9,048 matches
-
au fost publicate mărturii și ale ofițerilor și ale soldaților, spuse din perspectivele acestora. Sistemul de tranșee era împărțit în trei segmente. Germanii erau avantajați pentru că puteau să-și aleagă singuri sistemele. În spatele tranșeelor se află o structură elaborată din noduri de comunicații de investiții masive. Transportul se dezvoltase. Francezii și britanicii erau nevoiți să se folosească de configurația frontului impusă de germani. Infanteria trăia în adăposturi subterane, în tranșeele de comunicație și tranșeele de mici dimensiuni care erau foarte apropiate
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și mai departe în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
un oraș în județul Dâmbovița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Fusea, Hagioaica, Mereni, Plopu și Sălcuța. Aflată în mijlocul unei câmpii ce-i poartă numele, străbătută de ape cu debite constante, localitatea se prezintă ca un nod feroviar secundar, având o poziție mediană față de orașele București, Pitești și Târgoviște. Orașul Titu este situat în partea de sud a României și a județului Dâmbovița, aproximativ la nord-vest de capitala țării, ceea ce corespunde unei poziții central-nordice în cadrul Câmpiei Române
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
de 52 km, 73,5 km, respectiv 39,5 km. Orașul se învecinează la nord cu Produlești și Braniștea, la sud cu Odobești și Potlogi, la est cu Conțești și Lungulețu, iar la vest cu Costești-Vale. Gara Titu este un nod feroviar pe liniile secundare de la nord-vest de București. Aici se intersectează calea ferată București-Pitești, cu linia ce duce la Târgoviște și Pietroșița. Titu este traversat de șoseaua națională DN7, care leagă Bucureștiul de Pitești. Din DN7, la Titu se ramifică
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
este un oraș în județul Brăila, Muntenia, România. Are o populație de de locuitori (2011). A fost declarat oraș la 17 februarie 1968, aparținând generației orașelor socialiste, și este un important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
Jirlău} și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului. Două alte mici drumuri județene, DJ203A și DJ203S duc din centrul orașului către comunele vecine Surdila-Greci, respectiv Surdila-Găiseanca. Orașul Făurei, deși unul foarte mic, este un important nod feroviar, situat pe calea ferată ce leagă Bucureștiul prin Ploiești și Buzău de Brăila și Galați. La Făurei, această cale ferată se intersectează cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați, pe care a avut o stație, dar mai ales după ce a devenit nod feroviar, el fiind aflat la intersecția acestei căi ferate cu linia Fetești-Tecuci. În 1931, satul Făurei s-a separat, împreună cu satul Vizireni, de comuna Surdila-Greci și formând o comună de sine stătătoare. Odată cu reorganizarea administrativă a României în 1950, comuna
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
a scăzut în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, ajungând de la aproximativ 4.500 de locuitori în anul 1992 la 4097 de locuitori în 2002. Orașul Făurei a fost un centru viticol zonal important. De asemenea, este un important nod feroviar (transporturile au declanșat procesul de urbanizare) și un nod de comunicație. Producerea, transportul și distribuția apei potabile, ca și evacuarea și epurarea apelor uzate se fac prin Direcția Serviciilor Publice de sub autoritatea Consiliului Local al orașului Făurei. Capacitatea de
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
ajungând de la aproximativ 4.500 de locuitori în anul 1992 la 4097 de locuitori în 2002. Orașul Făurei a fost un centru viticol zonal important. De asemenea, este un important nod feroviar (transporturile au declanșat procesul de urbanizare) și un nod de comunicație. Producerea, transportul și distribuția apei potabile, ca și evacuarea și epurarea apelor uzate se fac prin Direcția Serviciilor Publice de sub autoritatea Consiliului Local al orașului Făurei. Capacitatea de producere a apei potabile este de 842 mc/zi, consumul
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
fac din Bruxelles un mare centru de congrese. De multe ori aceste activități sunt legate de rolul Bruxelles-ului de capitală a Belgiei și a Uniunii Europene: Bruxelles-ul este bine deservit de o rețea feroviară densă. Este un important nod feroviar european, fiind deservit de numeroase trenuri internaționale: Bruxelles-ul este deservit de asemenea de două aeroporturi: Bruxelles-ul este deservit de mai multe gări ale companiei naționale de transport SNCB/NMBS: Trenurile circulă cu o mare regularitate. În general
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
singurul supercalculator din Balcani, un IBM Blue Gene/P la Centrul Național pentru Aplicații în domeniul Supercomputingului. Deși are relativ puține rezerve de combustibili fosili, sectorul energetic bine dezvoltat din Bulgaria, împreună cu așezarea geografică strategică fac din ea un important nod energetic european. Aproape 34% din energia electrică se produce în centrala nucleară de la Kozlodui și opinia publică susține ferm dezvoltarea energiei nucleare. Expansiunea rapidă a surselor de energei alternative, cum ar fi centralele solare și eoliene fac din Bulgaria un
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Letoniei ("Saeima"), își are sediul în Riga. Castelul din Riga este reședința Președintelui Letoniei, Vaira Vīķe-Freiberga. Călătoriile de afaceri sau de plăcere au crescut semnificativ în volum în ultimii ani, în special datorită îmbunătățirii infrastructurii comerciale și de transport. Ca nod important de circulație și ca port, Riga este în centrul rețelei naționale de drumuri și de căi ferate. Cea mai mare parte a traficului turistic se face prin Aeroportul Internațional din Riga, cel mai mare aeroport din Țările Baltice, aeroport
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
nevoile sale alimentare, are provizii limitate de apă dulce din cauza secetei din timpul verii și nu are surse interne de energie, cu excepția potențialului de exploatare a energiei solare, lumina soarelui fiind abundentă. Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport internațional de mărfuri), de industria prelucrătoare (în special electronice și textile) și de turism. Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia malteză. Primul film în Malta a fost filmat în 1925 ("Fiii mării"); de
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
comunicație atât șosele cât și căi ferate determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa Mică, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea se datorează descoperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913 dar lucrările se întrerup datorită izbucnirii primului război mondial. Copșa Mică este atestată din punct de vedere istoric din anul 1402, când Sigismund de
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
de comunicație - atât șosele cât și căi ferate - determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov-Blaj-Copșa, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea ulterioară se datorează descperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913 dar lucrările se întrerup din cauza izbucnirii primului război mondial. În jurul anului 1935 apar primele semne ale industrializării localității. În anul 1961 localitatea a
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
lungul drumului național DN 14, care traversează orașul de la NE la SV (Sibiu-Sighișoara). Localitatea este traversată și de DN 14B (Copșa Mică-Blaj) și se află amplasată la o distanță de 43 km față de Aeroportul Sibiu. Orașul Copșa Mică este important nod de cale ferată. Este traversat de magistrala feroviară 3 si linia de cale ferată Sibiu- Copșa Mică, linia 3 fiind dublă electrificată. Orașul este legat de capitala de județ printr-o linie simpla neelectrificată. Orașul este cuplat la rețeaua telefonică
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul râului Escaut și este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portul Bruges situat la Zebrugge, portul Gent și portul Ostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod curent. Principalele porturi interioare sunt
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: Chișinău-Orhei-Bălți-Orhei-Chișinău) cu antrenarea unor întreprinderi și instituții din Bălți SA „Barza Albă”, Bisericii „Sf. Nicolae”, Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare. Municipiul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3. Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți - Râbnița (Mateuți), Bălți - Ungheni și Bălți - Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică. Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural. Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor, o dată în patru ani, cu cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare. Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
1798 km ² și are o populație de 122,173 (1991).Acesta este situat în partea de sud a văii "Pelagonia", înconjurat de munții "Baba" și "Nidže", la 14 km nord de granița "Medžitlija-Niki" de trecere cu Grecia. Este un important nod de legătură care leagă sudul "Mării Adriatice", cu Marea Egee și Europa Centrală. Conform unor surse, Bitola este doilea oraș ca mărime din țară, și pentru alții al treilea . Bitola este, de asemenea, centrul municipiului Bitola. Bitola este un important centru
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan ( Totul se plătește, 1986), Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989). Autor al unor volume de versuri: “Vizite”, “Pajura singurătăți”, “ Fluture în lesă de aur”, “Clanțe”, “Ultimele noduri” și proză: “Bilete de favoare”, “Baraka” și “Bazar sentimental”. Într-un interviu din anul 2011 spunea că nu-i sfătuiește pe copii să învețe nicio poezie pe dinafară, ci s-o citească de mai multe ori, ca și când ar fi prima
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
25' est. Centrul orașului Berna este așezat pe o peninsulă formată de râul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de râu, care sunt accesibile prin poduri înalte. Gara din Berna reprezintă unul din cele mai importante noduri de cale ferată din tară. După gara din Zürich reprezintă a doua gară ca frecvență. Pe 14 linii principale circula trenuri regionale cat și internaționale, precum EuroCity, Cisalpino, TGV, Talgo, ICE und DB City Night Line abgefertigt, patru linii S-Bahn
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
tendințele europene, forța de muncă ocupată în industrie a scăzut de la 42,1% (în 1980) la 27,1% (în 2001). În servicii lucrează 70,9 % din forța de muncă iar în agricultură și silvicultură sub 2 %. Tampere este un important nod de transport, pe locul al doilea în Finlanda după Helsinki. În octombrie 2000 s-a dat în folosință ultimul tronson al autostrăzii 12, care leagă Helsinki cu Tampere și mai departe cu nordul Scandinaviei. Traficul în oraș este fluent. În
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]