9,745 matches
-
în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată în memoria colectivă a unei colectivități, presupune un principiu organizator, o structură de periodizare a temporalității. În lipsa unei astfel de structuri organizatorice, trecutul apare în conștiință (individuală și colectivă) ca o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele care îi conferă conștiinței istorice eșafodajul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conferă conștiinței istorice eșafodajul de care are nevoie pentru a reuși să dea sens trecutului. Ca mijloace de structurare a timpului istoric, sistemele de periodizare punctează momentele cheie, definitorii, a căror contribuție este decisivă la evoluția în decursul timpului a colectivității sociale. Introducând rupturi în continuitatea timpului istoric prin care sunt create "insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al meta-narațiunii istorice înăuntrul căruia evenimente particulare capătă sens prin raportare la întreg. Identificarea principiilor constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul "politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al doilea, i.e., forma de organizare politică a unei entități sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vorba de femei”544. și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe bărbat să creadă că a ajuns în Purgatoriu, unde își ispășește păcatul geloziei. Colectivitatea avidă de senzațional urzește povești pe seama celui înviat din morții - soțul păcătos (care de fapt fusese închis în temnița mânăstirii) și pe seama starețului care săvârșise minunea. Ignoranță, infantilism, de unde vine și puterea de manipulare pe care o pot exercita cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
expresiilor limbajului. Asta înseamnă că limbajul „nu mai lucrează“, că „roțile se învârt în gol“. Atunci când folosim, în viața practică, expresii care se referă la stările noastre subiective și la cele ale altor persoane noi urmăm regulile folosirii lor în colectivitatea căreia îi aparținem și totul este neproblematic. Dacă întrebăm însă „ce înseamnă“ că știm ceva despre stările mintale ale altor persoane, atunci expresiile limbajului nu mai au nici o aderență. În acest caz, lipsesc regulile a căror observare asigură consensul vorbitorilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
politica deoarece în acest fel ar fi putut aduce o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este dator să facă pentru colectivitate ilustrează într-un mod sui generis tensiunea dintre înclinație și datorie. În perioadele când era pe deplin angajat în campanii publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin importante. În 1916, când
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
personală a vieții mele.“27 Până la sfârșitul vieții, Russell a crezut în mod ferm că multe cauze bune, cum ar fi lupta împotriva sărăciei și a deficitului de educație, a războiului ca mijloc de rezolvare a conflictelor dintre state, dintre colectivități etnice și religioase și, în general, pentru eliminarea violenței în relațiile dintre oameni, pentru creșterea toleranței, pentru statornicirea unei noi morale a căsătoriei și a relațiilor dintre sexe, ar putea fi promovate prin relaxarea influenței pe care o exercită asupra
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce duce la îmbunătățiri, cel puțin în perioade mai întinse de timp. El sugera că aceasta ar fi o lege generală a dezvoltării istorice. Intervenind în discuție, Wittgenstein a spus că o schimbare a condițiilor în care trăiește o anumită colectivitate poate fi numită progres în măsura în care ea creează noi oportunități. Aceste oportunități pot fi însă pierdute în procesul schimbării. O schimbare istorică are deci atât efecte pozitive, cât și efecte dăunătoare. Și nu există o metodă de a cântări ponderea lor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii comune - o lume a erorii și a confuziei - în orizontul pur al rigorii logice și al cunoașterii obiective. Friedrich Waismann, un membru mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile deliberate. În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între înclinații spontane
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că le cunoaște acesta, utilizează corelate situaționale comune cu el. Necontenit poate uneori fără să bage de seamă se folosește de Împrejurarea comună, de faptul că ambii fac parte din același moment istoric, din aceeași profesie sau se găsesc În colectivități diferite” <ref id=”83”>Ibid., p. 95 referință </ref> . La rândul său, receptorul nu interpretează semnele izolat; pe parcursul Întregului proces de interpretare el raportează nucleele semnificative de bază (semnificațiile constante ale semnelor) la contextul emițătorului și la contextul general. Contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
goale de conținut, fără temei și scop, repetabile și intrate în obișnuință, ci ele exprimă o atitudine de conștiință fermă, liberă, smerită și limpede prin fapte. Prin rugăciune, creștinul realizează o armonie intimă între trup și suflet, între om și colectivitate, între el și Dumnezeu. Această împletire ni se înfățișează și ca o necesitate pentru echilibrul frumosului moral-spiritual. Știm că rugăciunea este legătura noastră intimă și directă cu Dumnezeu; este comuniunea de viață cu divinitatea. Prin ea preamărim, mulțumim și cerem
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Pluralul modestiei Una dintre convențiile stilului științific este ceea ce se numește pluralul modestiei sau pluralul autorului. Desigur, În epoca regimului totalitar, acest plural al modestiei se potrivea foarte bine cu limbajul de lemn folosit, care excludea din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității creatoare, Își permiteau (dar nu Întotdeauna!) personalizarea textului, folosirea persoanei I singular. Astăzi, pe măsura democratizării societății, există tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
regulile de mai sus. De reținut că motto se scrie, conform normelor stabilite de DOOM (ediția a II-a), cu dublu t. 13.2. Dedicația Este un text de mici dimensiuni, prin care autorul dedică opera sa unei persoane, personalități, colectivități, instituții etc. Prima parte a Amintirilor din copilărie de Ion Creangă poartă următoarea precizare: „Dedicație d-șoarei L.M.” (inițialele reprezentând-o pe fiica lui Titu Maiorescu, Livia Maiorescu). Liviu Rebreanu și-a dedicat principalele romane soției sale, Fanny. Iorgu Iordan a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la izolare; simțim nevoia să ne ascundem, să plecăm. Nu vrem să vorbim, deși tocmai asta ne-ar permite să ne eliberăm (Filliozat, 2006b, p. 102). Prin urmare, rușinea reprezintă "o emoție negativă intensă, generată de eșecul indivizilor sau al colectivității de a atinge standardele și responsabilitățile sociale" (Chelcea, 2008, p. 207). Rușinea apare în cazul acelor persoane care potrivit valorilor lor personale "se simt răspunzătoare pentru nereușitele lor și când cred că respectivele eșecuri reflectă o dezonoare" (ibidem). Trecem prin
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Luna are aceleași caracteristici ca Neptun: este rece și umedă). În schimb, se poate observa că tranzitele lui Neptun sunt adesea prezente În perioada unor evenimente majore din viața anumitor oameni politici sau a unor persoane care au influență asupra colectivității umane. În timp ce Uranus guvernează valorile individualității, Neptun are Într-adevăr legătură cu colectivității. Ca Întotdeauna, aspectele cele mai puternice sunt conjuncțiile. Efectul lor este pozitiv sau - dacă se produc În semne de apă sau În cazul unei persoane fragile și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
poate observa că tranzitele lui Neptun sunt adesea prezente În perioada unor evenimente majore din viața anumitor oameni politici sau a unor persoane care au influență asupra colectivității umane. În timp ce Uranus guvernează valorile individualității, Neptun are Într-adevăr legătură cu colectivității. Ca Întotdeauna, aspectele cele mai puternice sunt conjuncțiile. Efectul lor este pozitiv sau - dacă se produc În semne de apă sau În cazul unei persoane fragile și nu prea echilibrate, ambivalent. Opozițiile, apoi cuadraturile au și ele un efect destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
adesea și-a construit-o chiar el. Uranus-Neptun Conjuncția are loc o dată la 171 de ani; ultima s-a produs la 18° Capricorn, În ianuarie și septembrie 1993. Această Întâlnire planetară evocă nașterea unei conștiințe superioare, care leagă individul de colectivitate. Eliberează și dezvoltă creativitatea. Dacă, dimpotrivă, tranzitează În aspect disonant un punct sensibil din tema natală, este de așteptat să-l destabilizeze pe individ. Lucrul acesta se verifică cu atât mai mult cu cât avem În vedere faptul că atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
celui etichetat (diagnosticat). În multe situații, limbajul este instrumentul ales de societate pentru a-și impune regulile, normele și prin care își exercită puterea asupra individului. Limbajul are forța prescriptivă și coercitivă de a controla indivizii ca membri ai unei colectivități. Rezultatul asumării acestei metanoia cu funcție represivă a limbajului de către părinți, spre exemplu, care pot folosi double-binde (limbajul dublu) în relația cu propriii lor copii, are consecințe dezastruoase pentru identitatea copiilor, pentru capacitatea lor de a iniția legături cu semenii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Introducerea de servicii de tratament pentru dependența de droguri, inclusiv a menținerii prin substituție și pregătirea pentru eventualitatea programelor de schimb de seringi. • Distribuția de prezervative în toate penitenciarele, însoțită de o minimă consiliere. 1.5. Prevenirea HIV/SIDA în colectivitățile de copii, tineri care trăiesc pe stradă Situația actuală: În prezent, nu există o analiză la nivel național referitoare la cunoștințele, atitudinile legate de HIV/SIDA și ITS ale copiilor, tinerilor care trăiesc în stradă. De asemenea, nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]