adapta unor modalități artistice diverse, ci exprimă climatul afectiv al unor febrile căutări. Sunt influențe primite nu de un talent pasiv și elastic, ci selectate de un creator activ, care se definește și pe această cale. Nici atunci când este influențat de alții, Labiș nu încetează de a crea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care sunt ideile, temele noii poezii și nu cum trebuie ele întruchipate artistic. Versul trebuie să-și asume răspunderea de a fi conștiința vie a istoriei și nu numai supus acesteia. Labiș dorește să regăsească în istorie și politic un climat al prospețimii, al dăruirii dezinteresate, un spațiu în care cele două principii: al libertății și revoluției nu se exclud. El nu dorește distanțarea de temele epocii, era mai important să le trăiască, dar încearcă să dea viață proprie ideilor, temelor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Cuvânt înainte AnaMaria Ticu este plămădită din aceeași humă legendară nemțeană ca și Împăratul Poveștilor, Ion Creangă. S-a născut, trăiește și slujește în Ținutul Neamț (întâmplare? predestinare?), priindu-i și loc și climat și atmosferă. Cu iubire și umor, profesionalism și dăruire, se dedică zi de zi, cu o înnăscută „artă de a trăi”, înfloririi vieții și drumului școlarilor săi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamț. Cu aceeași iubire și sensibilitate se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
asigurarea pe termen lung a independenței clienților față de ofertele de ajutor ale celorlalți. În calitatea lor de agenți ai controlului social, asistenții sociali trebuie să asigure o îngrijire specifică indivizilor defavorizați atât direct, cât și prin menținerea stabilității, a unui climat comunitar favorabil dezvoltării normale și prosperității fiecărui cetățean sau grup uman. Conform lui Martin Davies, un program de instruire, de cercetare și profesionalizare experimentală poate fi elaborat sub presiunea problemelor din următoarele arii sociale: * Grupul și mediul familial; * Copii problemă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug. Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà decenii) printr-o grilà absolut inadecvatà: "Confesiunea se întoarce în prețiozitate și rafinament, preschimbînd frustràrile în nostalgii și nostalgiile în reverii. Ea e ghidatà mai degrabà de o himerà estetistà decît de o exigențà existențialà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
competiționale. 2.4. Dezvoltarea fizică Dezvoltarea fizică reprezintă (Alexe și colab., 1974). Astfel, în rândul factorilor de mediu natural includem clima, morbiditatea, alimentația, gradul de poluare, calitatea locuinței etc., iar dintre factorii de mediu social amintim familia, situația economică, precum și climatul școlar sau profesional (Meilă, 1988, p. 257). Într-o altă formulare, Cârstea (1993, p. 23) definește dezvoltarea fizică ca fiind La baza dezvoltării stă creșterea fizică, definită ca fiind nivelul cantitativ al indicilor somatici ai individului, rezultat cumulativ al factorilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
apă, iar pe fundul depresiunilor de la partea inferioară a rezervației și mai ales în aval de aceasta, apar porțiuni de terenuri cu exces de umiditate. Clima este temperată cu nuanțe subbaltice, verile fiind mai răcoroase, iar iernile bogate în zăpezi, climat ce favorizează dezvoltarea molidului - esență dominantă în cadrul rezervației. Culoarul Moldovei, deschis pe direcția dominantă a vânturilor și tipul de rădăcină trasantă, superficială a molidului, favorizează apariția frecventă a doborâturilor de vânt, care generează condiții diferite de dezvoltare a noilor generații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]