8,558 matches
-
revine problemei ornitologiei agricole, o direcție nouă în zoologie, a cărei fondator este considerat pe bună dreptate. A demonstrat importanța păsărilor pentru agricultura Moldovei ca metodă biologică de combatere a dăunătorilor culturilor agricole. Ion Ganea a promovat ideea creării în livezile industriale mari a unor oaze biocenotice asemănătoare cu cele din peisajul natural, populate cu păsări și insecte folositoare, care nimicesc vătămătorii și participă la procesul de polenizare și a elaborat diverse recomandări privind atragerea și implicarea păsărilor insectivore în combaterea
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
mai existau capele în diferite clădiri claustrale. În extremitatea de Sud-Vest, aproape de zidul cel înalt și crenelat, era izolat "Spitalul", conceput „pentru aceste soiuri de boli contagioase care apar uneori.” Era construit departe de clădirile mănăstirești, dincolo de grădini și de livezi, ca un fel de "lazaret", pentru a evita ca bolnavele aflate în carantină, instalate în locuințele lor, să contamineze restul comunității. Această casă, cu un acoperiș foarte abrupt de ardezie, datată din 1629, rămâne astăzi singura intactă din marile construcții
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
carantină, instalate în locuințele lor, să contamineze restul comunității. Această casă, cu un acoperiș foarte abrupt de ardezie, datată din 1629, rămâne astăzi singura intactă din marile construcții destinate monahiilor abației. În Sud-Est, în apropierea clădirii călugărițelor din strană, în "Livada Spălătoriei", sub un zid străpuns de o poartă boltită, se întindea un important edificiu construit la același nivel și unde ajungea apa: acolo erau instalate spălătoria, plină de putinele, și farmacia care avea ieșirea spre grădina botanică bine adăpostită, unde
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
renumite, sau alcool de vin pentru curățarea plăgilor, pustulelor și tumorilor. Acolo se afla și atelierul de lumânări unde se topea ceara recoltată din stupi, pentru formarea lumânărilor și candelelor. În extremitatea de Sud-Est, înconjurată de ziduri, în proximitatea farmaciei, "Livada Spălătoriei" trebuia să fie locul unde se uscau rufele, după clătire, și unde se înălbeau pe pajiște cearșafuri, țesături și pânzeturi fabricate de monahiile care lucrau, torceau și țeseau lână, in sau cânepă. Chiar mai jos, aproape de clădirea latrinelor (unde
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
în toamna anului 1914, locuind inițial timp de câteva săptămâni în casele bunicilor de la capătul bulevardului Pache Protopopescu. Cu vreo cincizeci de ani mai înainte, străbunicul scriitorului deținuse acolo o suprafață de teren de câteva hectare pe care se întindeau livezi și grădini de zarzavat, iar casa bătrânească avusese demult rol de han. Străbunicul renunțase să mai țină hanul și se mulțumise cu o cârciumă cu un beci încăpător. Înmulțirea numărului de membri ai familiei l-a determinat pe bunicul scriitorului
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
ai familiei l-a determinat pe bunicul scriitorului să renunțe la cârciumă și să vândă o parte din pământuri. Mircea Eliade cunoscuse aceste case fabuloase încă din copilărie, hoinărind prin curțile enorme unde se aflau grajduri și hambare, precum și prin livada care i se părea nesfârșită. Familia a locuit apoi într-o casă de pe strada Melodiei nr. 1 (azi strada Radu Cristian), ce va fi dărâmată prin 1934-1935 pentru a se construi pe locul ei un bloc masiv cu cinci etaje
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
de Saʿdī (persana: سعدی), Saadī Shīrăzī sau Saadī, (n. 1210 la Șiraz, Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
de orice dogmă sau doctrină. Tematic vorbind, lucrările marelui poet dezbat o multitudine de subiecte și celebrează cu preponderență dragostea, solidaritatea socială, prietenia, erosul și devotamentul religios. Capodoperele lui Saadi sunt Golestan (Grădina florilor), lucrare definitivată în 1258 și Bustan (Livada), finalizată în 1257. Golestan este scris în proză ritmată și adeseori rimată, conținând pe alocuri și versuri. Volumul conține opt capitole, primul despre regi, al doilea despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
protecție specială avifaunistică (sit SPA), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi). Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la colet. Spre toamna face depozite de hrană, adunând părțile subterane ale
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi). Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la colet. Spre toamna face depozite de hrană, adunând părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane. Greutatea acestor depozite
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
o importanță mare în natură. Unele specii sunt dăunătoare importante a culturilor agricole, în special speciile cu fluctuații ciclice de arvicoline când densitățile lor devin foarte mari în timpul maximurilor populaționale. Acestea sunt dăunători a culturilor arabile, precum și a pădurilor și livezilor prin îndepărtarea cojii de la bazele copacilor sau prin distrugerea rădăcinilor. Speciile scurmătoare provoacă, de asemenea, pagube importante culturilor rădăcinoase. Ele pot afecta în mod semnificativ densitățile populațiilor animalelor erbivore prin concurență directă pentru hrană și prin deteriorarea pășunilor. Unele specii
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui. Cu referire la Codrii Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir menționa: De asemenea, un număr semneficativ mai ales de mamifere (mai puține păsări) au dispărut ca urmare a defrișărilor și
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un ton de simplitate și naturalețe care i-au asigurat poetului o popularitate imensă.” , "Golestan", care s-a bucurat de o mai mare popularitate în Europa, începând să
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi"), melcul de livadă ("Helix pomatia"); precum și șase specii de fluturi: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița portocalie"), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas maturna" (fluturele maturna"), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile de plante
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
am supus chinului ascultării și pe prietinul meu proaspăt, poetul George Tutoveanu. După aceea m'am liniștit și am început a relua foaie cu foaie tot manuscrisul. L-am vârât în sertar și l-am lăsat, până ce au sunat în livadă gangurii și privighetorile”, a completat el. O variantă parțială a romanului (3 capitole) a apărut în foileton în anul 1902, sub titlul "Frații Potcoavă", în numerele 1-6 ale revistei "Pagini alese" (care continua periodicul "Revista modernă" al lui Aristide Cantilli
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Insula Mare Cenad și Pădurea Cenad; și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică omonime. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, lunci aluviale, meandre, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) din Câmpia Banatului, subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest. Aria protejată este încadrată în bioregiunea panonică a luncii inferioare a râului Mureș, întinsă între municipiul Arad și granița cu Ungaria. Clima Câmpiei Banatului este una temperată cu ușoare
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
jos cu ajutorul unui tractor, iar biserica transformată în sală pentru nunți și cumătrii, mai târziu devenind depozit al colhozului din localitate. Tezaurul bisericesc al mănăstirii a fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri auxiliare, cinci grajduri, vite mari cornute, oi, porci, cai etc., a fost transmisă în posesia colhozului din localitate. Din cele 230 viețuitoare ale mănăstirii (98 călugărițe și 132 surori) 30
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
1907) a făcut numeroase desene, acuarele și pasteluri, dintre care doar Biblioteca Academiei Române posedă 345. Ștefan Luchian (1868 - 1916) a pictat numeroase acuarele, dintre care majoritatea sunt în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României: "Puțul din Strada Clucerului" (1902-1904), "Livadă", "Bragagiul", "Copii de școală", "Portret de femeie", dar și în alte muzee din țară: "Pe prispă", "Nud" și "Portretul Laurei Cocea" la Muzeul de Artă - Iași, și „Peisaj de deal cu copaci” la Biblioteca Academiei. În 2009 s-a licitat
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică a Apusenilor, zonă naturală acoperită în cea mai mare parte cu păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]