8,564 matches
-
dicționar băieșesc-maghiar și maghiar-băieșesc, urmat în 1997 de două dicționare băieșesc-maghiar, apoi, în 1999, de unul maghiar-băieșesc. În 2009 a fost publicată prima gramatică băieșească. În ultimii ani ai deceniului '90 și după 2000 a continuat publicarea de culegeri de folclor, dar și de traduceri din literatura maghiară, iar manualul de limba băieșească a cunoscut noi ediții revăzute. În 2006, limba era predată în 10 instituții, unui număr de 1042 de elevi. Se preda de asemenea la Universitatea din Pécs. Începând
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
muzică de promenade, echilibristica pe monociclu târg cu produse hand-made. Atmosferă va fi completată prin prezența animatorilor și a statuilor vivante. Pe scena amplasată în Parcul Herăstrău vor avea loc spectacole ale minorităților și comunităților naționale dar și spectacole de folclor românesc. La Parada costumelor de epocă, timp de trei zile, domni și domnite în haine de sărbătoare vor defila elegant pe aleile parcului, iar „Bătaia cu flori" va aduce și anul acesta culoare și veselie pe aleile Parcului Herăstrău, duminică
Trei zile de sărbătoare pentru bucureșteni. Ce le-a pregătit Gabriela Firea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105282_a_106574]
-
despre filosoful chinez Mon-Ciu, pe care, acum aproape 50 de ani, l-am ticluit noi, un grup de studenți din anul II,secția de filosofie generală, din facultatea de profil a Universității București. Nu-i vorbă, istorisirea a intrat în folclorul studențesc, așa încât, de la prima noastră discuție, prin februarie 1978, cea care avea să îmi fie soție, m-a întrebat cum a fost povestea cu filosoful Mon-Ciu. Fapt cu atât mai surprinzător dacă ținem seama că povestea s-a petrecut pe
Adevărata istorie a filosofului Mon-Ciu by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105331_a_106623]
-
fost, timp de secole, operă literară cu cea mai largă răspândire. Scris în secolul al III-lea de un autor necunoscut, în Egiptul ocupat de greci, Românul lui Alexandru a pătruns în Țările Române în secolul al XVI-lea. În folclorul românesc, Alexandru este un ideal de vitejie, influența cărții resimțindu-se și în onomastica populară, în care circulă, alături de numele original, si derivate de la el. În istoria românilor, Alexandru a fost un nume tradițional pentru domnitori. Astfel, nu mai puțin
Sfântul Alexandru. Cele mai frumoase mesaje de ziua protectorului omenirii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105367_a_106659]
-
as ever“, aprecia Dublin Concerts. Abordarea muzicii are la bază sunetul tradițional de jazz vocal, aducând, totodată, influențe cât mai diverse: de la începuturile jazzului la muzica pop, soul și jazz contemporan. Compozițiile Alekăi își trag seva din țara ei natală; folclorul românesc se împletește cu armonia de jazz, dar și cu muzica clasică - compozitori renumiți, precum Debussy, lăsându-și amprenta în cântecele ei. Laolaltă cu piesele proprii, proiectele ei prezintă și aranjamentele originale ale unor cântece aparținând unor artiști precum Michael
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși-102 ani de la naștere by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101805_a_103097]
-
mare latifundiar - 10 ani de pușcarie Jac Berman, antreprenor - 10 ani de pușcarie Lena Constante, pictor scenograf - 10 ani de pușcărie Herant Torosian, fost consul al României la Paris - 10 ani de pușcărie Hari Brauner, fost director al Institutului de folclor - 10 ani de pușcărie Victoria Sîrbu, fara profesiune - 8 ani de pușcărie În 6 mai 1954 Tribunalul Suprem, Colegiul Militar format din aceiași membri care au dat sentințele mai sus amintite, condamă încă 18 persoane la pedepse grele, așa numitul
Lucrețiu Pătrășcanu, viața, procesul și execuția unui comunist ucis de propria convingere ideologică by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102570_a_103862]
-
văzută și purtată cu mândrie la minunatele serbări câmpenești organizate cu ocazia zilelor comunelor din colegiul meu", a declarat Ana Birchall. Deputatul social-democrat a subliniat că Valea Tutovei din județul Vaslui oferă o gamă diversificată de atracții turiștilor - peisaje naturale, folclor și obiceuri tradiționale, repere culturale și istorice precum și posibilitate vizitării mănăstirilor, adevărata oaze de spiritualitate și liniște sufletească. Fie că vorbim despre ziua recoltei la Zorleni marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formația de
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]
-
orice întâlnire cu Stela și Arșinel este una memorabilă, intervențiile lor vor fi presărate cu scenete, cuplete și... pamflete. Iuliana Tudor ne așteaptă în noaptea dintre ani, în platoul O dată-n viața, alături de multe dintre cele mai mari nume ale folclorului românesc: Mioara Velicu, Angela Buciu, Traian Jurchela, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Dumitru Zamfira, Aneta Stan, Maria Butaciu, Steliana Sima, Constantin Enceanu, Floarea Calota, Petrică Mâțu Stoian, Matilda Pascal Cojocarița, Dinu Iancu Sălăjanu, Niculina Stoican, Mariana Deac, Ionuț Fulea
Program TV REVELION 2017. Ce vedem la televizor de REVELION 2017 () [Corola-website/Journalistic/103707_a_104999]
-
20.10 - 101 Dalmațieni vă așteaptă să petreceți o seară minunată împreună 23.50 - La zi de mare sărbătoare - prezintă: Miruna Ionescu. În Duminica Paștelui vă invităm să urmăriți un program care vă aduce bucuria Învierii Domnului prin cântecele artiștilor folclorului românesc. Actrița Miruna Ionescu, gazda acestei ediții speciale vă spune "Hristos a Înviat!" amintindu-vă că Învierea Domnului nu este o sărbătoare doar a oamenilor, ci a întregii naturi. Invitații ediției sunt: Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Nicolae Furdui Iancu, Matilda
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
ediție din noul sezon "Poveste după poveste" - invitat, Toma Prădatu, fostul secretar al Federației Române de Gimnastică. 21.20 - ediție specială a emisiunii „O dată-n viață" - invitat, Fuego. Artistul este provocat să interpreteze patru roluri diferite, susținut de vedete ale folclorului românesc. Luni, 17 aprilie 12.10 și 14.30 - ediție specială " La masa de Paști", prezentată de Iuliana Tudor. 17.15 - concert Adele: Live in London 21.00 - concert Tudor Gheorghe - Primăvara simfonic
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
sunt însă expuse aceste produse anatoliene, osmane într-o biserica creștină din sud-estul Europei? Cum au ajuns de fapt acolo? Răspunsul la aceste întrebări nu este unul ușor pentru că nu există surse istorice. S-a pregătit astfel drumul pentru un “folclor istoric.” Și astăzi se mai vehiculează multe păreri neconfirmate în legătură cu proveniența covoarelor. Este însă cunoscut faptul că se regăsesc deja la începutul secolului al XVI-lea numeroase mențiuni referitoare la covoarele turcești în registrele de vamă ale orașului Brașov (taxa
Biserica Neagră din Brașov, RECORDURI. "Mărgăritarul" din inima orașului, cea mai mare clădire de cult din România () [Corola-website/Journalistic/102099_a_103391]
-
de Putna, Mehedinți și Vaslui, vicepreședinte al Camerei și într-un final ministru al lucrărilor publice. Activitatea administrativă îi răpește timpul necesar creației literare. Totuși a păstrat contactul cu lumea slovelor prin conferințe despre doină, după ce ținuse un curs de folclor la Facultatea de Litere în 1892. Menține ți legătura cu marii săi prieteni: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță și Nicolae Grigorescu. La vechile unelte literare se întoarce abia după răscoala din 1907, care-l afectează. Atunci dezvăluie lumii marile opere dramatice
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
Consiliului Județean Provizoriu de Uniune Națională Bacău. Reprezentantul României la Congresul Internațional “Casa d’Europa” - aprilie 1990 - Bari, Italia; -Membru fundator al Asociației “Espoir Roumanie” - Yens - Elveția -Peste 50 de premii, trofee și diplome pentru realizarea unor spectacole de teatru, folclor, muzică și poezie la competițiile artistice organizate în țară și străinătate; -Marele Premiu la Festivalul de literatură “Mihail Sadoveanu” - Piatra Neamț -Marele Premiu la Festivalul Național de Film Etnofolcloric de la Târgu-Jiu pentru scenariul și regia filmului documentar “Ursul de la Dărmănești”; -Autor
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
a fost instalat aici. Complexul a suferit pagube însemnate cu prilejul bombardării orașului de către armatagermană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a fost restaurat cu fidelitate în perioada postbelică și este un punct principal de atracție turistică. În folclorul rus, a fost portretizată ca un loc infernal și chinuitor, în care mii de prizonieri sufereau la nesfârșit de pe urma torturii și a foamei în temnițe murdare, înguste și suprapopulate. Aceste legende au avut ca efect transformarea închisorii într-un simbol
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
Kontakion”, „Musica Selecta”, „Da Capo”, Corul Filarmonicii „George Enescu”). Experiența corală acumulată în acești ani îi va folosi mai târziu în activitatea dirijorală și îl va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal”, legitimându-i astfel, "de facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
coral și stilistică dirijorală, ținut de Sharon Hansen (Profesor de Muzică și Artă la Universitatea din Wisconsin, SUA). MundiColour „MundiColour” este o trupă-concept fondată în 2014, pentru a acompania proiectul muzical al sopranei Ana Cebotari. Repertoriul abordat era la început folclor stilizat și urmărea promovarea valorilor autentice românești în țară și străinătate. Mai târziu, soprana Ana Cebotari a completat demersul său artistic prin abordarea unora dintre cele mai frumoase pagini ale literaturii muzicale universale. „MundiColour” devenea așadar o adevarată platformă de
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
1960, Olimpia 1979, turneul SUA 1981, Jarash 1983, turneul SUA 1987, Baalbek 1998, Las Vegas 1999, Beiteddine 2000 și Dubai 2001. Musical-urile trio-ului Rahbani, Fairuz, Assi și Mansour, au combinat povestea, versurile și dialogul, compoziția muzicală variind de la folclor libanez la orchestrație și cântece clasice, occidentalizate sau orientale, la care se adăugau vocea și actoria lui Fairuz. A jucat rolurile principale alături de cântăreții/actorii Nasri Shamseddine, Wadih El Safi, Antoine Kerbaje, Elie Shouayri (Chouayri), Hoda (sora mai mică a
Fairuz () [Corola-website/Science/336130_a_337459]
-
Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Deosebit de interesantă, chiar uimitoare, este similitudinea dintre viziunea lui Enescu și viziunea anonimului creator al cântecelor populare românești. Kipriana Belivanova afirma că „unul dintre criteriile conform căruia Enescu este considerat un clasic al culturii românești îl reprezintă atitudinea sa față de folclorul țării” . Enescu nu a ajuns să aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc s-a dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema Română" și cele două "Rapsodii", fiind prezentă pe tot parcursul evoluției lui Enescu, până la compozițiile din ultimii ani ai
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc s-a dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema Română" și cele două "Rapsodii", fiind prezentă pe tot parcursul evoluției lui Enescu, până la compozițiile din ultimii ani ai vieții, ca "Uvertura de concert pe teme cu caracter popular
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp” și „Dansuri țărănești”. În "Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium", Antigona Rădulescu spune că „elementele derivate din
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cântecului românesc, se evidențiază ritmica "parlando rubato", specific enesciană. Fluxul neîntrerupt al discursului melodic enescian se bazează și în această Suită, pe o neîncetată variație ritmică. Gândirea ritmică personală a fost în mare parte izvorâtă din acest "parlando rubato" tipic folclorului autohton. Cornel Țăranu spunea: „Enescu este un neîntrecut maestru în a îmbrăca mereu alte și alte aspecte ritmice pe un singur nucleu tematic.” Astfel, notarea exactă a ritmului nu este decât una dintre continuările firești ale principiului de variație ritmică
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Cornel Țăranu spunea: „Enescu este un neîntrecut maestru în a îmbrăca mereu alte și alte aspecte ritmice pe un singur nucleu tematic.” Astfel, notarea exactă a ritmului nu este decât una dintre continuările firești ale principiului de variație ritmică din folclorul poporului nostru. Țesătura simfonică a părții întâi exprimă o delicatețe a desenelor tematice și o îmbinare aerisită a vocilor, cu frecvente elemente heterofonice, care dau impresia unei limpezimi cvasi-camerale a orchestrației. Scriitura favorizează mixturi de timbruri pe unison, iar amplificări
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]