9,535 matches
-
al finanțelor și guvernator al Băncii Naționale, Mitiță Constantinescu coordonează elaborarea lucrării referitoare la materiile prime în România, structurată în șase volume, pe care a și prefațat-o (1939-1941). Analizând structura și mecanismul de funcționare al economiei românești din perioada interbelică, în contextul evoluției economiei mondiale, economistul semnalează pentru prima dată necesitatea abordării problemei aprovizionării țării cu materii prime. Lucrarea este considerată un model de abordare a materiilor prime, un prețios material documentar și informativ asupra posibilităților economiei românești. (Axenciuc Victor
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
d. 30 aprilie 1948, București) a fost un regizor și operator de film român. El este unul din pionierii filmelor românești de animație. s-a născut la data de 30 august 1897 în orașul București. El a lucrat în perioada interbelică ca operator de film. În anul 1920, Aurel Petrescu a realizat filmul de animație "Păcală în lună“ (la casa de producție "Soarele" a germanului Erich Pommer), care a fost prezentat în aprilie 1920, la Cinematograful militar din București. Filmul a
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
județul Bacău; d. 24 iunie 1990, Țel Aviv, Israel) a fost un regizor, actor și comic român, de origine evreiască. Conform certificatului de nastere donat de primarul comunei Racaciuni, băiatului acestuia, Eugen, data nașterii este 5 mai 1906. În perioada interbelică a făcut parte, împreună cu Vasile Vasilache, din cuplul umoristic Stroe și Vasilache. Pe Vasilache l-a cunoscut la Grădina Volta-Buzești. Prima emisiune "Oră veselă" s-a transmis la Radio București pe data de 9 ianuarie 1929. După prematurul deces al
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
Oră veselă`. După ce s-au cunoscut la Grădina `Volta-Buzești, N.Stroe și Vasile Vasilache, au devenit prieteni de nedespărțit, iar în anii '30 și până în 1944, celebrul și popularul cuplu `Stroe și Vasilache` a fost cel mai iubit cuplu umoristic interbelic. Puțini sunt aceia care știu că cei doi au jucat și au realizat (scenariu, regie) și un film - printre cele mai vechi păstrate în întregime, cu scenariu original: `Bing Bang` (1934), film sonor și primul film muzical românesc. Apoi, în
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
119/februarie 2003; · "Lumini de amurg - Dusk Fires" : Cuvânt înainte Mihai Rădoi, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; „Vino în barca timpului rămas”; postfață Viorica Ioviță, "Lumini de amurg - Dusk Fires", Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Ovidiu Ghidirmic: "De la tradiționalismul liric interbelic la neotradiționalismul modern, “Rațiunea”, Anul V, nr.67-69, iunie 2003; · Victor Crăciun: "Petre Gigea-Gorun a intrat în zona brâncușologilor", cuvânt înainte la volumul „"V.G.Paleolog și Brâncuși - un dialog etern"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Nicolae Mareș: „"Un florilegiu plin
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Muzeului Anastase Simu, și mai târziu, după moartea colecționarului, a Casei Memoriale Simu. În 1921, Marius Bunescu a participat la înființarea Sindicatului Artelor Frumoase, fiind ales secretar, iar din 1923 până în 1927 a fost președinte al Sindicatului Artelor Frumoase. Perioada interbelică este cea în care înregistrează cele mai însemnate realizări pe plan artistic și totodată perioada în care are loc atingerea unei etape de maturitate în creație. Are o serie de expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
Ana Blandiana, Nicolae Manolescu Elefterie Voiculescu, Octavian Paler și mulți alții, mai mult sau mai puțin cunoscuți. În acelaș timp politica represivă a dus la aruncarea în închisori și la eliminarea fizică a sute și mii de intelectuali din perioada interbelică. Un exemplu elocvent a fost istoricul Gheorghe I. Brătianu, autorul lucrării „Marea Neagră” care a suferit, între altele, și pentru a se fi trăgând din familia Brătienilor. Istorici ce deveniseră clasici ca Alexandru Xenopol au fost interziși în contextul „rescrierii istoriei
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
sau inexistent, guvernul orașului reprezentativ al comitatului (conform originalului, town government) poate prelua unele sau toate serviciile guvernului unui comitat. În multe state, comitatele sunt sub divizate în unități administrative mai mici, numite (care ar putea corespunde plășilor din România interbelică) și respectiv "orașe" (conform, ""), care pot avea alte forme de guvernare locală independente. Sediul administrației unui comitat se numește "sediul comitatului" conform denumirii originale din engleză "". Orașele independente, respectiv districtele de recensământ sunt numite "echivalente ale comitatelor" (conform termenului, "county
Comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/304826_a_306155]
-
în partea de sud a actualului raion Storojineț, la o distanță de 8 km de granița Ucrainei cu România. Crasna are o populație de locuitori , dintre care majoritatea sunt români . Orașul s-a format în 1968 prin unirea vechilor localități interbelice Crasna Ilschi și Crasna Putnei. Cercetările arheologice au scos la iveală date importante privitoare la continuitatea așezărilor omenești în zona orașului, dar prima mențiune documentară a satului Crasna are loc într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun din 15
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
crâșme, velniță, potășării, sticlărie. Va intra în stăpânire după moartea soților Ilschi. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satele Crasna-Ilschi și Crasna Putnei au făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Ultimatumului sovietic din 26-27 iunie 1940, jumătate din Bucovina istorică (fostele județe interbelice ale României, Cernăuți, Storojineț și o parte din județul Rădăuți), plasa Herța din fostul județ Dorohoi
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Crasna Putnei au făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Ultimatumului sovietic din 26-27 iunie 1940, jumătate din Bucovina istorică (fostele județe interbelice ale României, Cernăuți, Storojineț și o parte din județul Rădăuți), plasa Herța din fostul județ Dorohoi, ce nu erau menționate în Pactul Ribbentrop-Molotov (încheiat între Germania fascistă și Rusia comunistă în 23 august 1939 la Moscova), au fost răpite României
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
anexate de URSS la 28 iunie 1940. Nordul Bucovinei și plasa Herța au revenit în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în aprilie 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Autoritățile sovietice au hotărât unirea vechilor localități interbelice Crasna Ilschi și Crasna Putnei, formând o singură localitate, Crasna-Ilschi. În anul 1968, a primit statutul de așezare urbană (oraș). Începând din anul 1991, orașul Crasna face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei. Conform recensământului din anul
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
să se transforme mai târziu în unitățile de panzergrenadieri), trebuia să se deplaseze rapid, să se concentreze asupra unor locații bine desemnate ale inamicului, să le izoleze și să le distrugă. În această campaniei, "ideea blindată", (apărută încă în perioada interbelică și susținută de anumiți generali în frunte ce Guderian, strategie care presupunea atacuri masive de tancuri menite să spargă frontul inamic și să asigure înaintări profunde în teritoriul inamic), nu a fost folosită, fiind preferate tacticile tradiționale. Această abordare mai
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
necesar să se retragă, să organizeze noi poziții defensive, sau să se concentreze, fiind depășiți și încercuiți cu ușurință de unitățile mecanizate germane. Decizia politică de apărare cu prioritate a frontierelor nu a fost singura greșeală strategică a polonezilor. Propaganda interbelică poloneză afirma că orice invazie germană poate fi ușor respinsă, astfel că succesele invadatorilor au fost un șoc puternic pentru civili, care, nepregătiți pentru o asemenea eventualitate, s-au retras panicați spre răsărit, răspândind haosul, ducând la scăderea moralului trupelor
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
știe, și pentru cei care aidoma lui Gheorghe au trăit în «libertate» concentraționară, pierzându-și viața, cum ne-am pierdut-o cu toții, dar ne-am păzit cu bună știință ființa spirituală! Toți cei ce se simt în descendența continuității intelectuale interbelice o vor înțelege cu siguranță nu numai în litera ei!” Acum, la trei ani de la apariție, recitind pasaje, îmi apar la fel de actuale de parcă ar fi fost scrisă ieri. Cărțulie frumoasă și foarte valoroasă, mă bucur că i-am dat aripi
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
polono-sovietic, Polonia a semnat mai multe alianțe cu puterile europene. Cele mai importante au fost cea cu Franța (19 februarie 1921) și cu România (3 martie 1921). Alianța cu Franța a fost un factor important de influențare a politicii externe interbelice poloneze și era considerat cea mai importantă garanție a păstrării păcii în Europa Centrală. Doctrina militară poloneză a fost puternic influențată de acestă alianță. Odată cu creșterea tensiunilor internaționale, care avea să conducă la declanșarea celui de- al doilea război mondial
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
frontiera sa pe care le considera de generații vitale pentru securitatea lui." Guvernul polonez refugiat la Londra a fost de acord cu această cerință britanică numai după ce englezii au acceptat să declare în scris că toate înțelegerile care modificau granițele interbelice ale Poloniei erau nule și neavenite. Înțelegera sovieto-poloneză a fost semnat pe 30 iulie 1941, iar Anthony Eden a adus în aceiași zi în mod oficial la cunoștința Camerei Comunelor semnarea documentului mai sus menționat. Ca răspuns la interpelarea unui
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
cu principiul conform căruia nicio schimbare teritorială nu avea să fie făcută "decât în acord cu dorinele exprimate în mod liber de către popoarele interesate." O asemenea formulare a fost considerată de guvernul în exil ca o garanție a stabilității granițeler interbelice, deși acceptau că mai trebuiau făcute anumite concedii. În decembrie 1941, la o conferință ținută la Moscova între înalții responsabili politici englezi și sovietici, Stalin a propus ca granițele apusene ale viitorului stat polonez să urmeze cursul Liniei Oder - Neisse
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
fusese anunțat de această decizie. Singura declarație dată presei a fost: "Așteptăm ziua în care toate națiunile lumii vor trăi în pace, libere de tiranie, în conformitate cu nevoile și conștiința lor națională". Pierderea "teritoriilor răsăritene", adică aproximatin 48% din teritoriul Poloniei interbelice, a fost considerată de polonezi rezultatul unei alte "trădări a aliaților occidentali". Cei mai mulți istorici sunt de acord că Churchill și Roosevelt i-au spus lui Stalin că vor rezolva problema granițelor prin discuții cu polonezii, numai că cei doi nu
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
începând din [[1926]] de-a lungul întregului deceniu al patrulea, în care timp represiunea politică a fost în creștere sub guvernarea [[autoritarism|autoritaristă]] [[Sanacja]]. Pe de altă parte, guvernul polonez în exil era format în întregime din membrii opoziției democratice interbelice, și toate partidele politice ale [[Statul secret polonez|statului secret polonez]] au subliniat necesitatea urmării tuturor tradițiilor democratice ale constituției din martie [[1921]], nu ale [[constituția poloneză din 1935|constituției autoritariste din aprilie 1935]]. În mai [[2005]], [[președinte al Statelor Unite
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
Invazia a început pe 1 septembrie cu atacul forțelor armate ale Germaniei Naziste, ale micului aliat german Slovacia și, din 17 septembrie, ale Uniunii Sovietice. Aliații Poloniei, care au declarat război Germaniei pe 3 septembrie în conformitate cu tratatele semnate în perioada interbelică, au fost Franța și Regatul Unit. Campania împotriva Poloniei a început pe 1 septembrie 1939, la o săptămână de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6 octombrie același an, Germania și URSS-ul ocupând în întregime țara. Pierderile
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
total au apărat spațiul aerian britanic. Piloții polonezi se numărau printre cei mai experimantați în luptă, cei mai mulți dintre ei fiind căliți în luptele din Campania din septembrie din Polonia (1939) și în Bătălia Franței din 1940. În plus, în Polonia interbelică, standardele de pregătire ale aviatorilor erau foarte ridicate. Escadrila 303, numit după numele eroului americano-polonez, generalul Tadeusz Kościuszko, a câștigat cel mai mare număr de victorii individuale - 126 - din toate escadrilele angajate în Bătălia Anglia, deși polonezii au intrat în
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
populație ucraineană și belarusă, să rămână în mâinile sovieticilor, iar polonezii să fie compensanți cu teritorii cedate de Germania. Mikołajczyk, a refuzat până la urmă să ajungă la un compromis al cărei miză ar fi fost suveranitatea Poloniei asupra teritoriilor răsăritene interbelice răpite de Uniunea Sovietică. O a treia problemă, asupra căreia insista primul ministru polonez, era cererea lui Mikołajczyk ca Stalin să se angajeze să nu impună un guvern comunist în Polonia postbelică. În noiembrie 1944, în ciuda neîncrederii în sovietici, Mikołajczyk
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]
-
poloneză din Portland Place, dar au putut păstra reședința privată a președintelui din 43 Eaton Place. Guvernul din exil a devenit un simbol al rezistenței continui la ocupația străină a Poloniei și deasemenea, depozitarul unor extrem de importante arhive ale Poloniei interbelice. Republica Irlanda, Spania și Orașul Vatican au fost ultimele țări care și-au retras recunoașterea oficială a guvernului în exil. În 1954, diferențele politice au dus la rupturi în cadrul guvernului în exil. Unul dintre grupuri, pretinzând că reprezintă 80% dintre
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]
-
(n. 15 decembrie 1937, comuna Ibănești, județul interbelic Botoșani) este un actor român, care a fost ales ca deputat de Iași în legislatura 1992-1996, pe listele partidului FDSN. s-a născut la data de 15 decembrie 1937 în comuna Ibănești (județul Botoșani). A studiat la Institutul de Artă
Dionisie Vitcu () [Corola-website/Science/305481_a_306810]