8,622 matches
-
juriști". Pentru activitatea sa profesorul Scripcaru a fost ales membru emerit al Academiei Internationale de Medicină Legală și Socială. Gheorghe Scripcaru a rămas legat de ținuturile natale, contribuind la construirea Dispensarului Uman de la Boroaia, în anul 1978, și alcătuind o monografie cu titlul "„Boroaia - o reîntoarcere în spirit”" tiparită la Iași.
Gheorghe Scripcaru () [Corola-website/Science/327263_a_328592]
-
a actorului - FLONTA - se pare că este predispusă spre artă, cinci dintre nepoții actorului afirmându-se deja în domeniul muzicii și picturii. Autorii acestei cărți își exprimă profunda gratitudine pentru toți cei care au făcut posibilă apariția acestei biografii în monografia satului nostru, pentru că Virgil Flonda trebuie să fie cunoscut și de consătenii lui, măcar așa cum l-a cunoscut Sibiul adoptiv și oamenii iubitori de artă și cultură din această țară. Biograf : Aurel Maxim
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
plastică) și 4 colecții externe, una situată tot în Buzău și altele situate în satele Colți, Măgura, Pârscov.. Sub egida instituției s-au publicat o serie de cărți („Biblioteca Mousaios”), 2 buletine științifice anuale („Mousaios” și „Analele Buzăului”), cataloage și monografii, rod al activitatății științifice de cercetare dusă în cadrul instituției muzeale. Bazele sale au fost puse de către Basil Iorgulescu și dezvoltarea colecțiilor a determinat mai multe etape de extindere. Actualul sediu este al treilea. Sediul muzeului este situat pe bulevardul Nicolae
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
unei serii de cărți reunite sub titlul de "„Biblioteca Mousaios”", până la jumătatea anului 2013 publicându-se 11 titluri. Sunt publicate periodic (actual anual) 2 buletine științifice: "„Mousaios”" și "„Analele Buzăului”". Deasemeni activitatea editorială este completată de publicarea unor cataloage și monografii. Activitatea științifică de cercetare este dusă atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții muzeale. Bazele primei colecții publice de piese arheologice, antropologice și istorice din Buzău s-au datorat lui pedagogului, publicistului și geografului român Basil Iorgulescu, care
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
titular de patologie la Universitatea din Adelaide și a instruit mai multe generații de studenți. Cleland a fost ales ca Președintele Societății Regale din Australia de Sud între 1927-1928 și din nou în 1941. În 1934-1935, el a publicat o monografie de două volume despre ciupercile din Australia de Sud, una dintre cele mai complete analize ale ciupercilor australiene până în ziua de azi.
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
reparație destinate transformării sale din nou în penitenciar pentru femei începând cu anul 1866 până în 1924. Starea aparentă de degradare, lipsa de importanță și notabilitate au contribuit la conservarea valorii de patrimoniu, pe care o are mănăstirea în prezent. O monografie de la începutul secolului XX o prezintă ca o biserică oarecare, nepictată și fără icoane notabile, deși frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Europa. Scrierile sale se refereau la concerte, recitaluri, viața muzicală, noi publicații muzicale și personalități. Un număr semnificativ dintre articolele sale (aproximativ 300) aveau legătură cu opera. Câteva dintre seriile sale tematice de articole au fost publicate sub forma unor monografii; acestea acopereau subiecte precum producția originală din 1876 a ciclului "Inelul Nibelungilor" de la Bayreuth, dezvoltarea muzicii romantice ruse, muzica în Rusia sau conferințele lui Anton Rubinstein despre istoria muzicii pentru pian. Datorită regulilor impuse de statura militară a lui Cui
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol Rotaru s-a reflectat în circa 400 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii, publicate în țară și peste hotare (Rusia, SUA, Anglia, Germania, Olanda, Polonia etc.). În calitate de conducător științific a pregătit 9 doctori și doctori habilitați în științe fizico-matematice. Activitate didactică: a ținut prelegeri și cursuri speciale la Universitatea de Stat din Moldova
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
în creșterea păstrăvului. Literatura sa salmonicolă reprezintă bibliografie în domeniu, pentru facultăți silvice. O serie de informații puse la dispoziție de către P. Decei despre răspândirea speciilor de pești de apă dulce au fost folosite de academicianul Petru Bănărescu în scrierea monografiei "Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964."
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
Dima din Cluj-Napoca. Dirijează pe marele scene ale țării. Lucrările ei sunt interpretate în România, Germania, Franța, Italia, Brazilia, Bolivia, UȘA, Israel, Șerbia, Australia. Cibișescu-Duran a publicat volumele de poezii "Ascunzișuri de măști" (1995) și "Taină egipteană" (1997) precum și o monografie științifică cu tema " Structuri polimorfe în postmodernismul muzical românesc"(2002).
Iulia Cibișescu-Duran () [Corola-website/Science/329200_a_330529]
-
un con de umbră, de la finele anilor 1940 până la mijlocul anilor 1960, operă să, treptat-treptat, este repusa în circuitul cultural. Abordările semnate de criticul de artă Tudor Stavila, dar, în mod deosebit, de Gheorghe Vida, care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl. - redau dimensiunea adevărată a ceea ce înseamnă și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
iar prințul Constantin Ostrojski a primit o copie a acestuia. În secolul al XVIII-lea, istoricul rus Nikolai Karamzin a găsit o copie a aceluiaș manuscris în Mănăstirea Ipatiev din Kostroma. De-a lungul timpului au fost publicate mai multe monografii și versiuni ale cronicii, cea mai veche datând din 1767. Alexei Șahmatov a publicat prima analiză lingvistică pe textul letopisețului în 1908. Dmitri Lihaciov și alți oameni de știință sovietici au preluat și revizuit analiza inițială. Ei au încercat să
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
Un pictor al timpului său. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. "Contemporanul", nr. 44, 3 nov 1978. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. Leon, Aurel. Nicu Enea. În: "Aurel Leon. Umbre". Iași, Editura Junimea, 1979, p. 160-166. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. 96 p. cu îl. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. "Ateneu", 16, nr. 4, dec 1979, p. 15. ("Doina Bujor"); "Steagul roșu, "34, nr.
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
conține reproducerea “Autoportret”. Leon, Aurel. Nicu Enea. În: "Aurel Leon. Umbre". Iași, Editura Junimea, 1979, p. 160-166. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. 96 p. cu îl. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. "Ateneu", 16, nr. 4, dec 1979, p. 15. ("Doina Bujor"); "Steagul roșu, "34, nr. 6893, 15 dec 1979, p. 6. ("Costică I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează Ț. I. = Drăgoi, Livia. Retrospectivă Nicu Enea [organizată de Oficiul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează Ț. I. = Drăgoi, Livia. Retrospectivă Nicu Enea [organizată de Oficiul de expoziții București în colaborare cu Muzeul județean
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
a mai colaborat la „Sămănătorul”, „Viața”, „Neamul românesc”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică” ș.a. Volumele sale s-au bucurat de atenția criticilor, precum Nicolae Iorga, George Călinescu, Constantin Ciopraga, Ion Vulcan, Ion Bianu etc. În anul 1908 publică monografia "Constanța pitorească cu împrejurimile ei". A murit la data de 18 mai 1911, la numai 36 de ani, când, conform cu Nicolae Iorga, „literatura română pierde una din cele mai originale naturi de artist.” Din 2011 la Muntenii de Sus are
Ioan Adam (scriitor) () [Corola-website/Science/328770_a_330099]
-
primul istoric arab care a scris istoria Andaluziei în întregime, iar operele sale au reprezentat principala sursă în perioade importante din istoria Granadei, el fiind autorul a mai mult de 60 de cărți despre istoria Granadei, printre care și o monografie a Granadei cu descrierea orașului și locuitorilor săi. Subiectele scrierilor sale sunt diferite și pot fi împărțite în următoarele categorii : antologie , ascetism și sufism, epistolar, gen biografic, geografie și turism, etc. În anul 1369 a scris o autobiografie. A scris
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
lui , următoarele cuvinte : “Istoricul de artă Radu Bogdan (...) a fost o personalitate amestecată intim în toate evenimentele artei plastice românești din ultimii 60 de ani.” Opere și publicații științifice majore • Monografia “Theodor Aman”, carte de referință documentară, București, 1955; • „Andreescu”, monografie monumentală, vol. I și II (în total peste 1200 de pag. format mare), București, 1970 și 1982; • „Reverii lucide” (medalioane, studii și eseuri), București, 1972; • „Georgeta Năpăruș”, monografie, București, 1983; • „Un modernist: M.H.Maxy”, apărut în Revista Fundațiilor Culturale Regale
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
științifice majore • Monografia “Theodor Aman”, carte de referință documentară, București, 1955; • „Andreescu”, monografie monumentală, vol. I și II (în total peste 1200 de pag. format mare), București, 1970 și 1982; • „Reverii lucide” (medalioane, studii și eseuri), București, 1972; • „Georgeta Năpăruș”, monografie, București, 1983; • „Un modernist: M.H.Maxy”, apărut în Revista Fundațiilor Culturale Regale, București, aprilie, 1946. Primul studiu amplu documentat despre opera picotrului; Descoperirea în 1956 a faimoaselor cimitire greco-catolice (vechiul și noul) de la Săpânța, urmată de o comunicare la Academie
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
socialist, serial de 42 de articole, publicate în revista Dilema veche; Filmul documentar de lung metraj „Pădurea”, o coproducție româno-sârbă, 2014, regizat de Sinișa Dragin, care pornește de la un fapt real privind cercetarea tânărului pe atunci, Radu Bogdan, pentru elaborarea monografiei dedicate lui Andreescu și care avea drept scop includerea unei reproduceri a tabloului “Crângul desfrunzit”, făcut cadou de către statul român, în 1947, lui Iosif Broz Tito. Filmul a obținut mai multe premii internaționale printre care și premiul de cel mai
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
prelungiri soldate cu vizitarea Olandei și Italiei, în total patru luni și jumătate. Premii și distincții • Ordinul Meritul Cultural în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice; • Medalia de aur, Expoziția internațională de artă a cărții - IBA Leipzig 1971 - pentru monografia monumentală „Andreescu<nowiki>"</nowiki>. Fundația Radu Bogdan În anul 2012 s-a înființat Fundația Radu Bogdan, al cărei coordonator de proiect este Mădălina Mirea.
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil și s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32 ha. Manasia este situată în
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București și ulterior al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din Pitești. A avut o vastă activitate științifică, recunoscută în țară și pe plan internațional, publicând peste 200 de lucrări științifice, studii, monografii, manuale universitare și proiecte de cercetări ambițioase în colaborare cu universitățile europene și americane. A adus contribuții valoroase în domeniul inteliginței artificiale, sistemului neuronal de calcul, metodelor statistice în prelucrarea semnalelor digitale, logicii matematice, teoriei informației, recunoașterii formelor, diagnosticării automate
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
de cercetare în teren a sintetizat și a făcut publică stratigrafia și structura Munților Apuseni. Lucrările sale în acest domeniu sunt primele surse științifice în ceea ce privește geologia Munților Maramureș, Munților Bihor, Munților Codru-Moma, Munților Metaliferi, cărora le-a dedicat câte o monografie. Aceste studii au avut un impact important în cadrul unor sinteze de interes național, cum ar fi depozitele carbonifere, formațiunile paleozoice și mezozoice, dar și din punct de vedere tectonic, în lucrările de ansamblu asupra structurii teritoriului, precum și în integrarea acestor
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]