9,370 matches
-
fonetic în scrierea limbii române. Transliterarea textului alăturat, "Călătorii...", scris de Dimitrie Bolintineanu: "Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel" [sic] "încăt" [sic] "Isterul primește tot într’un timp apele a doă" [sic] "rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es" [= ies] "din țară maĭ sus de Obricĭ, curge
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
nivelul mării. Vecini: (în sensul acelor de ceasornic) Căpeni, Ormeniș, Munții Perșani, Racoșul de Jos, Racoșul de Sus și Baraolt. Relief: colinar, subcarpatin terasat . Hotarul sudic este flancat de dealuri iar hotarul nord - estic este jalonat de râul Olt și luncile sale. Climatul este temperat continental, regimul fluviometric moderat, cu veri relativ călduroase și ierni geroase. Flora și fauna sunt specifice zonei subalpine, cu pădure de foioase în care predomină fagul; în păduri și pe câmpuri trăiește o mare varietate de
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
este de 12 mp/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
(în germană Milleschoutz) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Bădeuți și (reședința), și din satele Gara și Lunca. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al cincisprezecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Caracterul rural al localității s-
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
nume. Milișăuți se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, Suceava - Rădăuți și Rădăuți - Solca. De asemenea, calea ferată Suceava - Rădăuți - Putna/Nisipitu tranzitează localitatea. Din structura orașului Milișăuți face parte fostul sat (devenit cartier) Bădeuți, iar Gara și Lunca au statutul de sate afiliate orașului. Relieful localității este o parte integrantă a Podișului Sucevei, parte dintr-o unitate structurală mult mai întinsă ce prezintă prelungirea spre sud-vest a platformei est-europene cunoscută sub denumirea de platforma moldo-podolică. Cea mai înaltă
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
din sus a fost a familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman. După „Semantismul bisericii greco-catolice” din 1900, în Moisei existau 2475 greco-catolici, din care 1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
1994 s-a executat pictura, s-a confecționat un altar sculptat, scaune și uși sculptate și alte obiecte în biserică, realizate de sculptorii din localitate și de către unii moldoveni. S-a construit cu sprijinul credincioșilor o biserică de lemn la Lunca de Jos. Preotul Timiș Dumitru a fost inițiatorul și organizatorul tuturor lucrărilor până la terminarea ei. Parohia Ortodoxă II Izvorul Dragoș Din studierea arhivei bisericii din centru reiese că din vânzarea pădurii de pe Măgura Mare, o anumită sumă s-a alocat
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de credincioși. În 1990, din cauza înmulțirii și mai ales din cauza distanțelor mari față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca din lemn. Tot în anul 1993 s-a construit o altă casă de rugăciuni la Izvorul Negru, tot din lemn, pentru adventiștii de ziua
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
În 1990, din cauza înmulțirii și mai ales din cauza distanțelor mari față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca din lemn. Tot în anul 1993 s-a construit o altă casă de rugăciuni la Izvorul Negru, tot din lemn, pentru adventiștii de ziua a șaptea
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca din lemn. Tot în anul 1993 s-a construit o altă casă de rugăciuni la Izvorul Negru, tot din lemn, pentru adventiștii de ziua a șaptea - mișcarea pentru reformă. 2. Cultul penticostal a apărut în comună în anul 1963, având
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
totală: 15759 ha; 157,59 km² • Relieful: Este predominant muntos, mai ales în partea de nord a localității, format din munți cu diferite altitudini. În partea de sud a comunei sunt prezente coline cu diferite altitudini și un relief de lunca ce însoțește principalele cursuri de apă ale localității. Cei mai importanți munți sunt următorii: Muntele Căpățâna (Vf.Capatana 2094 m), Balotă 2095 m, vf. Nedeia 2130 m, Ursu 2124 m, Muntele Zavidanu, Muntele Coseana, Muntele Funicel, etc. Cele mai importante
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Apold, după numele localității. Această zonă se caracterizează printr-o zonă de dealuri joase sub formă de gruiuri prelungi și suprafețe netezite, zonă care face trecerea de la dealurile sculptate pe formațiunile cristaline de la poalele Munților Cindrelului la Podișul Secașelor și lunca aluvionară a Secașului. Urmele arheologice descoperite pe teritoriul Apoldului de Jos atestă un fapt de necontestat: oamenii paleoliticului, ocupându-se cu vânătoarea, pescuitul și o agricultură primitivă, au trăit în Depresiunea Apold-Miercurea. Bogatul material arheologic recoltat prin cercetări științifice sistematice
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
că celții erau vecini apropiați ai etruscilor și „că au aruncat ochi lacomi asupra țării lor frumoase”. Invadând valea fluviului Pad, cu o armată numeroasă, celții i-au izgonit pe etrusci, iar boii au luat malul drept, din partea centrală a luncii Padului. Strabon confirmă că boii au imigrat venind din teritoriile lor situate la nord de Alpi adăugând că au fost unul dintre cele mai mari triburi ale celților. Titus Livius aratăcă boii și lingonii au trecut "Poeninus mons" (conform obiceiului
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov și Urlui. Intravăile sunt înguste, având lățimea de numai 300-1000 m între Vedea și Bratcov, sau 2-2.5 km între Bratcov și Urlui. Cea mai mare parte a caselor din oraș sunt așezate în lunca înaltă a râului Vedea, la altitudinea absolută de 82.5 m, dar circa 1/7 din locuințe și cea mai mare parte a întreprinderilor industriale s-au ridicat pe vechea terasă vestică a râului, pana la altitudinea de 99 m
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității, este alcătuit din stejar și carpen. Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Olt" Cursurile de apă aparțin Mureșului, Târnavei Mari si Târnavei Mici la vest, Oltului cu Râul Negru si cele doua Homoroade la sud, Bistriței și Trotușului la est, dar
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de apele. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
statelor necomunitare vecine din Europa de Est și Asia. Totuși, datorită investițiilor, reparațiilor și întreținerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale. Prima linie feroviară din regiune a fost dată în folosință în 1871 și a legat Târgu Mureșul cu Lunca Mureșului. Linia Târgu Mureș - Deda - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Brașov a fost finalizată în 1909. Aici, căile ferate se chemau "székely körvasút" ("calea ferată circulară secuiască") și făcea legătura feroviară între toate orașele importante din vechiul Ținut Secuiesc. Traficul feroviar
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
multor lucruri bune și pentru țară. Între anii 1834 și 1849 au fost construite aproximativ 250 km de drumuri și 400 de poduri mici de piatră. De asemenea au fost începute principalele trasee rutiere ale Moldovei cum ar fi: Galați-Tecuci-Mărășești-Bacău-Roman-Cornul Luncii și Iași-Tecuci-Galați. A redus abuzurile administrației și proprietarilor asupra țărânilor, a limitat inițial imigrarea evreilor, însă mai apoi a încurajat imigrarea acestora, găsind mai potrivit să-i așeze pe moșiile lui (de exemplu, evreii din Mihăileni). A eliberat țiganii domniei
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
lac devine un fapt împlinit. Din studiile realizate până în prezent, reținem că B. Bulla (1943), citat de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974), menționează pe sectorul în aval de Remetea prezența a 6 nivele de terasă (în care include și lunca) cu următoarele altitudini relative: 0,4-1,5 m, 10 m, 18-27 m, 35-45 m, 60-70 m și 95-110 m. M. Iancu și Tr. Ichim, într-o comunicare din 1971, citată tot de autorii mai sus menționați, au vorbit de existența
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
sus menționați, au vorbit de existența a 5 terase cu altitudini relative de 3-4 m, 8-10 m, 18-20 m, 28-30 m și 45-55 m. Cercetările detaliate efectuate de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974) au scos în evidență existența, deasupra luncii, a 8 terase, cu următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m, 15-20 m, 35-40 m, 55-60, 70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud). Alternanțele dintre lave și piroclastite au generat apariția lărgirilor intramontane (Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița) în cuprinsul cărora se găsesc 4 nivele de terase, cu altitudini relative de 1-2 m, 10 m, 20-22 m și 40-50 m (Geografia României, III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, 1987). În Subcarpații Transilvaniei, în Depr. Deda-Porcești, V.
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
V. Belozerov (1963) disting pe valea Mureșului 5 nivele de terasă: 8-10 m, 35-40 m, 50-55 m, 60-65 m și 100-110 m. Față de datele autorilor citați, I. Mac (1972) aduce unele modificări cartând următoarele nivele de terasă: 3-4 m (sau lunca), 8-10 m, 20 m, 35-40 m, 60-65 m, 80 m și 100 m. Valea Mureșului în Podișul Transilvaniei este predominant asimetrică, cauza fiind mișcările neotectonice care au determinat o permanentă deplasare a râului spre nord. Ca urmare, pe stânga văii
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Posea (1997). Între rezultatele la care au ajuns autorii semnalați există neconcordanțe, atât în ce privește altitudinea teraselor, cât și în cartarea acestora. E. Vespremeanu (1972), la Lipova și în amunte de Lipova, identifică următoarele terase: 3-5 m (123 m alt. abs.; luncă), 6-12 m (125 m), 18-25 m (145 m), 50-60 m (175 m), 80-90 m (200 m), 100-110 m (225 m). Autorul consideră că nivelele situate sub 200 m altitudine absolută se dezvoltă și în câmpie și indică terasa de 50-60
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
m pe la sud de Tisa Nouă și vest de Hunedoara Timișană (190-200 m alt. și 160-150-140 m alt. în sud vest). Gr. Posea (1992) consideră că în golful din avale de Lipova nu apar nivelele 1 și 2, ci numai lunca înaltă a Mureșului și unele conuri de dejecție sau glacisuri locale (sub t3) ca la Neudorf. Suprafețele de circa 125-130 m altitudine sunt considerate ca aparținând de lunca înaltă și sunt conuri, iar cele de 130-140 m, ca reprezentând un
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]