9,631 matches
-
nu voia să se fie exercitată nici o presiune psihologică de prozelitism și cu atât mai puțin să se profite de situația lor de boală ori de necesitățile lor materiale. Pentru timpul său acestea erau atitudini de ruptură cu metoda și mentalitatea curentă. Și el folosea formulele obișnuite, precum «frații separați», dar punea accentul mai mult pe fraternitate decât pe separare. «Mă leagă în suflet ceea ce aș vrea să vă spun. E dragostea lui Cristos cea care ne unește», îi spunea amicului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un gust rafinat? Cum să preamărești jertfa Crucii și să nu știi să renunți la un superfluu, precum o țigară?». Și apoi nu se teme să puncteze tot mai sus, vorbind cu curaj despre Curia romană... «de îmburghezirea lor, de mentalitatea unor impiegați de carieră care nu se mai preocupă de ministerul sacerdotal. E cert că situația Cetății eterne nu e proporționată între exuberanța numerică a clerului și a religioșilor, și deficiența de prezență din alte ambiente...». Înaintea ochilor lui don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
chiar și din afara grupului cardinalilor. Și sugerează o limită de vârstă pentru a ocupa anumite oficii. Congregațiile Curiei romane nu trebuie să fie pure centre administrative, ci să aibă un rol propulsiv și stimulator pentru Biserică. Trebuie să fie combătută mentalitatea birocratică, spiritul de carieră, ambiția mondenă. În această lungă listă de reforme se resimte ecoul din Appunti riservati ale lui don Calabria și ale ideilor care circulau printre preoți, în cartea sa Apostolica vivendi forma. Proiectul invocă și o schimbare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
supranatural, alimentat de rugăciunea asiduă și asceza constantă, o implicare neobosită în serviciul sufletelor și o iubire plină de pasiune pentru Biserică. În fața pătrunderii, chiar și în mijlocul clerului și în casele religioase, a spiritului monden și a unei adecvări la mentalitatea lumească, amândoi propun un «antidot sigur: sfințenia, trăirea coerentă în sărăcie evanghelică». «Ceea ce contează într-adevăr - scrie Schuster - este ca Slujitorii Săraci să rămână mereu ca atare, să nu devină niciodată Domni Bogați, după cum s-a întâmplat din păcate cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Bisericii. Era același denunț pe care îl făcuse Antonio Rosmini (1797-1855), în cartea sa nemilos de reală Le cinque piaghe della Chiesa (1848), pe care don Calabria a citit-o și a meditat-o. Lipsa sensului supranaturalului datorită înclinației în fața mentalității raționaliste. Apoi, în fața răului ce amenință omenirea, don Calabria nu se izolează și nu se închide în lamentații sterile, ci caută să-și aducă contribuția, vărsându-și partea pentru răscumpărarea omenirii din păcat și din moartea spirituală. «Cât costă sufletele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu șirurile de case zugrăvite în roz deschis și verde-fistic. De-a lungul lui Nevski-Prospekt se aliniau clădiri solide, impozante, pe fundație de granit negru sau roșu, lucios ca marmura, iar progresul urbanistic modificase aspectul străzilor și al circulației. Schimbarea mentalității mi-a apărut și mai radicală într-un sens preocupant de viitor. Zguduirile datorate înfrîngerii din Extremul Orient, urmate de cele ale revoltelor interne, reprimate cu cruzime, dar mocnind sub cenușă, lăsau urme vizibile. Locuind la Antoine Bibescu, secretarul Legației
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
plat de ocean, trăind pe lângă litoralul european, și având o coadă lungă, ascuțită ca o țeapă și otrăvitoare”. Pastenague a crescut și s-a dezvoltat intelectual în Franța, ceea ce nu prezintă numai avantaje, mai ales când e vorba de cunoașterea mentalităților răsăritene. Folosesc pluralul ca să nu se spună că izolez România și mentalitatea românească, așa cum vrea o tradiție românească veche de aproape două secole: era, cel puțin la început, mândrie în această izolare trufașă, cu timpul însă mândria s-a transformat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ascuțită ca o țeapă și otrăvitoare”. Pastenague a crescut și s-a dezvoltat intelectual în Franța, ceea ce nu prezintă numai avantaje, mai ales când e vorba de cunoașterea mentalităților răsăritene. Folosesc pluralul ca să nu se spună că izolez România și mentalitatea românească, așa cum vrea o tradiție românească veche de aproape două secole: era, cel puțin la început, mândrie în această izolare trufașă, cu timpul însă mândria s-a transformat într-un fel de complex de inferioritate, ca să nu zic autodispreț. După
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
înlocuită de o concepție egalitaristă. Conceptul nu trebuie să genereze imediat realitate: mult timp rămâne doar un orizont, adică în stare virtuală. — Mă, da’ deștept mai ești! — Conceptul e o ființă prin excelență virtuală. Important e să prindă rădăcini în mentalitate. Țăranul, de pildă, înainte de război, nu concepea ideea de egalitate. În timpul comunismului a dobândit-o: ideea, nu realitatea! — Ideea, poate... răsuflu eu ușurat. — Și nu văd de ce ne-ar fi dor de țăranul cu căciula în mână și capul plecat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării, ci eterogenitatea mentalităților și a moravurilor. Cu alte cuvinte, nu contează dacă scrii în americană sau în graiul maramureșean, important e să poți vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un... Ca și un ce? Ca și un timișorean sau ca și un new-yorkez? Aici
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un... Ca și un ce? Ca și un timișorean sau ca și un new-yorkez? Aici n-am înțeles prea bine... Probabil că Schwartz crede într-un soi de ecumenism generalizat, într-un loc geometric al mentalităților care s-ar realiza prin revelație și în pofida istoriei. Idealismul său utopic sună, la urma urmelor, mai degrabă plăcut la ureche, dar nu pot să nu-i atrag atenția că Premiul Nobel a fost luat anul trecut de V.S. Naipaul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
că în această înlănțuire supusă criteriului cronologic care e istoria (literaturii) eu nu sunt un precursor de care, conform uzajului și a bunei cuviințe culturale, nu poți face abstracție. E drept că orwellismul totalitarist din anii comunismului a format o mentalitate în cultura română. Eliminarea unui „dușman” e absolut firească și trebuie să se facă pe toate planurile. Un precursor e un dușman, pentru cei care cred că totul începe cu ei, și trebuie așadar să dispară mai întâi din cărți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dușman” e absolut firească și trebuie să se facă pe toate planurile. Un precursor e un dușman, pentru cei care cred că totul începe cu ei, și trebuie așadar să dispară mai întâi din cărți, apoi și din mințile oamenilor. Mentalitatea aceasta nu e numai aceea a generației ’80. Criticul realist-socialist, specializat în ultimul timp în citirea revistelor, C. Stănescu recenzează Intervalul fără să se indigneze ori barem să semnaleze „împrumutul”. Nu bagă de seamă nici celălalt „împrumut”, prin care Mușina
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cum adică? — Uite așa... Au ridicat ziduri pe margine. Se feresc de privirile indiscrete. — Nu știm de ce se feresc și ce fac în vilele pe care și le-au construit. Totul e zidit, împrejmuit. Triumful privatizării, al individualismului... — Asta e mentalitatea creată în cei patruzeci de ani de comunism! — Comunism pe dracu’! — Și autoritățile ce zic? Primarul? — Ce să zică? Primarul promite marea cu sarea în timpul campaniei electorale și pe urmă nu mai face nimic din tot ce-a promis. Dar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Nu, comuniștii nu sunt și nici n-au fost vreodată de stânga. Sunt autoritari și etatiști. Poate înainte de Revoluția rusă să fi fost considerați de stânga... Dar și atunci, anarhiștii aveau dreptate: revoluția lor nu putea reuși cu adevărat, pentru că mentalitatea nu era coaptă pentru așa ceva... Și acum e coaptă? — Nu e nici acum! Și oricum e prea târziu, marea ocazie a fost ratată. E prea târziu, pentru că nu mai sunt decât foarte puțini proletari, toți sunt niște mici burghezi. A
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Pastenague. Ba chiar se poate spune că planul cultural devine minor când intră în joc factori sociali și de politică externă. Aceasta din urmă, după ’89, a devenit prioritară. În fond, ce-i reproșezi lui Adrian Năstase? Că are o mentalitate capitalist-liberală față de cultură... Ca și Nicolae Manolescu! Ca și atâția alții! Oprește-te, moară stricată! De ce trebuie să suport eu discursurile lui Pastenague întru apărarea politicii guvernului? În primul rând, și el, și alde Năstase se fac că nu pricep
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
e o țară slabă și săracă. Marele diplomat Năstase ar trebui să ia exemplu de la Medgyessy și în domeniul culturii ori mai bine zis să învețe de la conducătorii maghiari cum se folosește cultura pe planul politicii externe. E drept că mentalitatea intelectualilor români, în frunte cu oameni ca Manolescu, Liiceanu sau Buzura, este ea însăși mai degrabă capitalist-liberală. In abstracto! Căci nu înțeleg cum pot compara acești intelectuali naivi (ca să nu zic nătângi!) o țară ca România, care a ieșit ca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
șpriț și-un tenis cu piciorul. Pe bancă, un general decrepit, care linge icoanele ca un popă de țară și gîndește fotbalul ca un instructor de cultură fizică din anii ’50. La cîrma Federației, un șmecher de kilometrul zero cu mentalitate de mahala, care, de un deceniu și jumătate, îngroapă fotbalul cu mîinile goale, fără cazma. Ăștia sîntem, asta putem, atît merităm. Facem meci nul cu unii care n-au bătut pe nimeni și vrem să ne calificăm la Mondiale. Ducem
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
silenzio stampa fiindcă gura nu vrea, iar piciorul nu poate. Nu ei sînt însă vinovații. În spatele lor e un sistem găunos, o Federație care a trăit prin vreo zece jucători și a acoperit mii de blaturi, un selecționer retrograd, o mentalitate de care rîd și armenii, din mijlocul înapoierii lor sociale, economice, fotbalistice și cum o mai fi. Nu vă speriați, nu se va întîmpla nimic. Lumea cvasiinterlopă și mizerabilă a fotbalului se va mai salva o dată. Îl va azvîrli pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fixat de-a lungul timpului în mentalul colectiv diferite moduri de a gândi existența, de a proiecta lumi posibile, compensatorii față de realitatea insuficientă, de a construi imagini ale identității și ale alterităților reale sau abstracte (inclusiv ficționale). Despre mit, schemă, mentalitate și reprezentare socială, despre narațiune și timp, dar și despre metoda de arheologie cu care poate fi abordat imaginarul vom discuta în continuare. În cadrul acestei "lumi interne" a mentalului colectiv, mitul, spre exemplu (la care apelează de altfel și Borges
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o formă de ritual, poate fi acvila eliberată deasupra rugului împăratului divinizat, ca semn, dar și ca simbol al apoteozei sale. Un al doilea criteriu este cel al apartenenței culturale, aplicat atunci când sunt clasificate miturile de constituire a civilizațiilor sau mentalitățile colective, ca urmare a analizei narațiunilor fondatoare pentru arealele subsecvente. Un corpus mitologic dezvoltat într-un amplu perimetru cultural poate fi coerent și unitar, dacă atât structurile sale arhetipale, cât și cele simbolice se regăsesc în micro-mitologiile locale, în imaginarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tematizări, cu referire la textul literar (Jean Burgos, spre exemplu) sau la imaginea materială, la obiect sau la teologie. O altă direcție, mai puțin teoretizată, de aceea, discutabilă sub anumite aspecte metodologice ale ei, a fost dată de noțiunea de mentalitate (o poziție critică are Paul Riœur, în volumul Memoria, istoria, uitarea 263-85), de la un moment dat devansată de noțiunea de reprezentare socială. Având un grad de generalitate atât de mare, ele au fost încadrate în studii cu caracter social, economic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ele au fost încadrate în studii cu caracter social, economic, istoric sau cultural, după un model celebru, supranumit "mentalist", cel al școlii create în jurul revistei franceze Annales, începând cu deceniul al treilea al secolului trecut; astăzi, predominant este modelul sociologic. Mentalitatea este o opinie formată în timp în legătură cu o problemă de interes comun; nu este întotdeauna centrală în mentalul colectiv și nici nu trebuie neapărat să determine atitudini radicale. Are un caracter fluctuant, poate fi latentă sau poate deveni incomodă conjunctural
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în a doua jumătate a secolului trecut în științele sociale și în cele economice, în care dinamica terminologică la acest moment impune termeni mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el relevanța altor două noțiuni, imaginea și simbolul. Cu o ancorare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]