8,467 matches
-
locotenent-colonel Dănuț Hladi, a luat decizia de a intra în apă pentru a ajunge pe insulă. După ce a fost asigurat, salvatorul a traversat apa și a mânat cabalinele către un vad, pe unde acestea au traversat pe malul opus al pârâului. De acolo, caii au fost recuperați de stăpân'', se arată în comunicat.
Natura asediază România! 89 de localități afectate de vremea rea () [Corola-website/Journalistic/101095_a_102387]
-
că de câteva ori chiar am mutat „niște munți" îndemnat de această încredere atât de mare pe care el o avea în puterile mele. • A șasea valoare era perseverența. Nu se dădea niciodată bătut, încerca iar și iar, ca un pârâu găsea calea se a sparge muntele care - vremelnic - îi întuneca zarea. Am învățat de la el să fiu tenace și să merg drept pe drumul meu! • A șaptea valoare era asumarea propriului destin. Uneori dezamăgirea își făcea loc în viața mea
Părinți de succes: Eu și tatăl meu – despre educație și tradiție () [Corola-website/Journalistic/101184_a_102476]
-
februarie 1939. Un articol din ziarul „Adevărul” din decembrie 1937, dedicat activității compozitorului, susținea că înainte cu un an de publicarea lucrării, Enescu avea deja o bună parte a Suitei și lucra deja la partea a IV-a a compoziției, „Pârâu sub lună”. Se poate presupune astfel că patru părți ale lucrării erau terminate cu mult timp înaintea datei înscrise pe ultima filă a manuscrisului. Se cunoaște faptul că Enescu nu își considera o creație încheiată decât în momentul finisării definitive
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul de a ilustra stolul păsărilor călătoare. Ultimele două părți, "Pârâu sub lună" și "Dansuri țărănești", sunt din nou destul de contrastante. Penultima parte descrie prin procedee imitative sclipirile unui pârâiaș din curtea casei părintești, despre care Enescu mărturisea mai târziu: „Pârâiaș în fundul grădinii - pe acesta îl văd și acum. Un subțire
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Unii cred că a fost botezat în cinstea , un englez. Unii, pe de altă parte, cred că a fost numit după Lexington (care pe atunci se pronunța după cum se scrie astăzi, ) din Nottinghamshire, Anglia. În primele zile ale epocii coloniale, , pârâu care trece prin Lexington, Burlington, și Bedford, și apoi se varsă în râul Shawsheen, a fost centrul activității agricole și industriale din oraș. Acesta furniza energie mai multor tipuri de mori, și, în secolul al XX-lea, apă pentru irigații
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
se află în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, pe valea Pârâului Vâlcica. Este una din cele două exploatări din Moldova, a doua fiind cea de la Cacica, Suceava. Salina este motivul economic numărul 1 pentru dezvoltarea orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și forestieră din zonă. Principalul domeniu
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
mai adâncă gaură montană de suprafață din Europa Centrală. Este o atracție turistică populară pentru turiștii ocazionali în regiune, ca și pentru speologi și scafandri profesioniști. În partea de început a canionului Pustý Žleb (Jgheabul Pustiu), sub orașul Sloup, apele pârâului Sloupský, unul dintre afluenții râului subteran Punkva, a ajutat la formarea unui sistem extins de pasaje, domuri și prăpăstii subterane, ce măsoară aproximativ 6500 de metri și este cunoscut sub numele Sloupsko-šošůvské jeskyně (Peșterile Sloup-Šošůvka). Circuitul turistic cu lungimea de
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
deja. Călăule, fă-ți treaba: aruncă-mă-n untură, Halitorule-de-simboluri ce-mi ești! - ia să devin sticloasă după gust... Oule, băiete, nu-ți fie frică de moarte într-o epocă în care omul nu mai pricepe cuvântul Naturii, de-acuma Pârâul și Dumbrava sunt mute, iar lucrurile cele mai însemnate, cele asemeni nouă, sunt aruncate în osânza topită a celui mai necurat Patruped - Decât să asediem urechile baricadate, mai bine să ne dăm mâna, punându-ne lacăt gurii, în marele martiriu
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
sub semnături mai cunoscute sau nu... Dar Ion Tugearu a reușit să creeze un balet neoclasic curat, cu un limbaj aristocrat, cursiv, fără asperități și pauze inutile, fără repetabilități iritante pentru privitor, lin și furtunos în același timp, ca un pârâu cristalin de munte, ce prin învolburare, capătă consistența și forța unui ocean în plină furtună. Am văzut și admirat în Karenina lui, o partitură elegantă în care clasicul s-a desprăfuit și modernul s-a patinat, de fapt un neoclasic
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit și s-au purtat vitejește în cumpăna asta
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
foamea. Iedi stătea lângă scaunul meu, savurând din porția sa, așezată lângă masă. La plecare tata ne-a spus tuturor copiilor care l-au condus la mașină : „Sănu vă jucați pe lângă autocamionul de la poartă ! Aveți destul loc în grădină, la pârâu, oriunde, numai acolo, nu”. După plecarea sa, copiii au propus să ne jucăm de-a v-ați ascunselea. Eu m-am pitit în spatele unei roți a autocamionului, crezând că e un loc sigur. Iedi s-a așezat și el lângă
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]