8,894 matches
-
s] fac] o persoan] (sau poate toate persoanele) rațional] care a utilizat în mod optim toat] informația disponibil]?”. Și are multe caracteristici în comun cu teoria lui R.M. Hâre (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Acesta este un lucru încurajator deoarece, dac] exist] adev]r în filosofia moral], ar trebui s] ne aștept]m la o eventual] convergent] a acelor teorii care îl caut]. Acordul în ceea ce privește elementele esențiale, în condițiile în care nu avem o garanție absolut] a adev]rului, este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a face cu relativitatea adev]rului moral și a legitimit]ții. O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
funcțional (vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). Problemă argumentului funcțional este aceea c] aceste credințe morale nu sunt justificate doar pe motiv c] ele sunt necesare pentru existența unei societ]ți în forma ei actual]. Chiar dac] instituțiile și practicile unei societ]ți depind în mod crucial de acceptarea anumitor credințe, justificarea acestora depinde de acceptabilitatea moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depind în mod crucial de acceptarea anumitor credințe, justificarea acestora depinde de acceptabilitatea moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar pe cei înțelepți din mijlocul nostru (Crițo, 44CD). Simplă diversitate în credințe nu este o respingere a posibilit]ții c] putem avea niște credințe mai bune ca altele, pentru c] sunt mai adev]rate și mai justificate decât restul. Dac] jum]țațe dintre oamenii din întreaga lume ar mai crede c] Soarele, Luna și planetele se învârt în jurul P]mântului, aceasta nu ar respinge posibilitatea existenței unui adev]r unic despre structura universului. La urma urmei, diversitatea în credințe ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite concepții religioase și metafizice și c] aceste concepții explic] aparentă ciud]tenie, măi degrab] decât orice diferenț] în valorile fundamentale. S] lu]m, de exemplu, în considerare felul în care opinia noastr] despre indienii lui Darius s-ar schimba dac] le-am atribui lor concepția c] a manca trupul decedat al țâț]lui unei persoane este o cale de a-i p]stră substanță spiritual]. În sfârșit, unele dintre diferențele zdrobitoare în concepția moral] a societ]ților ar putea s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] a societ]ților ar putea s] nu-și aib] r]d]cinile în diferențele dintre valorile fundamentale, ci în faptul c] aceste valori ar trebui implementate în diferite moduri, luând în considerare condițiile variate existente în diverse societ]ți. Dac] o societate num]r] mai multe femei decât b]rbați (deoarece b]rbații se ucid între ei în lupt]), nu ar fi surprinz]tor că poligamia s] fie acceptabil] în acea societate, în timp ce într-o altă, în care num]rul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopul de a cultiva virtutea și armonia între supușii lor (vezi capitolul 6, „Etică clasic] chinez]”). Faptele morale centrate pe astfel de valori par s] fie foarte diferite de cele centrate pe drepturile individuale la libertate și la alte bunuri, dac] baza de atribuire a acestor drepturi persoanelor nu const] în drumul lor spre binele comun al unei vieți tr]ițe în comun, ci într-o moral] care s] merite s] fie atribuit] independent fiec]rui individ. Din contr], o tem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indivizilor și cel comun, s-ar putea aștepta s] existe constrângeri asupra libert]ții care s] fie mai extinse și mai puternice în comparație cu o tradiție în care nu se presupune o astfel de armonie fundamental] între individ și binele comun. Dac] opoziția dintre cele dou] tipuri de moral] este real], ea ridic] întrebarea dac] unul dintre aceste tipuri este mai adev]rât și mai justificat decât cel]lalt. Argumentul pentru un r]spuns relativ ar putea începe cu presupunerea c] fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții care s] fie mai extinse și mai puternice în comparație cu o tradiție în care nu se presupune o astfel de armonie fundamental] între individ și binele comun. Dac] opoziția dintre cele dou] tipuri de moral] este real], ea ridic] întrebarea dac] unul dintre aceste tipuri este mai adev]rât și mai justificat decât cel]lalt. Argumentul pentru un r]spuns relativ ar putea începe cu presupunerea c] fiecare tip se concentreaz] pe un bine care poate ocupa în mod rezonabil centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contribuția posibil] la comunitate. Argumentul afirm] în continuare c] ar fi surprinz]tor s] existe doar o cale justificabil] de a stabili o prioritate cu privire la cele dou] tipuri de bine. La urma urmei, nu ar trebui s] fie surprinz]tor dac] gamă de bunuri umane este pur si simplu prea bogat] și divers] pentru că acestea s] fie reconciliate într-un singur ideal din punct de vedere moral. Un astfel de argument ar putea fi suplimentat de o explicație asupra motivului existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
turi generale. De exemplu, un sistem relativ durabil și stabil pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni nu va permite torturarea persoanelor dup] pofta unora a altora. Dar dat] fiind aceast] privire asupra originii și funcțiilor moralei, nu ar fi surprinz]tor dac] sisteme morale semnificativ diferite ar trebui s] îndeplineasc] la fel de bine funcțiile practice, cel putin potrivit standardelor de performant] care au fost comune acestora. Potrivit acestei viziuni, moralele sunt creații sociale care evolueaz] spre îndeplinirea anumitor nevoi. Nevoile plaseaz] condiții asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine funcțiile practice, cel putin potrivit standardelor de performant] care au fost comune acestora. Potrivit acestei viziuni, moralele sunt creații sociale care evolueaz] spre îndeplinirea anumitor nevoi. Nevoile plaseaz] condiții asupra a ceea ce ar putea fi o moral] adecvat] și dac] natură uman] are o structur] definit], ne-am putea aștepta la constrângeri suplimentare derivate din natură noastr]. Dar complexitatea naturii noastre ne d] posibilitatea s] prețuim o diversitate de bunuri și s] le ordon]m în diferite feluri, iar aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] accepte propriile lui valori. O astfel de definiție a relativismului normativ este dat] de obicei de oponenții s]i, deoarece este o poziție care nu poate fi ap]rât]. Ea cere propria condamnare a celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emite judec]ți care s] depind] de criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au valori substanțial diferite de ale noastre. Chiar dac] aceste valori diferite sunt „dintr-o perspectiv] neutr]” la fel de justificate că și ale noastre, tot suntem îndrept]titi s] numim r]u sau monstruos ceea ce contrazice cele mai importante valori ale noastre. Ce avem dreptul s] facem în lumina acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele mai importante valori ale noastre. Ce avem dreptul s] facem în lumina acestor judec]ți este cu totul alt] problem]. Mulți dintre cititorii acestei c]rți vor sov]i s] intervin] în treburile celorlalți care au valori substanțial diferite, dac] motivul pentru a interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva noastr] moral] decât au ceilalți pentru ale lor. Sursă acestei sov]ieli este o tr]s]tur] a moralei noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este parte a vieții etice a Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia, dac] sunt pe deplin rezonabili și informați. Totuși, dac] susținem un relativism moral metaetic trebuie s] recunoaștem c] vor există situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia, dac] sunt pe deplin rezonabili și informați. Totuși, dac] susținem un relativism moral metaetic trebuie s] recunoaștem c] vor există situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o regul] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o regul] nu ne poate ar]ta ceea ce trebuie s] facem. S-ar p]rea c] lucrurile ar depinde de celelalte valori pe care le mai avem în joc. Dac] practică celorlalți ar fi implicat sacrificiul uman, de exemplu, atunci valoarea toleranței ar putea fi într-adev]r mult prea important] și am putea s] ne hoț]ram s] intervenim pentru a o împiedică. Dezacordul asupra permisiunii legale de a recurge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puse în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor profunde în cadrul societ]ților pluraliste care conțin tradiții morale diverse, ca în cazul avortului. Dac] relativismul metaetic este adev]rât, chiar dac] doar cu privire la un set limitat de conflicte morale precum avortul, prin urmare, condiția noastr] moral] este extrem de complicat]. Trebuie s] ne str]duim s] g]sim ceea ce va fi pentru noi lucrul bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor profunde în cadrul societ]ților pluraliste care conțin tradiții morale diverse, ca în cazul avortului. Dac] relativismul metaetic este adev]rât, chiar dac] doar cu privire la un set limitat de conflicte morale precum avortul, prin urmare, condiția noastr] moral] este extrem de complicat]. Trebuie s] ne str]duim s] g]sim ceea ce va fi pentru noi lucrul bun sau cel mai bun pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste forme sunt adev]rate, atunci orice este permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent de menținerea concepției c] morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic]” acoper] încerc]ri de a explica ceea ce întreb]m de fapt atunci cand punem întreb]ri morale. Ce vrem s] spunem prin cuvintele și propozițiile pe care le folosim în discursul moral; care este natura conceptelor morale sau a moralei? Dac] vor da rezultat, aceste încerc]ri vor avea implicații pentru o alt] întrebare, epistemologic], aparținând, de asemenea, teoriei etice: cum ar trebui s] începem s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei etice: cum ar trebui s] începem s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale rațional] - depinde doar de ceea ce simțim și de ceea ce ne dicteaz] moravurile actuale? Pe de alt] parte, dac] poate fi vorba despre o discuție rațional] în ceea ce privește întreb]rile morale, aceasta cere existența unui adev]r despre ele sau a unui set de fapte care pot fi descoperite? Principala diviziune este realizat] între teoriile descriptiviste și cele nedescriptiviste. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar în mod necesar, bine). Întrebarea „ce semnific] aceste teze”, care constituie subiectul nostru actual, este una diferit]. Despre inutilitatea disputelor ontologice în etic], vezi Hâre, 1985b; pentru o opinie diferit], vezi Capitolul 37, Naturalism. Putem evita aceste dificult]ți, dac] facem distincția în termenii unei teorii a înțelesului care este inc] foarte popular]: teoria condiției adev]rului. Aceasta nu este aceeași cu vechea „teorie a verific]rii” susținut] de unii pozitiviști logici, dar împ]rt]șește unele sensuri în profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]