8,656 matches
-
Qasa’id) atât în Persană cât și în Arabă, gazeluri mistice (poeme de dragoste) (Ghazaliyat) și poezie satirică. Autor a numeroase ode ce înfățișează diverse experiențe ale vremii sale, a scris și despre lamentarea ce a urmat căderii Bagdadului în fața invaziei mongole din 1258. Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui Saadi sunt universal recunoscute. Cu toate acestea, au existat divergențe în ceea ce privește încadrarea opiniilor și ideilor acestuia într-un sistem conceptual sau un curent de gândire. Una dintre aceste controverse a constituit
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
controlului asupra posesiunilor din Italia. În timpul Războielor napoleoniene, Franța a luptat în mai multe râduri pe fronturi multiple. În timpul „Războiului Peninsular”, francezii au luptat atât cu trupele spaniole și cu cele anglo-portugheze, cât și cu cele ale Imperiului Rus în timpul invaziei din Rusia. În timpul primei conglagrații mondiale, Imperiul German sub conducerea Kaiserui Wilhelm al II-lea a luptat pe două fronturi împotriva forțelor franceze, britanice, belgiene și, mai târziu, americane pe frontul de vest și, în același timp, pe frontul de
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
serviciu era încartiruit în satul Wonck, la 5 km depărtare de fort. Cu excepți a câtorva ofițeri și a comandanților, cea mai mare parte a oamenilor era formată din rezerviști. Cei mai mulți dintre ei fuseseră chemați sub arme în 1939, după invazia germană a Poloniei. Pregătirea lor de infanterie era slabă, toți militarii belgienii fiind artileriști. Pe 10 mai 1940, 78 de parașutiști germani la bordul a 9 planoare din 7 "Flieger" (viitoarea Divizie I "Fallschirmjäger"]]) au aterizat pe fortăreață, înarmați cu
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
și ziua, mai ales după amiază. Este un animal gregar, și trăiește în grupuri separate pe sexe, în afara perioadei de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane (rizomi, rădăcini, bulbi), dar și cu părțile verzi aeriene, moi ale plantelor și cu ciuperci. Mănâncă ocazional și insecte. Pentru vremea nefavorabilă
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza secolului al XX-lea. Satul Ciutura (ca și satele Horodiștea și Ocolina din alte scrieri ale sale) apare ca un spațiu sacru, un organism viu care înfruntă vicisitudinile istoriei. Invazia civilizației alterează frumusețea și moralitatea universului rural, iar țăranul lui Druță simte, la fel ca țăranul lui Sadoveanu, o tulburare sufletească și se retrage în sine. Academicianul Haralambie Corbu considera că, în acest roman, Ion Druță s-a remarcat ca
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Liddell Hart scria: „Zone petroliere din apropierea golfului Persic avea o foarte mare importanță pentru alimentarea Marii Britanii cu petrol”. Conducerea Imperiului Otoman a luat drept primordial Frontul din Caucaz. Pe lângă luptelor cu trupele rusești din Caucaz se planifica prevenirea unei eventuale invazii a Antantei în Mesopotamia, Siria, Palestina și deasemenea cucerirea Canalului Suez. În Mesopotamia au fost două corpuri de armată din armata a 4-a a Imperiului Otoman. Cu toate acestea, când s-au început operațiunile militare aceste trupe au fost
Campania din Mesopotamia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/333804_a_335133]
-
l-a făcut pe Adolf Hitler să ordone conceperea unor planuri pentru invadarea Regatului Unit de către "Wehrmacht" - Weisung Nr. 16 über die Vorbereitung einer Landungsoperation gegen England ("Directiva nr. 16 cu prinvire la pregătirile pentru operațiunea de debarcare împotriva Angliei"). Invazia a primit numele de cod Leul de Mare ("Unternehmen Seelöwe"). Mai înainte de începerea efectivă a invaziei terestre, germanii aveau nevoie de cucerirea supremației sau măcar a superiorității aeriene. "Luftwaffe" avea sarcina să distrugă RAF, care nu trebuia să mai aibă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Wehrmacht" - Weisung Nr. 16 über die Vorbereitung einer Landungsoperation gegen England ("Directiva nr. 16 cu prinvire la pregătirile pentru operațiunea de debarcare împotriva Angliei"). Invazia a primit numele de cod Leul de Mare ("Unternehmen Seelöwe"). Mai înainte de începerea efectivă a invaziei terestre, germanii aveau nevoie de cucerirea supremației sau măcar a superiorității aeriene. "Luftwaffe" avea sarcina să distrugă RAF, care nu trebuia să mai aibă capacitatea să atace flota de invazie sau să sprijine Royal Navy. Hitler a ordonat "Reichsmarschallului" Hermann
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Leul de Mare ("Unternehmen Seelöwe"). Mai înainte de începerea efectivă a invaziei terestre, germanii aveau nevoie de cucerirea supremației sau măcar a superiorității aeriene. "Luftwaffe" avea sarcina să distrugă RAF, care nu trebuia să mai aibă capacitatea să atace flota de invazie sau să sprijine Royal Navy. Hitler a ordonat "Reichsmarschallului" Hermann Göring și "Oberkommando der Luftwaffe" să înceapă pregătirile pentru o operațiune aeriană de amploare. Principalul obiectiv al germanilor era distrugerea RAF Fighter Command. Distrugerea aviației de vânătoare britanice le-ar
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
putea determina pe liderii politici de la Londra să accepte începerea de negocieri, și să nu mai fie nevoie operațiunea riscantă de invadarea a Regatului Unit, Operațiunea Leul de Mare. Superioritatea navală copleșitoare britanică făcea ca traversarea Canalului Mânecii de către flota de invazie să fie foarte perioculoasă, chiar și în condițiile supremației aeriene germane. Mai mult chiar, pierderile suferite de aviația germană în timpul camapaniei din primăvara anului 1940, slăbiseră în mod considerabil "Luftwaffe" mai înainte de declanșarea Bătăliei Angliei, ceea ce a însemnat că germanii
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
ziua precedentă și, supărat din cauza rezultatelor raidurilor, a convocat o conferință a principalilor săi comandanți. Prin Directiva 17, Hitler ceruse explicit Luftwaffe să cucerească superioritatea aeriană cu pierderi minime și să rămână o forță aptă de luptă pentru sprijinirea plănuita invazie a Angliei (Unternehmen Seelöwe). Göring era conștient că Luftwaffe îi asigura o puternică bază politică. Un eșec al forțelor aerine ar fi aruncat o pată asupra lui, dar o înfrângere de proporții i-ar fi ruinat cariera politică. Din această
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Marele duce Nikolai Nikolaevici favoriza o ofensivă în Prusia Orientală, în timp ce șeful statului major, , susținea o ofensivă în Silezia. Paul von Hindenburg fusese recent numit comandant al Puterilor Centrale pe Frontul de Est. Hindenburg interceptase rapoarte rusești privind propunerea de invazie a Sileziei și a găsit o oportunitate de a repeta victoria zdrobitoare din bătălia de la Tannenberg, lovind flancul stâng rusesc în timp ce înainta în Silezia. Hindenburg a mutat Armata a IX-a Germană, condusă de generalul August von Mackensen, pe sectorul
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
să treacă Nemunasul fără mari dificultăți lângă Kaunas în drumul său către Moscova. O Germanie din ce în ce mai unită îngrijora Imperiul în a doua jumătate a secolului. O cetate la Kaunas ar fi prezentat un obstacol pentru atacurile dinspre vest, împiedicând alte invazii către Riga și Vilnius. Pentru a controla regiunea, atacatorii ar fi trebuit mai întâi să neutralizeze Kaunasul. Puși în fața acestei posibilități și evaluând avantajele naturale ale orașului, oficialii ruși au hotărât să construiască o cetate acolo. După mai multe amânări
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
generali și chiar prim-miniștri au luptat pentru favoare regală și s-au luptat pentru dominație, care rezultă în diviziuni profunde între diverse facțiuni. Cu un număr tot mai mare de raiduri împotriva Goryeo efectuate de pirați japonezi ( WAKO ) și invaziile turbanelor roșii din Coreea , cei care au venit să domine curtea regală au fost reformat aristocrația Sinjin și opoziția aristocrației Gweonmun , precum și generali care ar putea lupta de fapt de pe străini amenințările-anume un general talentat pe nume Yi Seong-gye și
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
venit la Goryeo în 1388 (al 14-lea an al domniei regele U ) să solicite returnarea de o parte semnificativă a teritoriului de nord Goryeo, generalul Choea profitat de ocazie și a jucat pe atmosferă predominantă anti-Ming a argumenta pentru invazia de Peninsula Liaodong (Goryeo a pretins a fi succesorul vechiul regat Goguryeo , ca atare, restabilirea Manciuria că o parte a teritoriului coreean a fost un principiu al politicii sale externe a lungul istoriei sale). Cu înverșunare Yi Seong-ge a f
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
a pretins a fi succesorul vechiul regat Goguryeo , ca atare, restabilirea Manciuria că o parte a teritoriului coreean a fost un principiu al politicii sale externe a lungul istoriei sale). Cu înverșunare Yi Seong-ge a f ost ales să conducă invazia. Cu toate acestea, pe insula de pe râul Amrok , el a luat o decizie importantă, care a modificat cursul istoriei coreeane. Cunoaște de sprijin atât de la oficiali de rang înalt de stat, populația generală, iar cu descurajareaa primită dinspre imperiul , în
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
lui Hideyoshi, noua guvernare a Japoniei a ordonat retragerea trupelor din Coreea. Coreenii nu au fost capabili să alunge singuri forțele japoneze de pe teritoriul lor. În ciuda diferitelor dificultăți logistice și organizatorii ale armatelor japoneze, coreenii nu au reușit să oprească invazia japoneză fără intervenția unui factor extern, Ming. Istoricul coreean Yu Song-nyong a afirmat că victoriile marinei coreene au blocat toate strategiile invadatorilor, ,tăind unul dintre brațele” cu care Japonia dorea să învăluie Coreea, izolând armata lui Konishi Yukinaga de la Pyeongyang
Invaziile japoneze în Coreea () [Corola-website/Science/333046_a_334375]
-
permanentă cu Polonia. Prin faptul că Rusia a sprijinit Polonia în războiul împotriva Turciei, polonezii au trebui să recunoască pentru totdeauna apartenența de Rusia a Kievului și a altor teritorii pe care Polonia le cucerise recent. Contribuția Rusiei a fost invazia Crimeei începută în primăvara anului 1687 și terminată rapid într-un eșec. Când Petru a ajuns la maturitate, poziția Sofiei a devenit din ce în ce mai precară. Ea a sperat ca Ivan să aibă un moștenitor pe linie masculină, mascând astfel prelungirea regenței
Ivan al V-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333115_a_334444]
-
a mai fost implicat în procesul de planificare și s-a întors la comanda corpului de armată. Noua versiune a planului ținea seama de propunerea lui von Manstein, care făcea ca Grupul de Armate A să asigure efortul principal de invazie prin atacul prin Ardeni în sudul Belgiei. După traversarea râului Meuse între Namur și Sedan, Grupul de Armate A urma să își schimbe direcția de atac spre nord-vest spre Amiens, în vreme ce Grupul de Armate B trebuia să execute un atac
Planul Manstein () [Corola-website/Science/333106_a_334435]
-
cronicarul otoman Tursun Bei au scris că încă din 1468 Mehmed al II-lea a plănuit o campanie împotriva mamelucilor în Siria care a fost abandonată după refuzul lui Uzun Hasan și a Karamanizilor de a coopera, ducând la o invazie și ulterior a anexării acestui stat de către Mehmed. Când Baiazid al II-lea a preluat tronul otoman în 1481 fratele său, Sultanul Cem, care beneficia de sprijin considerabil în Anatolia, s-a ridicat și a concurat cu fratele său pentru
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
informațiile obținute prin spionaj sau recunoașteri aeriene. Aliații concepuseră așa-numitul „Plan Dyle” pentru sprijinirea Belgiei. Cele mai bune unități aliate, printre care și cele mai bune divizii blindate franceze, urmau să înainteze spre râul Dyle ca răspuns la o invazie germană. Planul urma să asigure întărirea linie defensive belgiene în estul țării, pe linia Meuse-Canalul Albert și păstrarea controlului asupra Estuarului Scheldt. Se realiza astfel o legătură a liniilor defensive franceze din sud cu forțele care apărau Ghentul și Anvers
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
de bombardemente strategice asupra regiunii industriale Ruhr. După retragerea oficială a Belgiei din rândurile aliaților occidentali, belgienii au refuzat să se participe la orice întâlnire oficială a Statelor Major francez și britanic de teama compromiterii neutralității. Belgienii nu au considerat invazia germană ca inevitabilă și erau hotărâti ca, în cazul în care ar fi fost totuși atacați, să organizeze rezistența în noile fortificații precum era Fortul Eben-Emael. Belgienii au hotărât să își refacă fortificațiile de-a lungul frontierei cu Germania după ce
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
pot să fie de o asemenea forță, viteză și amploare încât să fie în mod special alarmante pentru țările mici precum Belgia. c) Neliniștile noastre au crescut de reocuparea Renaniei și de faptul că bazele de start al unei posibile invazii germane au fost mutate lângă frontierele noastre. Pe 24 aprilie 1937, francezii și britanicii au publicat o declarație prin care afirmau că securitatea Belgiei este o chestiune de maximă importanță pentru aliații occidentali și că ele îi vor apăra frontierele
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
după înfrângere, folosindu-se de argumentele de mai sus. Pe 10 ianuarie 1940, a avut loc Incidentul Mechelen - maiorul german Hellmuth Reinberger s-a prăbușit cu un avion Messerschmitt Bf 108 lângă Mechelen-sur-Meuse. Reinberger avea asupra lui primele planuri ale invaziei germane în Europa Occidentală care, așa cum se aștepta Gamelin, prevedea o repetare a Planlui Schlieffen din 1914 - un atac prin Belgia (în noua variantă și prin Olanda) împotriva Franței. Belgienii au privit la început cu suspiciune planurile, pe care le-
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
cu suspiciune planurile, pe care le-au considerat o cursă întinsă de servciile se spionaj germane, dar aliații occidentali le-au considerat valabile. Contrainformațiile belgiene și atașatul militar din Köln au intuit în mod corect că germanii nu vor declanșa invazia conform acestui plan. Ei au sugerat că germanii vor încerca să atace prin Ardenii belgieni, după care să înainteze spre Calais, pentru încercuirea forțelor aliate din Belgian. Belgienii au apreciat în mod corect că germanii aveau să încerce să încercuiască
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]