11,011 matches
-
Gerald; Polinsky, Maria, The Russian Language în the Twentieth Century, Clarendon Press, Oxford, 1996. Gardiner, S.C., Old Church Slavonic. An Elementary Grammar, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Gimbutas, Marija, The Slavs, Thames&Hudson, Londra, 1971. Le Feuvre, Clăire, Le vieux slave, Peeters, Leuven-Paris, 2009. Olteanu, Pandele (coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the Twentieth Century, Clarendon Press, Oxford, 1996. Gardiner, S.C., Old Church Slavonic. An Elementary Grammar, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Gimbutas, Marija, The Slavs, Thames&Hudson, Londra, 1971. Le Feuvre, Clăire, Le vieux slave, Peeters, Leuven-Paris, 2009. Olteanu, Pandele (coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2008. Gimbutas, Marija, The Slavs, Thames&Hudson, Londra, 1971. Le Feuvre, Clăire, Le vieux slave, Peeters, Leuven-Paris, 2009. Olteanu, Pandele (coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile, Editura Universității București, București, 2008 și 2011. Sussex, Roland; Cubberley, Paul, The Slavic Languages, Cambridge University Press, Cambridge-New York, 2006. Tomici, Mile, Limba sarba contemporană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Universitatea "Ovidius"], Constantă, 1998. Vinokur, G.O., The Russian Language. A Brief History, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. Vraciu, Ariton, Curs de lingvistică generală și comparată (pentru studenții anului al III-lea, rusă A), Fonetica și morfologia comparată a limbilor slave, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1981 [curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu 14 foneme și doar 120 de cuvinte; creată în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang. Interlingua (1924), latino sine flexione (1903), occidental (1922) sînt limbi naturaliste simplificate avînd la bază latină. Interslava (slovianski), limba recent creată (2006), bazată pe slavă comună; scopul a fost facilitarea comunicării între popoarele slave. Sistemfrater - este o limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang. Interlingua (1924), latino sine flexione (1903), occidental (1922) sînt limbi naturaliste simplificate avînd la bază latină. Interslava (slovianski), limba recent creată (2006), bazată pe slavă comună; scopul a fost facilitarea comunicării între popoarele slave. Sistemfrater - este o limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic german Johann Martin Schleyer, este o limbă auxiliara a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
explicabile printr-un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține grupului satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental; sintetică și, în mai mică măsură, analitică; SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de origine varietate de creola cu baza lexicala engleză latină 50. bosniacă (sîrbo-croată) O Bosnia și Herțegovina / N Muntenegru, Șerbia, Albania, Kosovo; bosniacă nu este o limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica, arabă; actualmente latină 51. boșimana (șan) N Botswana, Namibia, Africa de Sud, Angola, Zimbabwe, Lesotho, Mozambic, Swaziland; popor nomad, boșimanii (< neerlandezul bosjesman = "oamenii tufișurilor") sînt considerați cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele de slavă veche (paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele de slavă veche (paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele de slavă veche (paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
texte din sec. al XIII-lea; limba literară se întemeiază prin traducerea Bibliei în limba cehă de către J. Hus; trei etape: veche (sec. XI-XIV), medie (sec. XV-XVII), modernă (din sec. XVII); două grupe dialectale: boemiană și moraviană familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav occidental; SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regionale formate în urmă contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N Muntenegru; este doar o variantă a limbii sîrbo-croate, comuna sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită de creștini; dispare că limba vorbită în sec. XIV; Kebra Nagast - Slavă regilor este epopeea națională a Etiopiei, cartea mîțului fondator al Abisiniei: întîlnirea dintre regina Makeda din Saba și regele Solomon al israeliților, iar apoi întîmplările prin care trece Menelik, fiul născut din dragostea lor familia afro-asiatică, ramura semitica; din limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153. igbo O Nigeria (regiunea Biafra); N Guinea Ecuatoriala familia nigero-congoleză, ramura atlantic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]