15,863 matches
-
crește „smochinul și castanul și încălecând Dunărea se întindeau în regiunile cu terenuri petrolifere și băi de aur din Carpați unde pășteau turmele de bouri” (p. 252). S. Pușcariu se simte obligat de concepția urmată să remarce că în vest patria străromânilor ajungea „până aproape de albanezi (care, la rândul lor, se întindeau mai spre est decât astăzi)”, pentru a justifica în felul acesta prezența în română a unor cuvinte precum mânz, țap, baltă (p. 252). Totuși Pușcariu rămâne sceptic în privința posibilității
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aproape de albanezi (care, la rândul lor, se întindeau mai spre est decât astăzi)”, pentru a justifica în felul acesta prezența în română a unor cuvinte precum mânz, țap, baltă (p. 252). Totuși Pușcariu rămâne sceptic în privința posibilității de identificare a patriei primitive a românilor, „a vetrelor în jurul cărora s-a închegat poporul nostru”, întrucât „istoria nu le numește, iar lingvistica ne indică numai nuclee din care au pornit inovații de limbă”. De aceea el rămâne la aprecierea vagă cum că patria
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
patriei primitive a românilor, „a vetrelor în jurul cărora s-a închegat poporul nostru”, întrucât „istoria nu le numește, iar lingvistica ne indică numai nuclee din care au pornit inovații de limbă”. De aceea el rămâne la aprecierea vagă cum că patria primitivă a acestui neam se afla „de-a dreapta și de-a stânga Dunării”. Rămânând în zona „speculațiunilor de ordin lingvistic”, cum el însuși mărturisește, „își permite să distingă pentru epoca străromână” două mari grupuri de români: românii răsăriteni, din care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pentru epoca străromână” două mari grupuri de români: românii răsăriteni, din care derivă aromânii și strămoșii megleniților, și românii apuseni, „din Iugoslavia de miazănoapte, care formau un singur grup împreună cu dacoromânii” (p. 254). Oricât s-a străduit Pușcariu să lărgească patria primitivă, au rămas zone largi unde prezența romanității orientale nu s-ar putea explica altfel decât prin migrații: aromânii s-au rupt de megleniți migrând spre sud, istroromânii au emigrat spre vest, muntenii și moldovenii au coborât din Ardeal la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vechi timpuri, S. Pușcariu vorbește de „îndelungatul contact cu vecinii și simbioza cu alte neamuri”, ambele intersectări „lăsând urme adânci în limba noastră, unele dintre aceste urme, continuă el, ajutându-ne chiar să ne lămurim asupra epocii străromâne și a patriei noastre primitive”. Autorul scoate în evidență cu litere aldine cuvântul „Vecinii”, întrucât sub acest titlu el îngrămădește tot ce, existând în limba română, nu poate fi explicat prin latină (p. 255-316). În felul acesta cuvântul „simbioză” care urmează în citat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
katund, o moștenire autohtonă. Urmează împrumuturile din greacă. „Dacă nu venea cucerirea romană, afirmă Pușcariu, poporul trac (împreună cu geții și dacii) ar fi rămas în sfera influențelor grecești, însă la grecizarea tracilor nu s-ar fi ajuns, căci pentru greci patria și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
istorică, după cum se poate vedea din încercarea Academiei de a oferi o imagine completă asupra constituirii limbii române și asupra răspândirii ei ulterioare. Istoria limbii române a Academiei Abordarea constituirii limbii române în manieră neogramatică a necesitat o terminologie adecvată: patria primitivă, latina dunăreană, româna comună, străromâna etc. Formarea limbii române este urmată de răspândirea dialectală a românei comune, cu dacoromâna ca cel mai important dialect, venit și el din sudul Dunării. Falsitatea schemei imaginate de gândirea tradițională culminează cu transformarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-a desăvârșit încă” și nu se va putea desăvârși niciodată, adăugăm noi ceea ce el nu i putea spune tutorelui său. Eminescu ridică însă problema la principiul național: „Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sânt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi deci preluate în principiile lor generale, dar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
paradigma cazurilor era o categorie istorică apărută în urma simplificării formale și abstractizării semantice a lexemelor finale din sintagmele nominale, lexeme care au devenit morfeme cu rol de terminații. Astfel, la un prim nivel de analiză etimologică distingem în cuvântul latin patria structura morfematică pa-tri-a, structură în care fiecare morfem, inclusiv terminația, are ascendența lexematică pierdută. La fel stau lucrurile cu terminația -ae din genitivul și dativul acestui cuvânt, patriae, și cu terminația -am din acuzativ, patriam. Aceeași lipsă de etimologie evidentă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Paris ajungând apoi profesor de fiziologie în New York, predă și la Dublin și Glasgow până în 1861, lucrând apoi în spitalul de epileptici și paralitici din Londra. își îmbogățește experiența de profesor, practician și cercetător, situându-se definitiv în Franța, ajunsă patria medicinei moderne. Aprofundează fiziopatologia nervoasă, publicând lucrări despre nervii vasomotori, sistemul vago-simpatic, asupra dinamicii constricțiilor și dilatării vaselor periferice, completându-l pe Cl. Bernard. Se afirmă ca specialist în studiul măduvei coloanei vertebrale, stabilind un sindrom care-i poartă numele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de origine (sau, în termeni moderni, naționalitatea sa). "Poetul, scrie el în Discursul pentru Poemul dramatic (Le Discours du Poème dramatique), trebuie să considere vârsta, demnitatea, nașterea, ocupația și țara celor pe care îi prezintă: trebuie să știe ceea ce datorăm patriei, părinților, prietenilor, regelui nostru; care este însărcinarea unui magistrat, sau a unui general de armată, pentru a-i putea face să se conformeze la acestea pe cei pe care îi va face iubiți de spectatori, și să-i îndepărteze de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi lipsește ceva acestei Națiuni, care a cunoscut arta dramatică înaintea oricărei alte națiuni moderne; nu pot concepe cum a putut Italia să o neglijeze, să o înjosească și să o facă să degenereze; doream cu ardoare să-mi văd patria ridicată la nivelul celorlalte, și mi-am promis că voi contribui la acest lucru." Cât despre commedia dell'arte, ea este, după părerea lui, muribundă, deși tradiția legată de ea este încă solid ancorată. Carlo Gozzi (1720-1806), contemporanul și rivalul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tăinuit și tolerat printr-o adevărată conspirație a tăcerii. Comună celor două dimensiuni ale afectivității acestei lumi este inautenticitatea trăirilor. Ambele sunt "mofturi", pentru că, așa cum observa Mircea Tomuș, jocul iluziei și al realității golește de conținut atât "familia cea mare" patria, cât și "patria cea mică", adică familia. Tragicomedia existenței mimetice reiese din decalajul izbitor între afectare și afectivitate, între agitația și vacarmul stârnite de prezumția trădării și vacuitatea sufletească. Mahalagii sau din elita socială, "moftologii" din comedii și schițe sunt
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
printr-o adevărată conspirație a tăcerii. Comună celor două dimensiuni ale afectivității acestei lumi este inautenticitatea trăirilor. Ambele sunt "mofturi", pentru că, așa cum observa Mircea Tomuș, jocul iluziei și al realității golește de conținut atât "familia cea mare" patria, cât și "patria cea mică", adică familia. Tragicomedia existenței mimetice reiese din decalajul izbitor între afectare și afectivitate, între agitația și vacarmul stârnite de prezumția trădării și vacuitatea sufletească. Mahalagii sau din elita socială, "moftologii" din comedii și schițe sunt preocupați exclusiv de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se joacă de-a politica externă, ca și omologii lui din realitate, despre ale căror misiuni, de multe ori, se poate spune că "se compun din dus, din spânzurarea unei șopârle de clanța ușii Căpităniei portului și apoi reîntoarcerea în patrie"64, întocmai ca excursiile lui Turnavitu. Aplicarea grilei tipologice caragialiene dezvăluie și în cazul altui personaj suprapuneri semnificative. Așa cum, în ipostaza lui Ismail, se poate descoperi o replică stilizată, alegorică a "moftangiului" politician, este posibilă asocierea lui Stamate cu tipul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au născut din observarea, mai bine de patruzeci de ani, a unchilor mei Petre și Paul care, trăind în orașe diferite, se ocupau în timpul lor liber, paralel și frățește, de aceleași lucruri: colecționau articole și fotografii din reviste reprezentând frumusețile patriei, scriau autorităților despre unul care a tăiat un brăduț ornamental de pe stradă ca să-și facă pom de Crăciun (în fond doi brăduți, la distanță de două orașe), [...]. Unul nu știa de preocupările celuilalt, nu călătoreau nicăieri; când se-ntâlneau, nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dă naștere tristeții și resentimentului, datorită incapacității de a înfrunta modernitatea, sau, dimpotrivă, datorită voinței de a face din ea o nouă putere mitică. Se dorește atunci "întoarcerea" la o identitate dată în substanța și în figura sa. Popor, șef, patrie, rasă, pământ și sânge, natură, comunitate."307 Pentru ei, nazismul este dovada apetitului omului modern pentru mit dar și al imprudenței ignorării sau a negării capacităților mobilizatoare ale acestuia, a importanței sale pentru cel care crede în el și care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să înlocuiască în grabă figura paternă (Napoleon) și să recupereze trecutul și sacrul (prin romantism). Autorul observă chiar că "moartea tatălui se opune permanenței mamei. Moartea tatălui dă frâu liber imaginarului mamei care se regăsește, în special, în straniul cuvânt patrie, substantiv feminin care recuperează totuși semantismul tatălui și definește, alături de acțiune, locul de naștere."314 Shoah, tragedia evreilor, este un alt mit zguduitor, care neagă mitul Luminilor și pe cel al progresului, precum și pe cele fundamentale ale umanismului, prin "negarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici (din 9 aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional cu umorul modern, într-o cascadă de gaguri și anacronism, rezultând un soi de "Astérix neaoș
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui Arap Alb).836 În ultimul deceniu al regimului comunist, o nouă generație de artiști care abordează banda desenată se "refugiază" în SF, în contextul în care dispar multe reviste pentru copii, rămânând doar Cutezătorii, Luceafărul copiilor, Luminița și Șoimii Patriei, monopolizate însă de un grup restrâns, nu întotdeauna talentat. Tinerii autori care vor să se afirme găsesc posibilitatea de expresie doar datorită dedicatului nucleu craiovean, coagulat în jurul unor Dodo Niță, Viorel Pîrligras, Marian Mirescu (cel care după 1989 va edita
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
perspectivă propagandistică, în care este expusă în lumină favorabilă construcția "viitorului de aur" și în care se regăsesc pionieri avizi de cunoaștere (un anume tip de cunoaștere, dragă Partidului), ingineri enciclopediști 857 și muncitori îndârjiți care năpădesc nenumăratele șantiere ale Patriei. Trebuie afirmat încă o dată că în încercarea de a diseca materialul propagandistic conținut în banda desenată românească, aceasta nu poate fi evaluată doar prin ea însăși, separată de întreg cadrul social, politic și economic al vremii respective. Ea se aliniază
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
naturali, ci comunității, partidul fiind principalul educator al poporului, cel care le ocupă întregul timp liber cu activități "cetățenești", în "colonizarea comunistă a vieții private".882 Îndoctrinarea începe de timpuriu, prin organizarea de formațiuni "școlare" de tip militar, ca Șoimii Patriei (pe modelul Hitlerjugend, după cum observa Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China și Coreea de Nord) manifestată prin înăsprirea disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China și Coreea de Nord) manifestată prin înăsprirea disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor de PTAP Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei la liceu, în care elevii sunt învățați să tragă la țintă cu arme adevărate), acordarea de însemne de autoritate (trese, insigne, șnururi), întreținerea "materialului uman", folosind din nou coerciția ca metodă de "salubrizare psihică și tonifiere fizică", și incluzând norme
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
popular educat în tipar comunist, constituind o "paraliteratură politică", ruptă de legile pieței, în care "basme ideologice" maniheiste (respectând momentele fixe ale narațiunii: încercarea, iscodirea, confruntarea, soluția, demascarea sau transfigurarea) le prezintă copiilor în mod repetitiv imaginea Edenului "multilateral dezvoltat" (Patria), administrat în mod ideal de Îngerul Salvator (Partidul) sub omnipotenta și părinteasca supraveghere a Divinității (Ceaușescu însuși), care asigură suprema armonie locală ("Părintele tuturor") și planetară ("Campion al Păcii"), al paradisului terestru (socialismul) și sideral (comunismul).885 De altfel, întregul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]