9,938 matches
-
generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile de subțiere/atrofie pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile de subțiere/atrofie pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de fibroză. Aceste variații dimensionale explică de ce nu sunt întotdeauna înregistrate diferențe în grosimea medie a peretelui. Zonele de dilatație considerate stadiul final al varicelor sunt constituite din colagen tapetat doar de țesut endotelial și subendotelial, celulele musculare fiind complet absente. Rezultatele raportate indică faptul că venele control nu au prezentat variații regionale, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie electronică) au fost efectuate cu un ultramicrotom RMC. Analiza optică a histologiei structurilor vasculare recoltate de la pacienții selectați pentru studiu a fost efectuată pe secțiuni semifine, de 1 μm grosime. Colorarea secțiunilor semifine a fost făcută cu albastru de toluidină (AT). Examinarea a fost făcută cu un microscop Nikon E600 iar imaginile relevante înregistrate cu CCD camera folosindu-se un program specializat (Lucia Net). După aprecierea generală în microscopie optică
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulelor și fibrelor, în relație cu funcționalitatea alterată a venelor varicoase, impune o abordare distinctă a tunicilor intimă și, respectiv, medie. • Implicațiile patologice ale leziunilor intimei În venele varicoase, tunica intimă reacționează ca parte componentă a peretelui care își crește grosimea totală, în paralel cu mărirea/lărgirea lumenului. Termenii utilizați pentru a defini aceste modificări generale, certificate prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Se practică o puncție prin spațiul intercostal VII și se recoltează pentru examinările bacteriologice; se aspiră apoi prin acul de puncție aproximativ 600 ml puroi gros. Se pătrunde în cavitatea de empiem ai cărei pereți sunt calcari, duri cu o grosime de aproximativ 4 mm, pe care se găsesc depuneri de magmă de aproximativ 1 cm grosime, se rezecă coasta VII extraperiostic, se introduce mâna în punga de empiem și se constată că se întinde caudal până la coasta VIII și cranial
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
apoi prin acul de puncție aproximativ 600 ml puroi gros. Se pătrunde în cavitatea de empiem ai cărei pereți sunt calcari, duri cu o grosime de aproximativ 4 mm, pe care se găsesc depuneri de magmă de aproximativ 1 cm grosime, se rezecă coasta VII extraperiostic, se introduce mâna în punga de empiem și se constată că se întinde caudal până la coasta VIII și cranial până la coasta III; se rezecă coasta VI, se chiuretează minuțios întreaga cavitate îndepărtându-se magma calcară
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
face de la periferie spre centru. Acești timpi operatori au dezavantajul că trecerea firului nerezorbabil prin pahipleura viscerală expune la lezarea unor vase intrapulmonare sau a unor elemente anatomice mediastinale importante, vase mari, esofag, cord, aflate sub pahipleura mediastinală, a cărei grosime nu o putem aprecia exact. Solidarizarea celor două masive de pleură viscerală și parietală prin sutura cu fire neresorbabile puse în „U” are cel puțin trei consecințe negative: a) prin strângerea firelor se diminuă și mai mult irigația sanguină arterială
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
embolizare se intervine chirurgical printr-o toracotomie posterolaterală, intraoperator găsindu-se o cavernă gigantă complet pleuralizată stângă: peretele cavernei este însuși peretele toracic, ce se extinde de la coasta 6 până la apexul pulmonar, pleura parietală ce acoperă parenchimul pulmonar având o grosime de aproximativ 1,5-2 cm și prezintă numeroase fistule bronșice dispersate pe o suprafață de 6 cm2. Se practică o toracopleuroplastie procedeul Boțianu II pe 5 coaste, sutura și asigurarea fistulelor bronșice, plombaj muscular cu mușchiul mare dorsal, subscapular și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cilindrice, fie o mână uscată descărnată, acoperită de o piele deshidratată și închisă la culoare, cu degete subțiri dând din această cauză mâinii întregi o aparență de lungă, noduroasă, poate să prezinte rigiditate articulară, palmele sunt plate sau plane, neavând grosime, deci fără mult relief. Ca semne paraclinice ale carcinozei sunt citate: alcaloza sângelui și a lichidelor tisulare, alcaloza negazoasă și decompensată, deplasarea punctelor izoelectrice ale mușchilor și sângelui către pH alcalin, creșterea vitezei de sedimentare a hematiilor, hiperglobulinemie și hipervagotonie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sunt ascunse). Iată-l pe savantul nostru lângă un animal cu gâtul lung, capul mare, trup alungit, cu o cocoașă și două picioare. Scurtez: savantul va trebui să se învârtă în jurul cămilei ca să-și dea seama câte picioare are, ce grosime, înălțime și lungime are cămila. Ca să afle mai multe, îi va observa, poate, moravurile sexuale, obiceiurile alimentare, relațiile sociale și jocurile de societate preferate. Dacă a nimerit o cămilă caracterială, poate face apel la un psiho-educator sau la un criminolog
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut (Paulet și Dassonville, 1981, p. 78). * Tipul de fibre musculare implicate în contracție și grosimea lor La nivelul mușchilor scheletici există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale. În general, distingem patru categorii (Forssmann, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p. 17): fibre de tip I (roșii) - sunt
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vânturi puternice, căderi masive de zăpadă), arborii nu trec de vârsta de 180 - 200 de ani. Stadiul 2: Colonizarea cu specii de briofite de talie mică (specii hepatice), inclusiv Buxbaumia atinge procent de acoperire de 20% din suprafața trunchiului doborât, grosimea stratului de mușchi ajungând până la la 2 cm. Este prima fază în care se instalează puieții, care găsesc o primă sursă de elemente organogene apărute prin descompunerea substanțelor organice rezultate din stadiul 1. Important este că semințele de molid pot
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
că orice funcție continuă are o derivată, deoarece orice curbă are o tangentă". Cum poate intuiția să ne înșele atât de mult? Asta se întâmplă deoarece atunci când căutăm să ne imaginăm o curbă, nu putem să ne-o reprezentăm fără grosime; la fel, când ne reprezentăm o dreaptă, o vedem sub forma unei benzi rectilinii de o oarecare lățime. Știm bine că aceste linii nu au grosime; ne forțăm să ni le imaginăm din ce în ce mai subțiri și să ne apropiem astfel de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
atunci când căutăm să ne imaginăm o curbă, nu putem să ne-o reprezentăm fără grosime; la fel, când ne reprezentăm o dreaptă, o vedem sub forma unei benzi rectilinii de o oarecare lățime. Știm bine că aceste linii nu au grosime; ne forțăm să ni le imaginăm din ce în ce mai subțiri și să ne apropiem astfel de limită; într-o oarecare măsură reușim, dar nu vom atinge niciodată această limită. Și atunci este clar că putem întotdeauna să ne reprezentăm aceste două panglici
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai rezistentă ca foița viscerală, fiind transparentă și subțire în zona ombilicului și a liniei albe și mult mai groasă, rezistentă și opacă în regiunea lombară și a foselor iliace. Sub această foiță se află țesutul celular subperitoneal, variabil ca grosime în funcție de regiunea examinată. La nivelul rinichiului și bazinului, țesutul se condensează sub formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la presiunea abdominală, ceea ce facilitează apariția herniilor la nivelul punctelor slabe. Aderența maximă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
nivelul peritoneului parietal). Lichidele circulă bidirecțional între cavitatea abdominală și plasma sanguină. Mezoteliul peritoneal prezintă pori venoși (AQP1) de 30A, diametru important în absorbția unor substanțe către vena portă și circulația sistemică (293). Absorbția este dependentă de presiunea intraperitoneală, temperatură, grosimea peritoneului (inflamații), presiunea portală. Imunohistochimic, prezența porilor AQP1 în mezoteliu este responsabilă de traversarea peritoneală. Ota și colaboratorii (2000) au determinat localizarea porilor AQP1 și a canalelor apoase în țesutul peritoneal precum și efectele hiperosmolarității la nivelul peritoneului. Autorii prin metode
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și-o voi pune peste ei ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului.” Ori dîndu-i pe mozaici pe mîna unui împărat idolatru și netăiat împrejur, însemna renunțarea la cre- dința strămoșilor, dar se pare că pe rabini îi interesa mai mult grosimea pungilor decît cultul iudeilor! Interdicția din mozaism de a nu se lăsa conduși de străini, o găsim în Deuteronom la 17,15: ,,Să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l va alege Iahwe, și anume să iei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
reprezentat de suprafața plantară de susținere și spațiul dintre suprafețele plantare ale picioarelor), reprezintă axul vertical principal - axul înălțimei sau al taliei. în embriologie axul longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osului, sub perios, prin intermediul orificiilor de ordinul III. în interiorul lamelor osoase concentrice fibrele colaaenice au un traiect spiroid. Orientarea și direcția lor este inversă în două lamele vecine, încrucișându-se în unahi de 90° ceea ce conferă osului o rezistență deosebită. grosime). De la acestea pleacă o serie de canalicule care se ramnifică boaat în substanța fundamentală. în interiorul osteoplastelor se găsesc celulele osoase: osteocite (celule adulte) sau osteoblaste (celule tinere). Celulele osoase emit o serie de prelungiri care pătrund în canaliculele osoase și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articularis) Circumferința capsulei articulare se inseră în funcție de necesitățile de mișcare în articulația respectivă: în cazul mișcărilor de amplitudine mică capsula se inseră la marainea cartilajului articular; în cazul articulațiilor cu mișcări ample inserția se realizează la distanță față de cartilajul articular. Grosimea membranei din care este formată capsula este diferită în funcție de activitatea în articulația respectivă: - aroasă, în articulațiile cu mișcări limitate; - subțire, elastică, în articulațiile cu mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este foarte rezistentă și care prezintă două orificii pentru patelă, anterior, și posterior pentru liaamentele încrucișate. Mai prezintă și niște mici orificii pentru prelunairile sinovialei. Fibrele capsulei articulare au o dispoziție lonaitudinală la exterior și transversală și oblice în interiorul său. Grosimea este variabilă: capsula fiind subțire anterior și mai groasă posterior. -transvers al aenunchiului sau bandeleta transversală care leaaă cele două meniscuri între ele; - rotulei sau patelar (lia. patellae), - popliteu oblic (lia. popliteum obliquum), - popliteu arcuat (lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive arteriale. Grosimea membranei interosoase este maximă la unirea 1/4 superioare cu 3/4 inferioare. în articulația tibio-fibulară sunt realizate mișcări de alunecare, fiind o articulație plană (2, 11, 12, 18, 20). 3. Sindesmoza tibio-peronieră (syndesmosis tibiofibularis) Sindesmoza tibio-peronieră unește cele două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]