10,086 matches
-
este mărginit la sud de teritoriul administrativ al comunei Sânandrei, la vest de hotarele satului Carani, la sud de teritoriul administrativ Vinga și la est de hotarele satelor Fibiș și Murani. Suprafață teritoriului administrativ al comunei este de 14.232 hectare. Formă terenului este foarte frământata și tentaculara, având o prelungire la sud spre Sânandrei cuprinsă între șoseaua europeană și satul Murani. Altă prelungire este formată din hotarul satului Călacea, care aunge la hotarul satului Hodoni. O altă se prelungește pe
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
conducerea de atunci a țării, nefiind considerat o prioritate. Proiectul prevedea îndreptarea cursului sinuos al Bahluiului între localitatea Lețcani și municipiul Iași, în zona străzii Cicoarei, prin crearea unui canal Lețcani-Iași, prin care să se redea municipalității câteva zeci de hectare de teren pentru dezvoltarea unor proiecte investiționale . Ca urmare a faptului că nu s-a efectuat timp de aproape 40 de ani nici o lucrare de decolmatare și igienizare a râului, iar întreprinderile industriale din județ au deversat substanțe poluante în
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
În perioada 2008 - 2012 primarul orașului a fost Alb Vasile Dorinel. Primarul actual al orașului este Talpoș Florin Vasile (n. 21 februarie 1974), acesta fiind ales în iunie 2012 din partea (PNL). Orașul Șomcuta Mare are o suprafață de 12.040 hectare, din care:
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
ai programelor World Vision România sunt copiii instituționalizați, bolnavi de SIDA, cei fără adăpost și familiile defavorizate. Agricultură practicată în România a devenit în ultimul deceniu o activitate lipsită de eficiență. Dimensiunea redusă a fermelor, în medie de 2,1 hectare, nivelul slab de pregătire în domeniul agricol, lipsa de resurse financiare și neînțelegerea mecanismelor economiei de piață au contribuit la actuala stare de fapt. Scopul programului de dezvoltare agricolă derulat de către World Vision este de a promova investiția de capital
World Vision () [Corola-website/Science/300150_a_301479]
-
Ruginoasa. La sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moșia de la Ruginoasa de la Duca Vodă, stăpânind-o timp de aproape 200 de ani. La începutul secolului al XIX-lea, familia Sturdza stăpânea o moșie de 8.000 hectare la Ruginoasa. Proprietarul moșiei era vistiernicul Săndulache Sturza, un boier cu spirit întreprinzător, după cum reiese din mărturiile documentare ale epocii. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1804, marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Alba, Transilvania, România. Lazul, un mic punct pe harta României, așezat la întretăierea coordonatelor geografice 45° și 54’ latitudine nordică și 23° și 38’ longitudine estică (Comuna Săsciori, Jud.Alba). Suprafața vetrei satului și a terenului extravilan însumează 437,47 hectare. Este traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în depresiunea Petroșanilor, fie spre
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurita , la care se aduga încă 1.600 ha.pașune comunala. Lungimea drumurilor care traversează comună este de 52 km., din care 22 km. intra
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
distanță de 117 km de reședință de județ, mai aproape fiind de Turda (45 km) și de Câmpeni (41 km). La nord se află Muntele Mare, iar la sud, Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de contact morfologic, iar din punct de vedere genetic este de
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
proiectul de exploatare minieră la suprafață, prin cianurare nefiind aprobat nici în prezent datorită riscului distrugerii pe termen lung a mediului generată tehnologic de uriașul lac de decantare cu cianuri (prevăzut a se întinde pe o suprafață de aproape 400 hectare). Cumpărarea doar parțială a proprietăților din zona de exploatare creează greutăți serioase companiei RMGC deoarece aprobarea proiectului și implicit activitatea de exploatare nu poate începe fără acceptul tuturor proprietarilor de teren, ale căror drepturi sunt apărate atât de legislația românească
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
acestei zone, aceștia fiind încurajați de companie să-și părăsească zona de locuit, inclusiv mutarea cimitirelor și bisericilor pentru extinderea zonei de exploatare a zăcământului aurifer. Noua localitate este prevăzut a se dezvolta pe o suprafață de aproape 60 de hectare, în prima etapă, cu posibilitate de a se extinde. Proiectul companiei cuprinde construcții noi, cum ar fi: primărie, biserică, dispensar, farmacie, poliție, poștă, bancă, centru cultural, muzeu, pavilion deschis, pavilion deschis-piață comercială, școală primară, gimnaziu, grădiniță, creșă, hotel, cafenea, magazin
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Șilip". De obicei familia își construia casa în funcție de suprafața de teren ce-o avea, care era bine să fie cât mai mare pentru nevoile unei economii agro-pastorale. Erau câteva familii foarte vechi și înstărite care aveau în jurul casei câte 5-6 hectare de pământ, altele câte 10-20 de hectare sau chiar mai multe. În mod tradițional într-o casă de numai două încăperi, cum erau casele vechi construite din lemn și acoperite cu paie, formate din tindă și casa de dinainte, locuiau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în funcție de suprafața de teren ce-o avea, care era bine să fie cât mai mare pentru nevoile unei economii agro-pastorale. Erau câteva familii foarte vechi și înstărite care aveau în jurul casei câte 5-6 hectare de pământ, altele câte 10-20 de hectare sau chiar mai multe. În mod tradițional într-o casă de numai două încăperi, cum erau casele vechi construite din lemn și acoperite cu paie, formate din tindă și casa de dinainte, locuiau câteva generații de oameni. Cu timpul, de pe la
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Față, Cărbunări. O atenție deosebit acordau sătenii ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
acel loc s-au construit casele de acum. Cu anexarea Banatului la România și în Sagu s-a impus Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost de folos pământurile și proprietățile văduvei contelui Ștefan Szapari. S-au dat câte două hectare de pământ celor care au luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război , invalizilor și țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate, fac cea mai mare
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
luat parte și David Ben-Gurion, primul-ministru al Israelului la data respectivă și care vedea în acest eveniment un nou pas în calea dezvoltării regiunii Neghevului. Aradul a obținut statutul de oraș în anul 1995. Arad are suprafață de 9,000 hectare, incluzând - în partea de vest - ruinile Țel Aradului și Parcul Arad. În partea de sud se află zona industrială. Orașul își trage numele de la localitatea Arad din Canaanul biblic, amintită în Cartea Numeri 21,1 La 8 kilometri vest de
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
de arheologi, s-a dovedit distrus cam cu 1,200 ani înaintea venirii israeliților. Totuși cronicile faranonului Sheshonk I par să menționeze existența unei localități în zonă. În epoca bronzului localitatea antică se întindea pe o arie de circa 10 hectare și era împrejmuita de un zid fortificat lung de 1,200 metri. Arad este unul din cele mai vechi orașe din Țară Israelului având străzi planificate, edificii publice și de guvernământ și înconjurat de ziduri. În epoca bizantina locul a
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
rural și 9 în orașe. Economia județului Fălciu era reprezentată în principal de agricultură, însă această ramură a avut de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. În proporție importantă era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
însă această ramură a avut de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. În proporție importantă era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]