8,714 matches
-
de la poliție picta În timpul liber; Faulques văzuse un ulei de-al ei În biroul soțului - un apus de soare infam, cu cerbi și un cer de culoarea cinabrului - când se dusese să facă un aranjament, iar celălalt i-l arătase mândru. Totul garanta unele simpatii, și ar fi fost ușor să-i facă să se ocupe de Markovic. Dar poate că ar fi mers prea departe. Pe lângă ciudata declarație de intenții, croatul nu făcuse nimic care să justifice măsuri riguroase. Plimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a evitat unele lucruri. Markovic a plescăit din limbă, a Îndoială. Apoi a părut să mediteze și el și a făcut un gest prin care Își corecta spusele de mai Înainte. Poate că, a conchis În fine, Faulques nu era mândru de asta. De faptul că nu evitase nimic. Și poate că nici nu-i părea rău de contrariu. Se gândea, de pildă, la copiii pe care Îi pozase În Liban, atacând un tanc. Pictorul de război și-a privit gazda
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o făceau ironică ori rece. Pictorul de război a amestecat vorbele „răceală” și „afecțiune”, Încercând să le Împace În minte ca pe o paletă. A renunțat, dar privirea aceea persista În fața lui și era exact așa. — Într-un fel sunt mândru de dumneata, a murmurat atunci croatul. - Cum ai spus? - Am spus că sunt mândru de dumneata. A urmat o tăcere. Markovic continua să-l privească la fel. - Și sper, domnule Faulques, că și dumneata ești mândru de mine. Pictorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Încercând să le Împace În minte ca pe o paletă. A renunțat, dar privirea aceea persista În fața lui și era exact așa. — Într-un fel sunt mândru de dumneata, a murmurat atunci croatul. - Cum ai spus? - Am spus că sunt mândru de dumneata. A urmat o tăcere. Markovic continua să-l privească la fel. - Și sper, domnule Faulques, că și dumneata ești mândru de mine. Pictorul de război și-a trecut o mână peste ceafă. „Perplex” nu era chiar vorba exactă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Într-un fel sunt mândru de dumneata, a murmurat atunci croatul. - Cum ai spus? - Am spus că sunt mândru de dumneata. A urmat o tăcere. Markovic continua să-l privească la fel. - Și sper, domnule Faulques, că și dumneata ești mândru de mine. Pictorul de război și-a trecut o mână peste ceafă. „Perplex” nu era chiar vorba exactă. În realitate, Înțelegea perfect ce voia să spună celălalt. Ceea ce Îl stupefia Însă erau propriile lui sentimente. - A fost un drum lung
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de brațe, și-n fiecare braț ardea câte o stea de foc. Sala era înaltă, susținută de stâlpi și de arcuri, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții și voioși ca horele" (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-te acasă Și mirmidonilor tăi poruncește.’’ ............................................................. Cîntul ll ,,Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos, și cei din Trahina, din Ftia Și din Elida, din țara femeilor mîndre; bărbații Căror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ În apropiere de cetatea Troia era mormîntul amazoanei Mirina, noi păstrăm și în prezent numele Miruna ca să le amintim mincinoșilor că istoriile lor put rău! Dar pelasgii luptă și alături de troieni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
secolului lV î.e.n. erau cuprinse ținuturile Dobrogei, Misia(Bulgaria de astăzi), Moldova istorică și ți-nuturile de pînă la Nipru, Muntenia, Ardealul, Banatul, ținuturile din cîmpia Pano-niei pînă către Austria, ținuturile Slovaciei și mare parte din Serbia contemporană nouă. Neam mîndru, geții țineau mult la demnitate lor față de prieteni. ,,De la noi să luați focoșii și strălucitorii cai, să-i împodobiți cu panglici, să ieșiți din cetate și să-i duceți lor să se știe ce neam sîntem. Pentru frumoasă, să fie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de încredere, familiaritate, întrajutorare. În comunitățile în care au loc frecvent acțiuni colective, în care se desfășoară proiecte comune de dezvoltarea a infrastructurii satului sau de implementare a unor proiecte culturale, localnicii se simt mai atașați de comunitatea lor, mai mândri, ceea ce facilitează identificarea cu aceasta. Acțiunea colectivă stă așadar la baza identității colective. De altfel, relația relevantă aici este cea dintre muncă pământ identitate, primele două elemente fiind esențiale pentru cel de-al treilea. Munca sezonieră a omului de la țară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Astfel, în Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și mai actuală decât în Ludoș. Ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor35. Ei sunt mai puțin mândri de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică). Oamenii mai în vârstă însă, cu precădere cei din Tălmăcel, sunt legați în mod indestructibil
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
colectivă și coeziunea și solidaritatea oamenilor din sat. Mă aștept ca cele două să varieze în același fel, în sensul că cei care simt o identificare mai puternică cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se simt puțin sau foarte puțin apropiați de sat și mândri de el, afirmă că se înțeleg rău sau foarte rău cu vecinii și că oamenii din sat sunt dezbinați. Iar cei ce se simt atașați de satul lor și mândri apreciază că se înțeleg bine cu vecinii și că oamenii sunt uniți (la nevoie pot sa-și unească forțele pentru a duce la capăt un proiect comun). Datele calitative sugerează aceeași polarizare a opiniei în funcție de gradul identificării cu satul subiecți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care se simt puțin apropiați sufletește. Rezultatele referitoare la identificarea cu satul sunt afișate în tabelul 5.8. Sintetizând datele din tabel, se remarcă faptul că subiecții în vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce prin BARE nu este posibil. Astfel, datele arată o diferență semnificativă între rural și urban în ce privește mândria de a fi român. Cei de la oraș optează într-o măsură semnificativ mai mare decât cei de la sat pentru răspunsurile "nu prea mândru" și "oarecum mândru", în timp ce subiecții din rural optează mai mult pentru răspunsurile "mândru" și "foarte mândru". Tabel 5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu este posibil. Astfel, datele arată o diferență semnificativă între rural și urban în ce privește mândria de a fi român. Cei de la oraș optează într-o măsură semnificativ mai mare decât cei de la sat pentru răspunsurile "nu prea mândru" și "oarecum mândru", în timp ce subiecții din rural optează mai mult pentru răspunsurile "mândru" și "foarte mândru". Tabel 5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total de acord / Mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rural și urban în ce privește mândria de a fi român. Cei de la oraș optează într-o măsură semnificativ mai mare decât cei de la sat pentru răspunsurile "nu prea mândru" și "oarecum mândru", în timp ce subiecții din rural optează mai mult pentru răspunsurile "mândru" și "foarte mândru". Tabel 5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total de acord / Mai degrabă de acord Nu prea sunt de acord / Dezacord total
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în ce privește mândria de a fi român. Cei de la oraș optează într-o măsură semnificativ mai mare decât cei de la sat pentru răspunsurile "nu prea mândru" și "oarecum mândru", în timp ce subiecții din rural optează mai mult pentru răspunsurile "mândru" și "foarte mândru". Tabel 5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total de acord / Mai degrabă de acord Nu prea sunt de acord / Dezacord total ....mă face să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total de acord / Mai degrabă de acord Nu prea sunt de acord / Dezacord total ....mă face să fiu mândru * Românii (în general și cei din Transilvania) * Femeile * Subiecții peste 65 de ani * Cei cu studii primare * Cei ce nu lucrează (dintre aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de stat non-profit * Maghiarii * Bărbații * Cei cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea etnică? Acestea pot fi de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu localitatea și apoi cu țara. Variabilele vârstă, etnie, gen, mediu de rezidență influențează sentimentul de mândrie față de faptul de a fi român. Astfel, cei mai în vârstă, românii (și mai puțin maghiarii), femeile și cei din rural sunt mai mândri de faptul că sunt români. Datele arată că în percepția și raportarea la celelalte grupuri etnice (români, rromi, maghiari), regula o fac stereotipurile. Capitolul final, dedicat chestiunilor legate de proprietate (în speță funciară) în rural, nu putea lipsi dintr-o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din jur o fac; * să ai relații cât mai apropiate cu oamenii din sat vs. fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. II. Identitate 1. Identitate individuală * identificarea cu statusul de țăran (dacă consideră că e țăran); * dacă e mândru că e țăran; * identificarea cu naționalitatea, cu județul, religia, comuna (satul); * caracterizarea țăranilor de azi; * caracterizarea nivelului de viață al țăranului astăzi; * mândria față de propria persoană; * identificarea cu ocupația pe care o are (mândrie față de ocupația sa); * nivelul de viață
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]