9,079 matches
-
Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
o armă temută în luptele navale de odinioară.Petrolul era folosit și în medicina veche fiind vândut ca "leac miraculos universal". Țițeiul era cunoscut pe teritoriul României încă din secolul I î.Hr., de când datează obiectele descoperite în cadrul cetății dacice de la Poiana (Nicorești, Galați): podoabe din smoală întărită și acoperită cu un strat subțire de argint. De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, (în partea de sud-est, în drum spre
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat, la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ. Broscoiul Oache (voce Anda Călugăreanu) se întâlnește cu prietenii săi - licuriciul Scăpărici (voce Mihai Constantinescu) și fluturele Omide (voce Alexandrina Halic). Împreună ei privesc două fetițe ce se joacă în poiană: Maria (Gilda Manolescu) și Mirabela (Medeea Marinescu). Oache le reamintește aventurile prin care au trecut mai demult și pe care fetițele deja le-au uitat și începe să povestească. Povestea începe cu venirea Zânei Pădurilor (Ingrid Celia) la izvorul unde
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un relief greoi și masiv, care au conservat foarte bine suprafața de netezire Poiana Mărului. Masivul Gîrbovei din Perșanii centrali este constituit în mare măsura din roci cristaline, ce dispar însă sub cuvertura de conglomerate, la care se adaugă bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Calcarele răspîndite în zona estică
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
energie de relief reduse; frecvente depresiuni și înșeuări, unele utilizate din vechime ca pasuri; glacisuri și terase la periferia masivului sau în depresiunile interioare. Înălțimea medie de 800 - 1.000 m corespunde unei suprafețe de netezire numită de N. Orghidan - Poiana Mărului, după localitatea unde ea este tipică. Puține culmi (Măgura Codlei -1.292 m, vârful Cetății - 1.104 m), martori ai altei suprafețe de netezire mai veche de 1.100 - 1.300 m, sculptată în calcare și conglomerate, depășesc nivelul
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
de 1.100 - 1.300 m, sculptată în calcare și conglomerate, depășesc nivelul general (800 - 1.000 m). Perșanii domină dealurile înconjurătoare cu 100-150 m, deosebindu-se de ele prin litologie, energia reliefului și peisajul specific de păduri întinse și poieni. Tipul de roci și de relief, variațiile locale ale altitudinii, prezența văilor adînci și a depresiunilor transversale au determinat împărțirea Munților Perșani în patru sectoare: munții Poiana Mărului, munții Bogatei, defileul Oltului și munții Vârghișului. Munții Poiana Mărului se desfășoară
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
de ele prin litologie, energia reliefului și peisajul specific de păduri întinse și poieni. Tipul de roci și de relief, variațiile locale ale altitudinii, prezența văilor adînci și a depresiunilor transversale au determinat împărțirea Munților Perșani în patru sectoare: munții Poiana Mărului, munții Bogatei, defileul Oltului și munții Vârghișului. Munții Poiana Mărului se desfășoară între văile Șinca și Bârsa, la sud, și Depresiunea Vlădeni, la nord, pe o lungime de 22 km și o lățime de 12 km. Dar altitudinile acestora
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
păduri întinse și poieni. Tipul de roci și de relief, variațiile locale ale altitudinii, prezența văilor adînci și a depresiunilor transversale au determinat împărțirea Munților Perșani în patru sectoare: munții Poiana Mărului, munții Bogatei, defileul Oltului și munții Vârghișului. Munții Poiana Mărului se desfășoară între văile Șinca și Bârsa, la sud, și Depresiunea Vlădeni, la nord, pe o lungime de 22 km și o lățime de 12 km. Dar altitudinile acestora sînt reduse (800-980 m), printre cele mai înalte putînd fi
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
versant calcaros, luminat de Soare la prînz, a fost denumit de localnici ”Piatra de la Amiază”. Râurile Șinca, Holbav și Hoapec și-au săpat văi adînci de aproape 200-300 m cu versante intens erodate, care despart culmi rotunjite. De aceea așezările Poiana Mărului și Holbav evită în general văile înguste și umbrite, care nu permit decît o dezvoltare liniară. Casele s-au răsfirat pe ”dealuri” printre ogoare, fînețe și livezi. Pădurile de foioase și cele în amestec au rămas cantonate pe văi
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
grupe: estică și vestică. Cea estică, mai înaltă și bine împădurită, cu înălțimi de peste 1.000 m (vârful Cetății - 1.104 m, vârful Horezu - 1.055 m, Coasta Țiganului - 1.034 m), alcătuită predominant din șisturi cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului. Conglomeratele calcaroase, odinioară suprapuse cristalinului, au persistat ca martori de eroziune, formînd creste ascuțite și versante înclinate. Rîurile, care și-au săpat văi scurte și înguste, au depus la marginea munților numeroase conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
circulată între Podișul Transilvaniei și Țara Bârsei. Avînd în vedere importanța strategică a acestor trecători, de-a lungul lor s-au ridicat fortificații de aparare a căror origine coboară adesea din antichitatea daco-romană. Dintre acestea cele mai cunoscute pasuri sînt: Poiana Mărului (770 m), care face legătura pe văile Bîrsa și Șinca între Zărnești și Făgăraș; Perșani (Vlădeni - 615 m), care permit accesul între Brașov și Fagaraș pe văile Perșani și Homorod; Bogata (680 m), care asigura tranzitul între Brașov și
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
face legătura între comuna Merești și Valea Vârghișului spre Băile Chirui și pe potecă prin cheile Vârghișului spre comuna Vârghiș. Pantele munților Perșani sunt acoperite cu păduri de fag și carpen, iar zonele interfluviale (unde se remarcă suprafața de eroziune Poiana Mărului) cu pășuni și fânețe.
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Forma lor dreptunghiulară este orientată de la NE spre SV. Suprafața este de 700 Km². Din punct de vedere administrativ se așează pe teritoriul județelor Covasna și Bacău. Partea nordică este delimitată de valea pârâului Uz, respectiv de lacul de acumulare Poiana Uzului, care despart de Munții Ciucului. Hotarele estice sunt delimitate de cursul râului Trotuș. Perimetrul sud-estic îl constituie râul Oituz, despărțind de Munții Vrancei. Partea sudică de leagă direct de munții Brețcului prin Pasul Oituz, iar în vest dealurile premontane
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
suprafață aparțin a două colectoare principale: râulului Trotuș în E și râulului Olt în V. Râul Uz: este cel mai mare afluent din dreapta Râulului Trotuș, care izvorăște din Munții Ciucului, având o lungime de 45 km. Alimentează lacul de acumulare Poiana Uzului și se varsă în Trotuș. Etimologia cuvântului provine de la poporul turcic al Uzilor de la sfârșitul migrației popoarelor, care s-au adăpostit ceva timp pe această vale. Mai târziu aceștia s-au asimilat cu secuii din zona Ciucului. Valea este
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
și depozite de fliș marno-grezos, mai puțin rezistente la eroziune. Pe baza conformației reliefului care determină, în cea mai mare parte, și diferențierea traseelor și obiectivelor turistice, în cuprinsul lor pot fi separate trei subunități: propriu-zis (sau Cristianu Mare), Munții Poienii Brașov și Munții Predealului. , situat în nord-est între valea Cheii, valea Timișului și Poiana Brașov, atinge înălțimea maximă (1.804 m) în vîrful cu același nume. Corespunde unei culmi montane alungite pe direcția nord-est - sud-vest și ramificațiilor care coboară lateral
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
care determină, în cea mai mare parte, și diferențierea traseelor și obiectivelor turistice, în cuprinsul lor pot fi separate trei subunități: propriu-zis (sau Cristianu Mare), Munții Poienii Brașov și Munții Predealului. , situat în nord-est între valea Cheii, valea Timișului și Poiana Brașov, atinge înălțimea maximă (1.804 m) în vîrful cu același nume. Corespunde unei culmi montane alungite pe direcția nord-est - sud-vest și ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
nivel de peste 1.300 m) și de caracteristicile suprafeței subiacente. În tabelele 1 și 2 sunt redate valorile medii multianuale pentru principalii parametri climatici. Culmea Postăvarului este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0° și 2°C. La nivelul Poienii Brașov și al Munților Predealului situate la altitudini în jur de 1.000 m se înregistrează temperaturi medii anuale de 4°-6°C (4,9°C la Predeal și 5,8°C la Poiana Brașov). La poale, spre Depresiunea Brașov
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
0° și 2°C. La nivelul Poienii Brașov și al Munților Predealului situate la altitudini în jur de 1.000 m se înregistrează temperaturi medii anuale de 4°-6°C (4,9°C la Predeal și 5,8°C la Poiana Brașov). La poale, spre Depresiunea Brașov temperaturile medii anuale ajung la 6—8°C (7,8°C la Brașov). Pe culmile înalte, luna cea mai rece a anului este februarie (-6°C...—8°C) și ianuarie (-5°C) la nivelul
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Brașov). La poale, spre Depresiunea Brașov temperaturile medii anuale ajung la 6—8°C (7,8°C la Brașov). Pe culmile înalte, luna cea mai rece a anului este februarie (-6°C...—8°C) și ianuarie (-5°C) la nivelul Poienii Brașov, Predealului și poalelor muntelui. Iarna se produc frecvente inversiuni de temperatură, în Depresiunea Brașov înregistrându-se temperaturi mai scăzute decît pe rama montană înconjurătoare. În acest interval înălțimile muntoase de peste 1 000 m se situează frecvent deasupra stratului de
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
de peste 1 000 m se situează frecvent deasupra stratului de inversiune, beneficiind de o luminozitate mai mare. Inversiunile de temperatură sunt însoțite de persistența mai îndelungată a ceții pe fundul depresiunii. Adeseori, când Depresiunea Bârsei este acoperită de ceață, în Poiana Brașov soarele strălucește din plin și aerul este mult mai cald. Scăderea temperaturii sub 0°C este însoțită de apariția fenomenelor de îngheț și de căderea precipitațiilor sub formă de ninsoare. Primele înghețuri pot sa apară la începutul lunii septembrie
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]