10,007 matches
-
drumul de culme și coboară versantul nordic îndreptându-se către nord pe o direcție perpendiculară pe curbele de nivel, pe o distantă de aproximativ 140 m; Limita sudică: pornește din punctul situat la 140 m la nord de drumul de culme și parcurge aproximativ 165 m până la intersecția cu drumul de hotar care urcă spre culmea Dealului Bogomaia; Limita estică: urmează acest drum de hotar pe direcția NE-SV pe o distanță de aproximativ 270 m până la intersecția cu drumul de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe curbele de nivel, pe o distantă de aproximativ 140 m; Limita sudică: pornește din punctul situat la 140 m la nord de drumul de culme și parcurge aproximativ 165 m până la intersecția cu drumul de hotar care urcă spre culmea Dealului Bogomaia; Limita estică: urmează acest drum de hotar pe direcția NE-SV pe o distanță de aproximativ 270 m până la intersecția cu drumul de culme de pe Dealul Bogomaia. Descrierea suprafeței Rezervația Fânațele Clujului "La Craiu" cuprinde o zonă de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și parcurge aproximativ 165 m până la intersecția cu drumul de hotar care urcă spre culmea Dealului Bogomaia; Limita estică: urmează acest drum de hotar pe direcția NE-SV pe o distanță de aproximativ 270 m până la intersecția cu drumul de culme de pe Dealul Bogomaia. Descrierea suprafeței Rezervația Fânațele Clujului "La Craiu" cuprinde o zonă de fanat, cuprinzând parcelele 17099, %17100, %17101, %17098. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orașului Cluj-Napoca întocmite în anul 1980. VII.8. Rezervația
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în spre sud pe 300 m pe drumul de pământ până la borna silvică 501, urmează limita pădurii spre est, trece pe la borna silvică 128 și 118, de unde se îndreaptă spre sud-est pe 400 m și intersectează drumul de pământ de pe culmea dealului, și se îndreaptă spre sud-vest pe 500 m până la borna silvică 121, merge în continuare pe 375 m pe lizieră până la borna silvică 122, se îndreaptă spre sud pe 125 m până la liziera trupului de pădure izolat la borna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Botus Lucina a OS Breaza întocmit în anul 2004. VII.13. Rezervația naturală Tișița, 2.726 ha, localitatea Tulnici, județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la borna silvica 1 din u.a. 1, aflată la baza versantului abrupt al culmii Vascan, în dreptul viaductului de beton al drumului forestier care se desprinde din DN - 2D și înaintează în amonte pe malul stâng al Putnei pe la baza versantului, până la cantonul silvic nr. 8 "Gura Tișitei" de unde, pe latura estică a cantonului, traversează
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
147, 146, 141, 140, 139 și 138 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Putnei - aflat la nord și cel al Tișitei - aflat la sud, fiind marcate de următoarele borne silvice și repere geomorfologice: Vf. Căciulata (722 m) borna 136, Culmea "în Deal la Meri", borna 134, 132, 131, 123 (Vf. Tisaru Mare - 1267 m) borna 126, înșeuarea cu Culmea Tisarului Mic, borna 124, 122, 120 (Vf. Tisaru Mic -1246 m) borna 143 și Culmea Dealului Crucilor, marcată de bornele 73
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cel al Tișitei - aflat la sud, fiind marcate de următoarele borne silvice și repere geomorfologice: Vf. Căciulata (722 m) borna 136, Culmea "în Deal la Meri", borna 134, 132, 131, 123 (Vf. Tisaru Mare - 1267 m) borna 126, înșeuarea cu Culmea Tisarului Mic, borna 124, 122, 120 (Vf. Tisaru Mic -1246 m) borna 143 și Culmea Dealului Crucilor, marcată de bornele 73,72,63 61,59, 57 și 56; Limita vestică: de la borna 56 din Dealul Crucilor, limita ariei protejate se
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Vf. Căciulata (722 m) borna 136, Culmea "în Deal la Meri", borna 134, 132, 131, 123 (Vf. Tisaru Mare - 1267 m) borna 126, înșeuarea cu Culmea Tisarului Mic, borna 124, 122, 120 (Vf. Tisaru Mic -1246 m) borna 143 și Culmea Dealului Crucilor, marcată de bornele 73,72,63 61,59, 57 și 56; Limita vestică: de la borna 56 din Dealul Crucilor, limita ariei protejate se îndreaptă spre sud, pe culmi secundare care coincid cu limitele vestice ale u. a.: 137
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
122, 120 (Vf. Tisaru Mic -1246 m) borna 143 și Culmea Dealului Crucilor, marcată de bornele 73,72,63 61,59, 57 și 56; Limita vestică: de la borna 56 din Dealul Crucilor, limita ariei protejate se îndreaptă spre sud, pe culmi secundare care coincid cu limitele vestice ale u. a.: 137, 132, 123, 120 și 118, fiind marcate de bornele 45, 46 - pe malul stâng al pârâului Tișița Mica și borna 33, de pe malul drept, situată la 200 m aval de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a.: 137, 132, 123, 120 și 118, fiind marcate de bornele 45, 46 - pe malul stâng al pârâului Tișița Mica și borna 33, de pe malul drept, situată la 200 m aval de borna 46; de la borna 33, limita urmează o culme secundară desprinsă din Mt. Condratu, marcată de bornele 32, 31, 26 și 24 de unde, limita se îndreaptă spre sud - est; Limita sudică, limita de sud are un caracter mai sinuos, determinat de dispunerea limitei naturale formată din culmi principale, secundare
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urmează o culme secundară desprinsă din Mt. Condratu, marcată de bornele 32, 31, 26 și 24 de unde, limita se îndreaptă spre sud - est; Limita sudică, limita de sud are un caracter mai sinuos, determinat de dispunerea limitei naturale formată din culmi principale, secundare și parale ale u.a.: 118, 119, 112, 110, 108, 98, 99, 26 și 25, marcate de bornele: 25 - pe malul stâng al pârâului Condratu, 15 și 140 - pe malul drept, de unde urcă în Plaiul Păișului marcat de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bornele 141, 10 și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629 m); Limita estică: din Vf. Coza limita se îndreaptă spre nord, pe limitele naturale ale u.a. 24, 23, 22, 21, 19, 17, 16
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și 1 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132 - 182 din UP II Tișița, a Ocolului Silvic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132 - 182 din UP II Tișița, a Ocolului Silvic Tulnici fiind situată între limitele naturale formate de culmile muntoase principale și secundare. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament. VII.14. Rezervația naturală Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament. VII.14. Rezervația naturală Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: de la piciorul (capătul) sudic al ramurii nordice a, Dealului Negru, limita urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv cumpăna de ape dintre Tișița Aurie (Mare) și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul nord vestic. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Soarele sugerează căldura și ospitalitatea locuitorilor. Linia zimțată reprezintă relieful subcarpatic al zonei. Copacii reprezintă plantațiile pomicole din zonă, precum și pădurile de fag, stejar și brad aflate pe culmile mai înalte. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Fârliug, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Fârliug, potrivit anexei
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
Articolul 1 Se aprobă licența de concesiune pentru explorarea resurselor de andezit din perimetrul Culmea Râului - Osoi, județul Sălaj, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Inserco" - S.R.L. din localitatea Zalău, județul Sălaj, în calitate de concesionar. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției
ORDIN nr. 20 din 31 ianuarie 2008 privind aprobarea unei licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194897_a_196226]
-
Buletinul Oficial nr. 163 - 165 din 20 decembrie 1968, cu modificările ulterioare. - Legea nr. 69/1991 a administrației publice locale, republicata în Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare. Articolul 591 Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreapta și perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealaltă parte înfățișează un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupune că aparține exclusiv proprietarului despre care există planul înclinat. Articolul 592 Reparația și reclădirea zidului comun
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
confluența cu primul afluent care coboară dinspre Pleșa Bistrii. În continuare urcă spre nordest pe firul pârâului până la pădure (borna 246), cotește la est și urcă pe cumpăna de apă între valea Bistrii și Sterinoasa (cota 595 m), dar părăsește culmea spre nord și ocolește obârșia pârâului Sterinoasa, ajungând la pădure (borna 245). De aici urmărește limita pădurii până pe culmea Sterinoasei, se îndreaptă spre nord (bornele silvice 244, 3), coboară în valea Corbului (bornele 4, 8), urcă pe versantul opus (borna
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]