10,783 matches
-
Raport despre Corsica scris de Boswell și publicat în 1768: "Expui imagini care ți-au făcut o impresie deosebită și care impresionează la rândul lor puternic pe cititori. Nu pot să-ți citez nici o altă scriere în care curiozitatea este stârnită și răsplătită mai bine decât aici" (Memoirs 326). În această "narațiune" din viața reală umplută cu "imagini" avem o primă formă a jurnalismului literar narativ. Boswell ne dezvăluie intenția lui de a încerca să scrie reportaje din viața reală în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au în comun apelul la bunul simț comun în încercarea lingvistică de a oglindi lumea înconjurătoare. Diferența este că jurnalismul literar narativ încearcă să dezvăluie alte subiectivități în timp ce jurnalismul de senzație încearcă să readucă noțiunea de Celălalt marginalizat pentru a stârni teroare sau groază. Totuși, având în vedere că ambele se concentrează pe bunul simț comun, nu ar fi greșit să spunem că jurnalismul de senzație este o cerință necesară pentru jurnalismul literar narativ. Majoritatea acestor relatări (inclusiv cea a lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și pus în iarbă. De acolo a fost dus la preot și de la preot la judecător, care a poruncit să fie dus înapoi și aruncat în flăcări" (380). Relatările sunt fără îndoială înfiorătoare. Dar acesta era și scopul, de a stârni repulsie fizică și emoțională. Lumea fenomenală, datorită severității, primea o autoritate egală cu lumea spirituală. Mai mult, relatările lui Foxe despre laici au făcut lucrurile comune să fie respectabile în limbajul vorbit de oamenii obișnuiți. "Lucrarea masivă a lui Foxe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are loc între expoziție și argument. Ideea lui Schudson este că modelul informațional este în chip fundamental expozitiv, intenția sa retorică fiind expunerea unei experiențe verificabile. Totuși, exemplul lui Maine este puternic deformat de modul argumentativ în încercarea de a stârni indignarea și de a induce o convingere emoțională. Informația sau accentuarea discursivă poate fi reflectată în chip similar în jurnalismul investigativ pe care îl practică Lincoln Steffen, spre exemplu, în expoze-ul din 1903 despre corupția politică din Minneapolis. Acesta era
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fiind "îngrozitor", care determină substantivul "oboseală" și "oribile", care descrie ciupercile care cresc în umezeala minei (599). Dar marea problemă este modul în care Crane își structurează expozeul, o structură care nu încearcă în nici un fel să șocheze sau să stârnească groaza prin sublinierea diferențelor dintre viața din mină și a celor care își duc viața la suprafață. Mai degrabă, pare să solicite o reacție de înțelegere pariticipativă. El își dezvăluie strategia la începutul narațiunii: "Haldele (de cărbune) stăteau aplecate pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sânge rece, Capote a declarat într-un interviu realizat de George Plimpton (la rândul său nou jurnalist de ceva timp) că a inventat o nouă formă, "romanul non-ficțiune" (Plimpton, The Story). Ceea ce a făcut Cu sânge rece a fost să stârnească discuții critice pe tema elaborării unor tehnici asociate cu romanul realist și aplicate relatărilor jurnalistice (Hellmann, ix) sau relatărilor ce pretind să reflecte un statut fenomenalist. Pretenția lui Capote de inventator al noii forme este compromisă întrucât în același an
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Astfel, În majoritatea lucrărilor și studiilor cu tematică turistică, abordate sub aspect geografic, cînd se vorbește despre obiectivele de atracție turistică - atît cele amenajate, cît și cele naturale - se au În vedere acele elemente care prin valoarea și originalitatea lor stîrnesc sau ar putea stîrni interesul turiștilor, la care se adaugă baza tehnico-materială specifică - se utilizează denumirea de potențial turistic. În lucrările cu tematică turistică care abordează fenomenul de pe poziții economice, se folosește uneori, termenul de potențial, iar, alteori, pentru aceleași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și studiilor cu tematică turistică, abordate sub aspect geografic, cînd se vorbește despre obiectivele de atracție turistică - atît cele amenajate, cît și cele naturale - se au În vedere acele elemente care prin valoarea și originalitatea lor stîrnesc sau ar putea stîrni interesul turiștilor, la care se adaugă baza tehnico-materială specifică - se utilizează denumirea de potențial turistic. În lucrările cu tematică turistică care abordează fenomenul de pe poziții economice, se folosește uneori, termenul de potențial, iar, alteori, pentru aceleași situații, termenul de resurse
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de artă, colecții, muzee, monumente istorice și de arhitectură, case memoriale estc.) o parte din inventarul casnic al populației, În special din zonele și traseele turistice (ustensile casnice și de uz gospodăresc etc.), care prin originalitatea, vechimea și stilul lor stârnesc atenția turiștilor, mijloace financiare etc. Resursele materiale acumulate ale economiei turismului cunosc o dinamică continuă sub toate componentele sale (fizice, valorice, structură etc.) și ele sunt În strânsă corelație cu subsistemul resurselor umane și naturale. Resursele potențialului creativ al turismului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
evidente riscuri. 2.7.1. Probleme metodologice Metoda utilizată În Încercarea de evaluare a resurselor turistice a Carpaților Meridionali a fost cea a inventarierii obiectivelor care sunt astăzi În atenția turiștilor cît și a acelora care În viitor ar putea stîrni interesul acestora. În realizarea acestei acțiuni au fost utilizate În principal tehnicile și mijloacele puse la Îndemînă de statistica socială, În special a chestionarelor. În mod concret În arealul supus cercetării au fost aplicate pe teren În intervale diferite, un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Carpații Meridionali cuprind În ansamblul lor numeroase valori turistice, ce fac din această ramură a Carpaților românești o zonă de mare atracție turistică. Condițiile oferite de relief, climă, hidrografie, floră, faună, vegetație etc. se constituie În tot atîtea elemente ce stîrnesc interesul turiștilor. Acest lanț muntos, dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a) Sunt alcătuiți din masive mari: Bucegi, Făgăraș, Parîng, Retezat, Căpățînii, Leaota, Lotrului, Șureanu, Cindrel, Godeanu, VÎlcanului, Țarcului etc.; b
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și Călimănești (VÎlcea). Un real interes pentru turiștii individuali dar și pentru cei În grup Îl stîrnesc formațiile de dansuri populare premiate atît pe plan intern cît și la unele turnee și concursuri internaționale. Fie că se organizează spectacole În localitățile de reședință sau se efectuează deplasări În afara lor, aprecierile sunt unanime. În spațiul Carpațiilor Meridionali activează
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult apreciat de turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celor „3A” care ne arată că pentru a se putea dezvolta Într-un anumit punct „X” o anumită activitate turistică, locul acela trebuie să Îndeplinească trei condiții de bază și anume: să fie „atractiv” prin obiectivele sale pentru a putea stîrni interesul turiștilor, să fie „amenajat” pentru primirea turiștilor, igienizat, curățat, să aibă posibilitatea de cazare, masă, etc. și respectiv să existe „accesibilitate” spre punctul respectiv (șosele, poteci turistice, mijloace de transport, etc.), Înțelegem mai bine rolul factorilor organizatorici. Se observă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
expoziție În SUA, la Universitatea Ohio care a prezentat cultura noastră milenară și spațiul mioritic românesc, expoziție care s-a bucurat de un imens succes ca și cea organizată cu ani În urmă la Roma și care de asemenea a stîrnit un mare interes de public. Aceste expoziții trebuiesc Însoțite de seri turistice românești cu prezentarea unor filme turistice. c) La toate tîrgurile și expozițiile internaționale la care participă țara noastră, să fie prezentate filme turistice românești, aspect care ar conduce
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
noastră a fost adîncită, s-a constatat că, pe lîngă unele bune rezultate obținute În stațiunile noastre de interes național, mai sunt foarte multe lucruri de pus la punct, dintre care multe dintre ele așa de simple, Încît ne-a stîrnit mirarea, prin faptul că până În prezent au fost ocolite. Aceasta a și fost rațiunea pentru care, am abandonat primul nostru gînd și am formulat o serie Întreagă de propuneri, tocmai pentru aceste stațiuni. În analiza noastră, am pornit nu numai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bien difficile de remonter. On savait au plus des bouts d'histoire, des anecdotes qu'on se chuchotait à l'oreille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Ambiția de a provoca și menține misterul ține de nevoia de a stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Sciences, sub titlul: „Paulesco and the Isolation of Insulin”. De această dată, jurnalul era publicat la New York, unde rezistența față de apariția unui asemenea sacrilegios material a fost, evident, mult mai mare. Dăruirea lui Murray, pe de o parte, și reacțiile stârnite printre fervenții susținători ai lui Banting și Best, rezultă limpede din corespondența purtată în acei ani cu Ion Pavel, corespondență publicată de acesta în 1982. Stimulat de Ian Murray, Ion Pavel ridică problema priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
de stabilitatea legislativă franceză care i-a garantat contractul negociat în anii '50, spre disperarea proprietarului), precum și comentariul rafinat vitriolant, l-au făcut pe Cioran, ieri, ca și azi, extrem de popular și citit. Simpatia necondiționată, irațională câteodată, pe care o stârnește opera scepticului din Rășinari constituie un neașteptat exemplu că și Rațiunea poate genera adulație, că retragerea din fața reflectoarelor poate fi, câteodată, un minunat exercițiu de a ieși la lumină căruia orice scriitor reponsabil se cuvine să îi dea curs. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cine a surpat acest impresionant castel de nisip? Aflați, după obicei, săptămâna viitoare... când voi mai avea răgazul să scriu în Jurnal. 21 ianuarie 2009 Povestea măririi și decăderii domnului Dan Cârlan, începută săptămâna trecută, tocmai pentru că este pilduitoare, a stârnit o serie de reacții care mi-au fost mârâite amenințător de diverși "oameni de bine". Oricât de surprinzător ar putea părea, tot ceea ce scriu de mai bine de douăzecișicinci de ani (am debutat în 1983, în prestigioasa revistă Dialog a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de Mântuitor, chiar dacă, poate, aparent, nu am meritat jertfa Lui. 23 aprilie 2009 Înfipta și vizibila doamnă Udrea ne-a făcut părtași, în zilele Sfintelor sărbători de Paște, la un elaborat și costisitor proces de marketing care ar trebui să stârnească indignarea pitecantropilor politici ai anilor '90: "Cum să ne vindem mai eficient țara!" Dacă vajnicii militanți iliescani, azi bătrânei îndestulați cu pensii pe merit (securiștii - după muncă, sărăntocii - după minte), au fost probabil anesteziați de ia cu nuri a doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
căsătorește cu Principesa Margareta, moștenitoarea tronului României, devenind Prinț Consort. Despre Alteța Sa Regală însă, în episodul viitor. 28 mai 2009 Anunțarea candidaturii Alteței Sale Regale, Principele Radu de Veringen (fost Duda), Prinț Consort al moștenitoarei tronului României, Principesa Margareta, a stârnit peplexitate și a resuscitat comentariile răuvoitoare ale unei părți semnificative a mass-mediei antrenate în calomnierea Casei Regale și intrată "în adormire" după istorica împăcare a lui Ion Iliescu cu adversarul său politic cel mai de temut. Această poveste, care îmbogățește
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
iudaism a fost un fleac, un galop de sănătate pe lângă asta. Asemeni unei iepe scumpe de concurs, a alergat mult și cu folos, păstrându-și glezna fină și coapsa rotundă (dă-i Doamne viață lungă și fericită inventatorului programului Photoshop!), stârnind, de pe orice suport posibil, gânduri necucernice (dacă nu chiar pohte animalice!), atât gherțoilor în salopete, cât și mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
obosesc să ni-l tot bage pe gât, am așteptat, cu sufletul la gură, premiera la HBO a filmului, multpremiat și aclamat în cor de critică, semnat de domnul Corneliu Porumboiu. Eram pregătit, montat de corul cvasiunanim de laude și stârnit de comentariile ditirambice din presa sătească de specialitate (din "satul global" adică), pentru o experiență estetică răscolitoare, care să-mi revigoreze credința în cinematografia românească, cam debilă, cu ridicole complexe de superioritate și cu onoarea destul de șifonată. Polițist, adjectiv, pelicula
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viață exotice din neorealismul mizerabilist al estului postcomunist nu înseamnă totuși că astfel de produse diletante vor rămâne în memoria publicului sau în istoria adevărată a cinematografiei. Însăilări de cineclub editate primitiv, cu replici neinteligibile și coloană sonoră rudimentară, pot stârni frisoane moftangiilor stângiști din Occident, deschiși la o adulmecare de obiele de cioban care să le violenteze nasurile plictisite de Chanel, dar, din nefericire, nu răstoarnă nimic, nu oferă nicio șansă mult prea amânatului moment de metanoia necesar cinematografiei românești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]