8,847 matches
-
unui om normal Un fotbal întreg parcurge drama morții lui Cristi Neamțu. Lîngă drama morții respiră drama vieții lui Marius Șuleap. Într-un hotel din Cipru, un tînăr de 22 de ani e păzit în permanență „să nu facă vreo prostie“. Fotbalul românesc începe să semene cu un oraș fanariot decimat de ciuma lui Caragea. Se moare de entorsă, de metandienona din urină, de accidente vasculare, de comoții de gradul II sau III, de elicoptere care nu vin în Valea Jiului, de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală: • “Mușcata din fereastră”, 1928 • “Take, Ianke și Cadîr”, 1933 • “Acord familiar”, 1935
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de rase duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este al putoarei"; Dîndu-l să învețe carte "Alt miros dă florăria Ș-a urma științi înalte Îi era de surdă toate, Nu putea la cale scoate; "Că prostia din născare Niciodată leac nu are"; Nu putea nimic să-nvețe Nici din vorbă, nici din bețe; Dar năravurile rele Era eminent la ele; Mișeliile din lume Le știa el toate-anume; El știa să-njure bine Și cântece de rușine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ce privește rostul articolului analitic. A scris totuși câteva eseuri (Eminescu, I. Barbu, Al. Macedonski) într-un spirit de înaltă cultură, preferând personalității prea subliniate considerațiile sistematice. D. I. SUCHIANU Un amator care dizertează inteligent și volubil despre toate (amor, tinerețe, cinematograf, prostie, moarte) este D. I. Suchianu. POMPILIU CONSTANTINESCU După G. Ibrăileanu și E. Lovinescu, controlul critic a trecut la o nouă echipă, în care cei mai însemnați în ordine de vârstă sunt Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu. Cel dintâi s-a dedicat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evocă, cu atâta poezie, casa gospodărească de modă veche, din Ploiești, în care și-a petrecut copilăria sa, casa lui Hagi Ilie (observați numele!), cu ogradă, cu grădină, cu cerdac mare, cu lilieci. Această pătură socială e apoi și proastă. Prostia aceasta, mai ales, formează obiectivul satirei lui Caragiale. Atâți "amici" din opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil ridicol de incoerent și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile cele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil ridicol de incoerent și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile cele mai frumoase ale lui Caragiale. Citiți, de pildă, minunata O lacună... Prostia aceasta, lipsa de cultură, mahalagismul aces-ta, Caragiale ni le arată și sub haina bogăției. În Five o'clock, barbaria și vulgaritatea unor mahalagioaice ordinare se desfășură într-un palat luxos, plin de obiecte de artă scumpe. Mai mult decât oricare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bani, fie pentru protecție, adică tot pentru bani. Și le vând în modul cel mai natural, așa că am putea zice că inferioritatea lor sufletească merge până acolo, încît ei nu sunt imorali, ci, mai jos, amorali. Aceeași imoralitate, căptușită cu prostie, caracterizează și presa, acea instituție care este școala oamenilor maturi și care e menită să formeze opinia publică (Boris Sarafoff!, Sinuciderea din str. Fidelității etc.). Și aceștia formează publicul român, clasa conștientă a țării, "țara legată"! Aceștia sunt clasele noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
grijă, căci sunt convins că pentru el aceasta nu e un blam. Să mă explic în ce constă răutatea lui Caragiale. Pe Caragiale, în opera sa cu caracter social, nu-l inspiră decât răul. Muza sa este răutatea, vulgaritatea și prostia contemporanilor săi. Și nu că vede lucrurile mai rele decât sunt, dar el nu vede decât răul. În opera sa socială el n-a zugrăvit decât stupiditatea omenească. Dar se va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cum merge piesa? -N-am personajul principal. -Atunci scrie despre tine! -Mhm Ă Eu scriu o tragedie, nu o comedie. Să te dai poet, ori să ceri bani pe poezie E cea mai dură formă de ipocrizie. Mi se pare o prostie, De fapt, e o blasfemie! Poetul nu scrie, Poetul rupe din el ca să-ți ofere ție! Poetul nu e palpabil (dar e valabil!), El este doar o simplă energie, Fără mânie că și-n propriul trup se simte în chirie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
distrugere. Folosește în primul rînd poporului român care a fost obligat să-și asume o falsă istorie de gunoi al civilizației europene fără trecut, fără demnitate și fără identitate spirituală! Trebuie să renăștem din propria cenușă! Unde ignoranța este fericire, prostia devine înțelepciune! ÎNCEPUTURILE Cînd trebuie să tragi o ocheadă în umbra trecutului neamului românesc vrei - nuvrei, ești obligat să ridici capacul și de pe oala bine păzită a sfintei latrinități iar din ea iese o duhoare de te doare. Marija Gimbutas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
siluire a tuturor consecințelor comunismului detronat de Forțele Mondiale Oculte. Nefirescul acestei pretenții m-a pus pe gânduri. Mi se pare de neconceput o astfel de mentalitate după ce au fost demascate atâtea crime, atâta cruzime, atâta răutate, atâta incompetență, atâta prostie! Gândurile mi s-au tulburat, privirea mi s-a pierdut în gol. Câtva timp, greu de apreciat cât, am rătăcit pe alte tărâmuri, în alte timpuri. Am fost în tovără șia altor oameni cu alte mentalități. Ca un om istovit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Pericolul nimicirii a trecut, sau ni se pare că a trecută, iar vasul este dezgropat și scos la lumină înainte de a se fi spart, și se poate citi ceea ce a fost salvat de furia valului comunist și de răutatea și prostia omenească. Ca vas ascuns în pământ, am fost călcat în picioare, am fost murdărit cu bălegar de la toate necuvântătoarele, dar am rămas martor și al celor ascunse în inima mea și al tutoror întîmplărilor petrecute, al tuturor blestemățiilor, de când am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu un hoț!” Casa de Habsburg alege înțelegerea cu ungurii decât să facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
are foarte puțină prețuire, sau deloc, pentru interlocutor, ba chiar îl disprețuiește. Apreciez spusele dumneavoastră, domnule, dar permiteți-mi să afirm, cu respect, că nu sunt de acord cu ele". Acesta este un mod foarte întortocheat de a spune: "Ce prostie!" și este folosit cu intenția de a da o lovitură interlocutorului, amortizându-i însă efectul. Ați avut vreodată o conversație în care interlocutorul dumneavoastră părea convingător, dar, pe măsură ce vorbea mai mult, vă convingea tot mai puțin? Probabil că acel vorbitor
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fizică, chimie, lecturi științifice, practicarea de jocuri logice și de perspicacitate, dezvoltarea limbajului (vezi Anexa 3). Orice om are anumite abilități creative. Din păcate însă, el este supus unor „blocaje”, fapt care tinde să distrugă rapid creativitatea. „Asta-i o prostie !” sau „Nu e posibil !” spunem adesea și renunțăm la să dăm curs creativității. Să argumentăm printr-un exemplu. Să considerăm o placă din lemn în care se află trei găuri: una de formă circulară, una de formă pătrată și una
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aceasta, acceptăm o idee despre care știm sau am învățat că a dat rezultate într-o problemă similară. Aceasta este gândirea reproductivă, diferită de gândirea creativă. Ideile originale, cu adevărat valoroase, spunea A. N. Whitehead, au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. Din acest motiv gândirea reproductivă le va elimina rapid. O persoană care nu evaluează ideile pe măsură ce le generează poate să gândească liber, să combine idei și să creeze soluții noi până o găsește pe cea bună
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mențiunilor... desfășoară o suită intitulată Lecturi caragialiene, unde sunt reunite - în continuarea unor analize vizând „geneza și devenirea «momentului» caragialian”, „amintirea atroce”, „deteriorarea limbajului și impasul comunicării” - o serie complementară de interpretări: „Omul sucit” în prozele lui I. L. Caragiale, Fiziologia prostiei. Tipizare și generalizare a observației comice în opera lui I. L. Caragiale, Niccolò Machiavelli dinspre I. L. Caragiale și I. L. Caragiale și Emil Cioran. În Addenda se reia, parțial, materialul explicativ al unui excepțional album iconografic, Caragiale și Prahova (2000). Volumul Conexiuni
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
romanului popular, Anotimpuri de trecere poate trimite la Cezar Petrescu (Calea Victoriei, de pildă) ori la Petru Popescu. Publicistică de atitudine în chestiuni literare și culturale, dar vizând și moralitatea publică, pagini scrise cu aplomb eseistic adună volumele Avântul tinerimii (1994), Prostia la români (1997) și Politica literară și viceversa (2002). SCRIERI: Povestiri cu pensionari, București, 1993; ed. 2, pref. Eugen Simion, Timișoara, 1996; Avântul tinerimii, București, 1994; Prostia la români, București, 1997; Anotimpuri de trecere, București, 1998; Politica literară și viceversa
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
și moralitatea publică, pagini scrise cu aplomb eseistic adună volumele Avântul tinerimii (1994), Prostia la români (1997) și Politica literară și viceversa (2002). SCRIERI: Povestiri cu pensionari, București, 1993; ed. 2, pref. Eugen Simion, Timișoara, 1996; Avântul tinerimii, București, 1994; Prostia la români, București, 1997; Anotimpuri de trecere, București, 1998; Politica literară și viceversa, București, 2002; Suburbanele Bucureștilor urmate de nuvela Fratele meu geamăn, postfață Nicolae Bârna, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, „Povestiri cu pensionari”, „Arc”, 1994, 1-2; Eugen Simion
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
L, 1994, 11-16; Florin Sicoie, Delicatele instrumente ale prozei, CNT, 1994, 25-27; Alex. Ștefănescu, Caragialismul și țîrlismul, RL, 1994, 48; Valeriu Cristea, Oameni sărmani, CC, 1995, 1-2; Alunița Cofan, Monotonia - o scriere în palimpsest?, CC, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, „Prostia la români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin ascultător, „artPanorama”, 1998, 9; Horia Gârbea, Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
CNT, 1994, 25-27; Alex. Ștefănescu, Caragialismul și țîrlismul, RL, 1994, 48; Valeriu Cristea, Oameni sărmani, CC, 1995, 1-2; Alunița Cofan, Monotonia - o scriere în palimpsest?, CC, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, „Prostia la români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin ascultător, „artPanorama”, 1998, 9; Horia Gârbea, Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion Roșioru, „Anotimpuri de trecere”, TMS, 1998, 12; Glodeanu, Dimensiuni
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
persoanei? Dandanache: (cu mirare) Cum s-o înapoiez? Tipătescu: Iată te-alegi, el și-a ținut cuvântul... Zoe: Trebuie să i-o dai înapoi... Dandanache: Cum se poate, conița mea, s-o dau înapoi? S-ar putea să fac asa prostie? Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! La "Răsboiul". (coboară.) Zoe: (cu dezgust) A! (trecând pe lângă Fănică, încet și cu tonul lui de mai sus.) E simplu, dar e un om onest! (tare, cătră Dandanache.) D-le Dandanache, am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care scoate în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În sensul În care o fost o Închisoare mai veche, la suprafață, dar acolo am fost În trecere, n-am stat decât vreo săptămână și ceva. Dar, totuși, era bătăia și foamea... Se făceau că uită să dea de mâncare... Prostii d-ale acestor nenorociți de gardieni și directori de penitenciare... Dar asta era regizat de undeva de sus... Pur și simplu să distrugi niște tineri, al căror singur păcat a fost că au avut o discuție. N-o avut armă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]