51,240 matches
-
oferă de obicei o imagine a familiilor de recipient pasiv al efectelor acțiunii educative a școlii asupra copiilor. Oswald, Baker și Stevenson distribuie managementul parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul; - angajarea de tutori; - activități școlare; - frecvența participării la ședințele cu părinții; - frecvența discuțiilor cu profesorii; - deținerea de funcții în consiliile școlii. Se poate observa că expresia introdusă de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Oswald, Baker și Stevenson distribuie managementul parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul; - angajarea de tutori; - activități școlare; - frecvența participării la ședințele cu părinții; - frecvența discuțiilor cu profesorii; - deținerea de funcții în consiliile școlii. Se poate observa că expresia introdusă de Oswald, Stevenson și Baker surprinde foarte bine dimensiunile intrafamiliale și o parte dintre cele extrafamiliale ale capitalului social
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul; - angajarea de tutori; - activități școlare; - frecvența participării la ședințele cu părinții; - frecvența discuțiilor cu profesorii; - deținerea de funcții în consiliile școlii. Se poate observa că expresia introdusă de Oswald, Stevenson și Baker surprinde foarte bine dimensiunile intrafamiliale și o parte dintre cele extrafamiliale ale capitalului social. Rațiunile limitării la aspectele enumerate mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
admitere la studii postliceale); - achiziționarea de cunoștințe „vandabile” (limbi străine, informatică, de pildă); - acoperirea anumitor handicapuri sau sporirea competitivității în anumite domenii. Meditațiile implică, pe de o parte, unul sau mai mulți elevi și, pe de altă parte, un tutore. Frecvența meditațiilor este negociată. Meditațiile sunt plătite, tarifele fiind, în anumite limite, negociabile 1. Meditatorii tind totuși să practice tarife fixe, variațiile intraindividuale fiind probabil legate de eforturile de poziționare pe piață. Meditator poate fi orice persoană a cărui competență în raport cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
disciplinele reale). 2.1. Incidența fenomenuluitc "2.1. Incidența fenomenului" Meditațiile constituie un fenomen educațional cu o mare răspândire în lume. Bray și Kwok (2003) prezintă câteva situații de la nivel mondial care pot fi sintetizate în tabelul următor: Tabelul 20. Frecvența meditațiilor în anumite țări ale lumii Sursa: Bray și Kwok, 2003 Datele de mai sus indică o frecvență mare a fenomenului mai ales în țările asiatice, deși surse recente evidențiază un apel din ce în ce mai frecvent la meditații în țări europene precum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
răspândire în lume. Bray și Kwok (2003) prezintă câteva situații de la nivel mondial care pot fi sintetizate în tabelul următor: Tabelul 20. Frecvența meditațiilor în anumite țări ale lumii Sursa: Bray și Kwok, 2003 Datele de mai sus indică o frecvență mare a fenomenului mai ales în țările asiatice, deși surse recente evidențiază un apel din ce în ce mai frecvent la meditații în țări europene precum Marea Britanie sau Germania. Aceeași sursă (Bray și Kwok, 2003) arată că în Cehia, Letonia, Rusia, Slovenia și Slovacia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cererea pentru meditații este apartenența la culturi ce valorizează efortul. Astfel, culturile asiatice, influențate de gândirea confucianistă, pun un accent deosebit pe efort. Se poate explica astfel răspândirea timpurie și vastă a educației paralele în țări asiatice, dar mai puțin frecvența mare a apelului la meditații în țările aparținând spațiului cultural iudeo-creștin, care pun un mai mare accent pe abilitate. 4. Meditațiile și reproducerea socială. Efectele meditațiilortc "4. Meditațiile și reproducerea socială. Efectele meditațiilor" În construcțiile teoretice de mai sus, apelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exemplifică această situație cu cazuri din România sau din Rusia, unde profesorii s-au opus modificării sistemelor de promovare între cicluri școlare pentru a nu pierde generatorul principal al meditațiilor - examenele de absolvire și cele de admitere. 5. Aplicația 1. Frecvența și formele meditațiilor în România (1999)tc " 5. Aplicația 1. Frecvența și formele meditațiilor în România (1999)" În 1999 am realizat, în Oradea, o anchetă pe un eșantion de peste 800 de elevi de liceu, selectați aleatoriu. Ancheta a fost realizată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profesorii s-au opus modificării sistemelor de promovare între cicluri școlare pentru a nu pierde generatorul principal al meditațiilor - examenele de absolvire și cele de admitere. 5. Aplicația 1. Frecvența și formele meditațiilor în România (1999)tc " 5. Aplicația 1. Frecvența și formele meditațiilor în România (1999)" În 1999 am realizat, în Oradea, o anchetă pe un eșantion de peste 800 de elevi de liceu, selectați aleatoriu. Ancheta a fost realizată în cadrul proiectului „Centru de management și marketing școlar” derulat prin Casa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
etapă a anchetei (sub 50%). Figura 15. Elevul ia meditații particulare? (procente pentru da) Figura 16. În ce scop ia meditații elevul? (în procente) Figurile arată că meditațiile sunt determinate în primul rând de caracterul competitiv al admiterii la facultate. Frecvența elevilor care plătesc meditatori sporește dramatic către finalul ciclului liceal, 60% dintre părinți declarând că meditațiile sunt solicitate pentru a sprijini accesul copiilor la facultate. Doar în cazul celor 10,4% care plătesc meditatori pentru a-și asigura promovarea anilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clase detaliate în tabelul 1.1. (Sauders, Lewis și Thornhill, 2003): Tabelul 1.1 Într-un caz concret cercetarea ar putea însemna alegerea unei combinații cu reprezentare în fiecare dintre cele cinci clase enunțate anterior. Chiar dacă anumite opțiuni au o frecvență mai mare de utilizare în anumite categorii de cercetări, acest lucru nu înseamnă că o opțiune dată este mai bună decât alta. În mod evident, nu se poate discuta nici de o cea mai bună opțiune dacă se face abstracție
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
exemplu, analizele financiare actuale vor utiliza planul actual de conturi, căci utilizarea celui din deceniul trecut ar introduce erori inacceptabile sau/și nu ar permite o viziune economică conformă momentului; 2. tipul industriei: modelul de informații este diferit și cu frecvență de schimbare diferită în funcție de industrie. Industriile cu o rată mare a schimbărilor impun un model de colectare a informațiilor cu o frecvență superioară; 3. tipul produsului: există diferențe de durată a ciclului de viață al produselor (de exemplu, produse de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu ar permite o viziune economică conformă momentului; 2. tipul industriei: modelul de informații este diferit și cu frecvență de schimbare diferită în funcție de industrie. Industriile cu o rată mare a schimbărilor impun un model de colectare a informațiilor cu o frecvență superioară; 3. tipul produsului: există diferențe de durată a ciclului de viață al produselor (de exemplu, produse de bază în comparație cu produse de modă) care modifică modul de colectare a informațiilor. În principiu, produsele cu un ciclu de viață lung cer
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un număr de aproape 100 de mari corporații americane a arătat o diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă) spre încălcarea normelor Acești copii par a căuta satisfacție și recunoaștere în alt cadru decât cel școlar. În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani se atinge, comparativ cu alte etape, apogeul solicitărilor părerii specialistului psiholog sau psihiatru. Mai precis, în această perioadă există două puncte de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
moale” etc.). Etimologic, termenul caracter, care provine din greaca veche, înseamnă tipar, pecete și, cu referire la om, sisteme de trăsături, stil de viață. Acest termen ne trimite la structura profundă a personalității, ce se exprimă prin comportamente care, în virtutea frecvenței lor într-o gamă întreagă de situații, sunt ușor de prevăzut. Știm, de pildă, cu o anumită probabilitate, cum va reacționa un elev în caz de eșec sau succes, dacă va putea rezista la o anumită tentație sau dacă, într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nou. Acest fenomen începe să fie cunoscut ca „lege a efectului”, care afirmă că acele comportamente care sunt urmate de consecințe pozitive vor avea tendința de a fi repetate, iar comportamentele urmate de consecințe negative se vor manifesta cu o frecvență mai mică. Skinner a extins acest principiu definind întărirea nu doar prin faptul că ea pare a fi recompensativă ori aversivă, ci în termenii efectului pe care aceasta îl are asupra comportamentului individului. Astfel, în condiționarea operantă, dacă un comportament
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul că ea pare a fi recompensativă ori aversivă, ci în termenii efectului pe care aceasta îl are asupra comportamentului individului. Astfel, în condiționarea operantă, dacă un comportament este urmat de un anume eveniment-efect și comportamentul se manifestă cu o frecvență mai mare, atunci spunem că respectivul comportament este întărit. Întărirea pozitivă descrie situația în care comportamentul (de exemplu, punctualitatea) se manifestă cu frecvență mai mare pentru că este urmat de consecințe pozitive (de exemplu, lauda). Întărirea negativă descrie situația în care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
condiționarea operantă, dacă un comportament este urmat de un anume eveniment-efect și comportamentul se manifestă cu o frecvență mai mare, atunci spunem că respectivul comportament este întărit. Întărirea pozitivă descrie situația în care comportamentul (de exemplu, punctualitatea) se manifestă cu frecvență mai mare pentru că este urmat de consecințe pozitive (de exemplu, lauda). Întărirea negativă descrie situația în care frecvența unui comportament creste din cauză că el este urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu, anxietatea, acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mare, atunci spunem că respectivul comportament este întărit. Întărirea pozitivă descrie situația în care comportamentul (de exemplu, punctualitatea) se manifestă cu frecvență mai mare pentru că este urmat de consecințe pozitive (de exemplu, lauda). Întărirea negativă descrie situația în care frecvența unui comportament creste din cauză că el este urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu, anxietatea, acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul de întărire se referă totdeauna la situațiile în care comportamentul crește în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
negativă descrie situația în care frecvența unui comportament creste din cauză că el este urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu, anxietatea, acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul de întărire se referă totdeauna la situațiile în care comportamentul crește în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu, anxietatea, acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul de întărire se referă totdeauna la situațiile în care comportamentul crește în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul de întărire se referă totdeauna la situațiile în care comportamentul crește în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi lăudat, premiat). Cercetări ulterioare efectuate de O.H. Mowrer au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi lăudat, premiat). Cercetări ulterioare efectuate de O.H. Mowrer au evidențiat nu numai rolul pedepselor și recompenselor în modificarea comportamentului, ci și importanța deosebită a momentului în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cont de aceste diferențe psihologice dintre etapele dezvoltării și se suprasolicită posibilitățile limitate ale unui stadiu, atunci se ajunge la cristalizarea unei personalități refractare sau revoltate, care va intra frecvent în situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]