11,358 matches
-
și ele în cadrul frazei, însă substituibile doar cu alte sintagme din cadrul "tehnicii (libere a) discursului" și situabile, din acest motiv, la nivel sintagmatic: a tăia frunze la câini, a face cu ou și cu oțet, a da cu oiștea-n gard ș.a.m.d. În frazeologia internațională, aceste construcții sunt denumite "unități frazeologice", iar, atunci când sunt caracteristice doar unei anumite limbi, ele poartă numele de "expresii idiomatice"; c) locuțiunile (adică frazemele sau textemele, ca substitute ale frazelor/textelor), comutabile doar în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a-i atribui cuiva o sarcină pentru care nu este pregătit"); și (c) unități "parțial motivate", în care un element apare cu sens literal, iar altul/celelalte cu sens figurat (germ. einen Streit vom Zaun brechen = "a rupe cearta din gard", cu sensul de "a începe o ceartă")72. Cât privește "colocațiile" (definite drept "îmbinări fixe de cuvinte care relevă doar în mică măsură sau deloc transformări idiomatice ale sensului": germ. Geld abheben = "a-și retrage banii [de undeva]"), Burger le
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1.). În schimb, unitățile de tip I nu vehiculează un sens metaforic/figurat, deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem interpreta unități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem interpreta unități precum a-și aduce aminte sau a nu avea habar (= tipul I) decât într-un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă, forma aminte cu niciun obiect desemnat în mod literal sau figurat; în schimb, dacă folosim expresia a da cu oiștea-n gard (secvență având semnificația generică "a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie") cu sensul de "a da un răspuns greșit la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu "răspunsul greșit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
având semnificația generică "a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie") cu sensul de "a da un răspuns greșit la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu "răspunsul greșit", iar gardul cu "examenul"316. 2.1.3. Aceste două proprietăți - valoarea metaforică și caracterul (de)compozabil - fac ca, din punct de vedere semantic, expresiile idiomatice verbale, care ocupă o mare parte din sfera "sintagmelor stereotipe" delimitate de către Coșeriu, să fie mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi pus la îndoială. În principiu, conform clasificării coșeriene, diferența dintre "sintagmele stereotipe" verbale și "locuțiuni" (proverbe cu rol de textem) ar fi aceea că, în timp ce primele au "liberă" poziția subiectului ([Orice nominal animat uman] dă cu oiștea-n gard), celelalte alcătuiesc un enunț (un "text") complet, dat fiind că, în cazul lor, această poziție este deja "ocupată" de către un nominal animat uman determinat (indiferent dacă trăsăturile [+Animat] [+Uman] îi sunt inerente nominalului sau dacă acesta le-a dobândit în urma
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
liberă" - cel puțin din punct de vedere semantic - poziția subiectului. Este vorba despre proverbele formulate într-o manieră imperativă (de obicei la forma negativă): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi, Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard etc. Ca și în cazul expresiilor idiomatice, subiectul acestor proverbe, inclus în deicticul "tu", poate fi orice nominal animat uman. 2.1.3.3. Afinitățile dintre cele două tipuri de construcții se observă mai ales în procesul integrării lor discursive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase pe mâine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
face cu o scindare a "conținutului", dat fiind că ambele expresii comportă o semnificație unică, justificabilă doar prin calitatea lor de "discurs repetat". 2.4.2. Lucrurile stau cu totul altfel în cazul expresiei idiomatice a da cu oiștea-n gard (tipul III). Spre deosebire de tipul I, ea poate fi "analizată", adică descompusă în constituenții săi semantici. Spre deosebire de tipul II, ea prezintă, dincolo de "conținutul" imediat ("literal"), și un sens figurat, de ordin generic ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe exploatarea petrolului. Inițial extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime varia între 2 și 14 m, având pereții căptușiți cu gard de nuiele. Când nu s-a mai găsit petrol la suprafață a început săparea puțurilor de păcură. Săparea unui puț era o treabă foarte grea, periculoasă si murdară. Cerea îndemânare și experiență îndelungată. Oamenii care săpau puțuri de păcură se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
istoriei mulți și-au pus portretul în față, pentru a primi slava oamenilor, pentru a arăta celorlalți ce mari personalități au devenit ei. La un moment dat, înțelepciunea populară ,,i-a taxat” pe aceștia cu replica: ,,poza prostului pe toate gardurile !” Fotografia autorului într-o carte are rolul de a-l apropia pe cititor de cel care a scris cartea, de a nu-i lăsa impresia că rîndurile respective au apărut de undeva ,,din senin”. Rolul acestei poze este a a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de decoră?iuni, dup? regulă lui Bernard de Clairvaux (aba?ia de la Fontenay, 1119). �n marile aba?îi, centre de pelerinaj, cultul relicve-lor necesit? deambulatorii largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin din Toulouse, Saint-Gilles din Gard ?i, mai ales, Saint-Jaques-de-Compostelle (Spania, 1078-1122). 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) Oră?ul medieval Construc?ia catredalelor gotice a fost precedat?, �nc? din secolul al XI-lea, de o re�nnoire urban? f
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
între lumea celor vii și lumea celor morți nu există o barieră, astfel că decedatul, devenit spectru, poate transgresa granițele. Întrucât faptele se derulează cu repeziciune, până la identificarea "vinovatului" se trece rapid la acțiunea de blocare a răului: însemnări pe garduri, cruci făcute cu catran și usturoi. Măsurile luate nu au putut însă împiedica producerea răului: Că apoi au început a muri și copiii. Din sănătoși-teferi, s-au chircit, s-au zvârcolit o dată, de două ori și gata. Piereau pe capete
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
are relații extraconjugale cu un delincvent. Conștiința morală fiind rănită, comunitatea purcede la o acțiune de "normalizare" ce capătă caracter punitiv-preventiv: Da' ea muiere rea. Crezi că s-a lăsat? Nici gând. Și ce nu i-am făcut. Până și gardul i l-am mânjit într-o noapte cu catran. De râs am făcut-o. Și ea tot nu s-a lăsat. Tot fudulă umbla, tot cu nasul pe sus, tinerică și cu ochii verzi la lume. I-a spus și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru un pat, e.t.c., în aceste momente am conștientizat valoarea numerică a unei cantități denumind numărul elementelor ce o compun: (,,Alege 5 piese galbene și le așază una peste alta pentru a obține un bloc turn”. ,, Pentru un gard ai nevoie de 9 piese verzi și 9 piese galbene”). Pentru a-i pune pe copiii cu deficiență de auz în situația de a exersa cunoștințele matematice, le-am pus la dispoziție diferite deșeuri textile și lipici și le-am
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
cunoștințele matematice, le-am pus la dispoziție diferite deșeuri textile și lipici și le-am trasat sarcina de a realiza un tablou cu tema,,Livada toamna” (cu câte 6 elemente -6 copaci; 6 fructe în fiecare copac, 6 flori, 6 garduri din câte 6 betișoare). Cele mai frecvente ocazii de repetare a cunoștintelor matematice pot fi întâlnite și în timpul jocurilor și activităților liber alese (partea a III - a). Aceste jocuri au o sarcină dublă, pe de o parte de a-i
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
din 3, 5, 7, 9, floricele de aceeași culoare, sau de culori diferite, să adune castane mici în cutia roșie și castane mari în cutia albastră, să construiască dintr-un anumit număr de pietricele (10 mari și 10 mici) un gard. Exercițiile și jocurile de mișcare organizate în aer liber includ sarcini didactice cu conținut matematic,,Căsuța cu animale”,,, Doi sunt puțini, trei sunt mulți”,,, Lansarea cercului”,,,Pietricelele”. Dozând cu grijă întregul material existent pentru fixarea cunoștințelor, am contribuit la mărirea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
mai late, de culoare galbenă (fig. 13 a). Pupa este carenată, de culoare cenușie sau galbenă-verzuie, maculată cu negru (fig. 13 b). Biologie. Iernează în stadiul de pupă în locuri foarte diferite: trunchiul arborilor și arbuștilor, pe pereții caselor, pe garduri, stâlpi etc. Prezintă 2 - 3 generații pe an, ultima se dezvoltă pe varza de toamnă. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai și se hrănesc cu nectarul diferitelor flori și sunt activi pe vreme caldă și însorită
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de fete Doamna Maria, pe anul școlar 1928-1929, Tipografia Școalelor, Suceava, 1928, p. 29. 168 Pentru exemplificare, redăm opinia directorului Liceului Laurian exprimată în Anuarul din 1931-1932: "absolventul școlii supraprimare poate fi bun gospodar, dar nu va vedea limpede de gardul gospodăriei sale". 169 Ciclul superior al acestor instituții era alcătuit din una sau două clase, a V-a și a VI-a. 170 Pentru Școala secundară de fete "Elena Doamna" din Fălticeni nu au existat date disponibile. 171 Procent rezultat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu hunii pen-tru a pune mîna pe imperiu, a dus în fapt la prăbușirea statului roman de apus. Dar geții nu și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
se vor planifica succesiv antrenamente de sprint și săritură în lungime, pentru a nu se solicita prea mult membrele inferioare. Acest tip de antrenament se va combina cu exerciții de aruncare; -nu se vor planifica succesiv antrenamentul de alergare de garduri și săritura în înălțime; -în planificarea concursurilor se va ține seama să nu se depășească numărul lor, astfel: La întrebarea dacă antrenamentul de creștere a vitezei e un pericol pentru copii, Dintiman et al. 1997, susțin ideea că nu, atâta timp cât
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]