9,012 matches
-
cu granit. Consacrarea noului altar al Bisericii "Înălțarea Domnului" a fost oficiată la 12 iulie 2008 de către Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași. În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc sunt celebrate zilnic liturghii. În prezent, Parohia Înălțarea Domnului din Câmpulung Moldovenesc are 7 filiale, dintre care 6 cu biserică (Fundu Moldovei - cu Biserica "Sf. Treime" din 1838, Moldovița - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1908, Pojorâta - cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din 1893, Prisaca Dornei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Domnului" din 1893, Prisaca Dornei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1911, Vama - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1886 și Vatra Moldoviței - cu Biserica "Sf. Ana" din 1891) și 1 fără biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc se celebrează zilnic liturghii, la Fundu Moldovei, Moldovița, Pojorâta și Vama o dată la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se celebrează rar, numai de sărbătoarea hramului
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se celebrează rar, numai de sărbătoarea hramului. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În cimitirul catolic din Câmpulung Moldovenesc sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit în această localitate sau în împrejurimi. Este vorba de preoții Josef Szypek (1814-1894), Ladislaus Bartz (1855-1922), Emil Gerhard Jura (1914-1949), Eduard Kozanowski (1913-1995) și Francisc (Franz) Astalosch (1913-1997). Din cadrul acestei comunități au provenit
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
când câteva sute de oameni au încercat să organizeze o demonstrație de solidaritate. TASS a declarat că 75 de persoane au fost arestate pentru tulburarea liniștii publice, vandalism și alte infracțiuni. Circa 13.000 de persoane au manifestat în RSS Moldovenească, și ea afectată de protocolul secret. O altă demonstrație a fost organizată de diaspora baltică și simpatizanții ei germani în fața ambasadei sovietice din Bonn, RFG. Numărul de participanți a fost estimat între un milion și două milioane. Reuters News a relatat
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
cu unele adăugiri în stil gotic. El are trei nave și următoarele dimensiuni: lungime - 25 m, lățime - 14 m și înălțime - 35 m. La începutul secolului al XX-lea, ca urmare a construirii căii ferate ce făcea legătura între Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei (1899-1902), au sosit aici numeroși muncitori feroviari de etnie germană, poloneză și ucraineană. Astfel, numărul credincioșilor din zonă a crescut în medie cu 40-50%. Un recensământ efectuat la 11 februarie 1907 a numărat în Vatra Dornei 907
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
luând cu el întreaga arhivă a parohiei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
germanilor în anul 1940, biserica a fost preluată de statul român care a oferit germanilor emigranți o despăgubire. Trecută în anul 1947 în folosința comunității ortodoxe, ea a fost lărgită în perioada 1984-1993, dându-i-se actuala formă după stilul moldovenesc. Biserica este situată în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Mihai Eminescu nr. 58 (la capătul vestic al străzii), la baza Dealului Runc, fiind numită de localnici și „Biserica de sub Runc”. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
lăcașul de cult a devenit neîncăpător, iar Consiliul Parohial condus de preotul Gavril Cîrstean a hotărât modificarea vechii biserici. După obținerea avizelor, biserica a suferit o serie de reparații capitale în perioada 1984-1993, dându-i-se forma actuală, după stilul moldovenesc. Altfel, edificiul a fost extins spre răsărit cu încă 10 metri și s-au adăugat două abside laterale și o turlă în partea centrală. În anul 1989, cu sprijinul enoriașilor acestei parohii, a fost ridicată o cruce de beton în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
anul 1947, ea [a] fost trecută în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Datorită faptului că această biserică a devenit neîncăpătoare, Consiliul Parohial condus de P.C. Pr. Gavril Cîrstean a decis modificarea vechii biserici, prin reparații capitale, dîndu-i-se forma și stilul moldovenesc de astăzi, lucrări ce au durat din 1984 pînă în 1993. În următorii ani, în timpul arhipăstoririi Î.P.S. Pimen al Sucevei și Rădăuților, la inițiativa P.C. Pr. Cormoș Ilie, împreună cu P.C. Pr. Vîrlan Constantin ajutați de membrii Consiliului și Comitetului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
modernizare, Biserica "Sf. Ilie" a fost resfințită la 1 noiembrie 2009 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care a făcut parte și pr. Aurel Goraș, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică construită în anul 1883 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Câmpulung Moldovenesc. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică construită în anul 1883 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Câmpulung Moldovenesc. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
1833 a fost înființată Parohia greco-catolică ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au fost începute în 1836. Abia în anul 1883, credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Câmpulung Moldovenesc o biserică de lemn cu hramul "Sf. Dumitru". Printre cei care au contribuit la înălțarea acestui lăcaș de cult s-a aflat și Iulian Kobîleanski, tatăl scriitoarei Olga Kobyleanska, care a activat între anii 1874-1889 ca notar al Capitanatului Districtual
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
ca "Biserica Rusească". În 1910 s-a construit o casă parohială din piatră, apoi în 1927 o clopotniță de lemn lângă absida altarului. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că în Câmpulung Moldovenesc locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi Moldovița) - cu Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din 1914 și Vatra Dornei - cu Biserica "Schimbarea la Față" din 1908. Cultul
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că în Câmpulung Moldovenesc locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi Moldovița) - cu Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din 1914 și Vatra Dornei - cu Biserica "Schimbarea la Față" din 1908. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. Până la desființarea cultului greco-catolic rutean, în această biserică au slujit următorii preoți: După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
a fost reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5 persoane. Preotul Veneciuc a început o serie de demersuri pentru recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
tablă zincată și o rozetă în stil neogotic deasupra intrării. În anul 2009 s-a înlocuit tâmplăria la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce, cu două abside laterale și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Acoperișul edificiului are o învelitoare din tablă de cupru. Catapeteasma a fost confecționată la München (Germania).
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
al României). Ea se află pe strada Dornelor nr. 7. a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . În anul 1888 a fost pusă în funcțiune Calea ferată secundară Hatna-Kimpolung (azi Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc), care a fost administrată de compania Bukowinaer Lokalbahnen. Ea a avut un rol important în dezvoltarea regiunilor montane îndepărtate ale Bucovinei și a sprijinit silvicultura și industria de prelucrare a lemnului. La 23 octombrie 1899, împăratul Franz Joseph I al
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]