9,565 matches
-
are mai bun (totuși un autoportret și o țărancă de la Rucăr călare); Andreescu are câteva lucrări de prima mână; Luchian are o splendidă sală, plină de lumină, coloare și poezie: fiecare bucată are preț. Am fost izbit până în inimă de farmecul artei lui, de lirismul și sinceritatea care sunt caracteristice lui Luchian. Mi-am adus aminte de prietinia pe care am legat-o dintr-o dată cu el (în 905-906), care a ținut puțină vreme (pe urmă eu am plecat la Fălticeni, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dispoziția oamenilor. Mirare a fost că caprele nu mai făceau doi eduți. Uneori nu făceau de loc. Atunci mai-marii comunei au chemat pe babă s-o cerceteze. Ea a dat din umeri. Cineva s-a gândit s-o învinuiască de farmece, care au luat puterile țapului. Baba a râs și a cerut să vorbească cu țapul și să-l întrebe. I s-a îngăduit; a întrebat pe țap și țapul se pare că a dat răspuns. Țapul meu spune, a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei singuri în dumbravă și cum nu trebuie să spuie nimănui nimic, ca să nu rămâie mut. XV Mitiță se întâlnește cu hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s aflați după anume semne și cuvinte ale descântecelor și prepusurilor și farmecelor lor (asta prin ingeniozitatea unui unchi al băiatului). Crima s-a produs cu zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mut. XV Mitiță se întâlnește cu hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s aflați după anume semne și cuvinte ale descântecelor și prepusurilor și farmecelor lor (asta prin ingeniozitatea unui unchi al băiatului). Crima s-a produs cu zece ani în urmă și nimene n-a descoperit-o. Mitiță a ascultat cu mare atenție povestea bătrânului care a istorisit-o, și a văzut și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a impus și o creștere în înălțime. Aceste transformări au fost judecate în mod diferit, un “dezechilibru al construcției”, cupola rămânând “izolată și descentrată de restul construcției”. V. Vătășianu considera, în schimb, că amplificarea construcției “răspunde unei cerințe estetice sporind farmecul pitoresc pe care îl crează fărâmițarea interiorului”. Prin creșterea în lungime și înălțime s-a creat astfel un spațiu mare mare, în interior, care trebuia acoperit cu frescă. Zugravii au știut, însă, să îl folosească, introducând teme noi și mărind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amploarea compoziției, prin precizia netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă, și prin culorile pe care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrăm limbajul epocii, pentru înțelegerea mai bună a acesteia. Am păstrat formele arhaice de limbă, caracteristicile vorbirii și scrierii generației din care a făcut Gheorghe Rădășanu parte. Acest fapt a fost împlinit și pentru că învățătorul era cunoscut pentru originalitatea și farmecul limbii populare. Am păstrat inclusiv regionalismele, parte neutilizate astăzi. O serie dintre ele beneficiază de note de subsol, cu explicație sensurilor la zi. Menționăm că nu toți termenii întâlniți au putut fi explicați. De asemenea, o serie din personalitățile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
C.F.R. la îngrijirea drumului de C.F.R. Mălinescu cânta foarte frumos din gură diferite cântece, ca: "Din Ploești până-n Gheboaia, M-au bătut vântul și ploaia Lasă vântul să mă bată Și soarele să mă ardă!" Cântau niște valsuri pline de farmec, să tot dansezi la nesfârșit, nu niște fâțâituri ca acum. Iar Anghel Balica [12] cânta din gură și din neîntrecuta lui figură, de te fermeca. Eu ascultam și priveam cu mare drag la tinerii care dansau cu prea mare drag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Am ieșit tiptil din sacristie, respirând aerul curat de afară, din noaptea liniștită și luminată discret de câteva lampadare din vecinătatea bisericii. Priveliștea exterioară, feeria nopții a luat locul frământărilor interioare, estompând durerile și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii lui Dumnezeu un leac contra avalanșei coroanelor de spini ce le simțeam figurativ pe cap și în inimă. Am reintrat apoi urcând pe scările vechi din piatră, răcorindu-mă cu apă de la o chiuvetă. încet-încet
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vreo jumătate de oră plec din nou la drum. Pentru un timp, camino continuă pe poteci flancate de ziduri joase de piatră și de copaci. După alți câțiva km însă începe să flancheze șoseaua națională și nu mai are același farmec. însă, fiind duminică, traficul este destul de redus. Ajung apoi la Portomarin, un mic oraș pe care îl vezi de departe. Nu am înțeles pentru ce drumul pelerinilor trece prin oraș, din moment ce apoi trebuie să faci calea întoarsă pentru a-ți
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
un vis frumos, iar ceea ce simt acum încununează acest vis. Cele de localități prin care am trecut sunt ca niște stele ce au urcat de pe pământul Spaniei pe un cer sub care mă găsesc ca un simplu pelerin, copleșit de farmecul și lumina lor. In inima mea lungul și frumosul camino a urcat de pe pământ spre ceruri, unindu-se cu Calea Lactee, atât de des invocată în istoria acestui drum de pelerinaj. Ce va fi de acum înainte, voi vedea. Pelerinajul vieții
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nimicului, tăcerea Plopii ca din caiere și-o torc Vântul doare lin ca mângâierea Mâinilor ce nu se mai întorc. Sieși neputând să-și mai încapă Sub adanca zare-a nimănui Sufletul se varsă ca o apă Dincolo de limitele lui.” Farmecul eroticii lui Robert Cahlueanu constă în: „ căutarea unei identitati absolute între statuia iubitei, înălțată din candori și finețuri, ca și limită, evident, pe cele din „Cântarea cântecelor” și statuia lumii. De asemenea, iubirea lui pentru Basarabia a fost întotdeauna, până
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
rezistă la 10°-15°C, În cămara din nordul sufrageriei până În luna februarie. Admir zilnic frumusețea coarnei și mă Închin Naturii care i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată deschiderea satului se restrângea și se Închidea În gospodăriile proprii. Copiilor le revenea pregătirea furajelor pentru vite și aprovizionarea casei cu lemnele de foc, stivuite din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
firele destinate războiului de țesut. Copiii ne confecționam jucării din te miri ce, și toată casa se umplea de animale pe care le Însuflețeam și le transformam doborând toate legile firii. Tinda devenea casa poveștilor, care adesea ne smulgeau din farmecul jocului și ne vrăjeau cu faptele de arme ale bărbaților participanți la primul război mondial, abia terminat și la marele act al Unirii de la Alba Iulia, la care o parte dintre ei participaseră. Trebuiau să plece din gara Copșa Mică
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dimineața până seara. Plecam din casă uscați și plini de viață și ne Înapoiam spre sfârșitul zilei uzi până la piele și zgribuliți de frig. Un ceai fierbinte, hăinuțe uscate și... urcați În pătuț intram rapid În lumea visurilor pline de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt convins că și În acele vremuri bântuiau virusurile respiratorii. Reactivitatea noastră naturală era mai mare decât patogenitatea lor. Am fost părtaș și la săniuș. Aveam sanie din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
frații. Dacă unul dintre noi era pedepsit, toți Începeam să plângem. Urmarea? Eram pedepsiți și noi pentru "plânsul din senin" și totul reintra În normal. Retrăind iernile copilăriei, nu mă voi opri asupra Crăciunului, Anului Nou și Bobotezei, cu tot farmecul lor, urmând să le dau o atenție mai mare În perioada adolescenței. Voi zăbovi Însă puțin asupra țesutului, principala Îndeletnicire a Mamei și a majorității femeilor acelor vremuri, În prima parte a anului și uneori vara. Mama era considerată una
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
printr-o participare atât de numeroasă, a urat asistenței tradiționalul “La mulți ani!”, după care a dezvoltat pe baza tezelor prezentate la examenul de admitere, prelegerea “Aimonsnous la France? Et pourquoi?” Extrasele din diferitele teze au dat cursului introductiv un farmec deosebit. “La France est tout pour nous” a fost fraza de Încheiere, În aclamațiile Întregii asistențe, a primei mele prelegeri audiate ca student la Facultatea de Litere din București. Am urmat apoi, cu regularitate cursurile de limbă română veche a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de catedră”. Pe parcursul lucrării se vor Întâlni ambele sensuri. Mă văd plecând la Universitate, cu 4-5 ore Înainte, pentru a-mi ocupa un loc În amfiteatru la prelegerile inimitabile ale prof. G. Călinescu sau la discuțiile pline de conținut și farmec de la seminariile lui. Îmi răsună și astăzi În minte muzicalitatea cuceritoare a prelegerilor prof. Tudor Vianu. După ani, În ianuarie 1963, l-am cunoscut și personal Într-o rezervă a Spitalului Colțea, coleg de suferință cu dr. Petre Begnescu, primul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Râpă. Prin el și camarazii lui mi-am găsit o cameră mobilată În apropierea unității, pe malul Bistriței, pe atunci purtătoare a zeci de plute, conduse În strigătul specific al țapinarilor. Cuvintele nu mi sunt capabile să reproducă atmosfera de farmec din nopțile verii și toamnei acelui an, trăite În singurătate pe malul stâng al Bistriței, urmărind, transpus În lumea basmelor, trecerea plutașilor cu strigătul lor de lebădă sălbatică. Îi urmăream, aproape seară de seară, ore Întregi, cu o dragoste nemărginită
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nemărginită și adesea le duceam comenzile ritmice cu mine acasă, adormind În cântecul lor. După ani, am mai trecut de multe ori prin Piatra Neamț, să-i arăt și lui Milly lumea visurilor mele... Dar, plutașii dispăruseră ... și cu ei, tot farmecul locului. Apariția unei enzootii de viroză respiratorie la unitatea militară din Roman a determinat conducerea Regiunii Militare să mă delege la această unitate pentru a organiza și supraveghea măsurile de tratament și combatere. Unitatea era asistată de un locotenent, felcer
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și adesea ne Înapoiam doar pe Înserate, obosiți, dar dornici de-a ataca În dimineața următoare un alt traseu, recomandat de turiștii care ne Însoțeau, deveniți prieteni de o viață. Frumosul era Întâlnit peste tot și cele 10-12 zile de farmec treceau fără să ne dăm seama. Nu voi uita niciodată frumusețea traseului PredealDâmbul Morii, prin vârful Piatra Arsă și coborârea sălbatică pe 7 scări sau peisajele Încântătoare de la Vârful cu Dor, Trei Brazi, etc. Erau dătătoare de viață pentru anul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pregătesc de zbor. Cântând, plângând sub alte zări, micuții rotunjesc cu palide triluri melodia minuțios construită Înaintea lor, dar fiecare notă nouă este o amintire despre aripile ocrotitoare ale mamei. Ceea ce rămâne să bucure și să Încălzească sufletul tuturor este farmecul melodiei, pentru că puțini știu cum arată de fapt minunata vietate. Veniți, privighetoarea cântă și liliacul a Înflorit .... Pentru a 70-a oară!” Conf. dr. Anca Lungu (București, În prezent titulara disciplinei de Diagnostic necropsic și Medicină Legală) “De multe ori
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sat din județ care, ca toate satele peste care s-a abătut ciuma roșie a cooperativizării, nu mai este decât un paradis în paragină. În Sibiu mi-am trăit însă adolescența ca elev al Liceului "Gheorghe Lazăr", marcat fiind de farmecul său medieval ce și-a pus amprenta pe firea mea de poet. Idealizează, te rog, cât poți, atmosfera cultural-amicală a Sibiului care te-a luat captiv... Numai în Sibiu pot visa cu ochii deschiși. Aici am realizat lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]