8,833 matches
-
numele de "soare fals"), spunându-le că este un semn prevestitor al victoriei și îi reprezintă pe cei trei fii supraviețuitori ai lui York—el însuși, George și Richard. Această întâmplare l-a făcut pe Edward să aleagă semnul "soarele strălucind orbitor" ca însemnul său heraldic. Margaret s-a îndreptat către sud, făcând ravagii în timp ce înainta, armata asigurându-și aprovizionarea prin jefuirea proprietăților pe lângă care treceau prin sudul prosper. În Londra, Warwick s-a folosit de jafurile armatei reginei în scopuri
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
tot timpul îi este consacrat balerinelor și observării dansului acestora. Începe tabloul ""Clasa de dans"", pe care îl termină în 1875. Realismul scenei este bine precizat în diferitele poze, la compunerea siluetelor surprinse în timpul lucrului și al odihnei. Fustele vaporoase strălucesc în lumina blândă în care se scaldă sala de teatru. Degas pictează timp de mai mult de un sfert de secol balerine, realizează schițe și sculpturi avându-le ca subiect. Aceasta ușurează urmărirea dezvoltării sale artistice. Tablourile sale în ulei
Edgar Degas () [Corola-website/Science/298818_a_300147]
-
bucurat de un regim de favoare, (avea cameră separată, lua masa la popota ofițerilor, primea săptămânal permisie), în urma intervenției personale a tatălui său a pierdut orice privilegiu. Conform mărturiilor profesorilor săi, Vasili a fost un elev mediocru, care nu a strălucit la studiile teoretice, dar care s-a dovedit a fi un pilot peste medie. După absolvirea școlii militare, el a fost încadrat în Regimentul al 16-lea de aviație de vânătoare din cadrul Brigăzii a 57-a de aviație. A urmat
Vasili Stalin () [Corola-website/Science/298892_a_300221]
-
doi dintre iluștrii înaintași, îndrăgostiți de cronica spaniolă” (Virgil Munteanu - „Teatrul”, București); Doi aliați care i-au rămas fideli... Cel dintâi: publicul. Cel de-al doilea: propriul și marele său talent” (Sebastian Costin - „Viața Noastră”); „Originalitate... situații neprevăzute... dialoguri spirituale strălucite” (A. Plotnikov - „Tass”, Moscova); „Un virtuos al paradoxului pe care-l mânuiește ca puțini alții” (Eran Sela - „Izvoare”); „O sărbătorească dezlănțuire a spiritului” (V. Mîndra - „România Liberă”); „«Celebrul 702», o comedie... care își aruncă săgețile din plin” (Gigi Lunari - „Il
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
blană este, fără îndoială, cel mai mare omagiu pe care i l-a adus artistul celei de-a doua soții și frumuseții trupului ei. Pată întunecată pe care o formează haină de blană face că dintr-o dată trupul dezgolit să strălucească de o lumină neobișnuită. Blană de mică dimensiune nu reușește să ascundă, ci să dezvăluie nuditatea tinerei femei. După întoarcerea din Italia, Rubens devenise suveranul neîntrecut al școlii din Antwerpen. Copleșit de nenumăratele solicitări, pictorul își deschide un atelier, în
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
este autorul a 600 picturi, 300 gravuri și peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de "clar-obscur", Rembrandt a fost ""singurul pictor care și-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenușa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis"" "(Élie Faure)". Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn și al Corneliei Willemsdochter van Zuitbroeck. Dintre toți frații săi, el este singurul care învață să scrie și
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
(n. 22 iulie 1909, Târgoviște - d. 24 februarie 1953, București) a fost un actor român, societar al Teatrului Național din București. Strălucește atât în țară, cât și peste hotare (Viena), impunându-se și ca actor de limbă germană. De asemenea, se afirmă ca profesor la Conservatorul de Artă Dramatică din București în perioada 1951-1953, fiind considerat unul dintre precursorii Teatrului românesc modern
Mihai Popescu () [Corola-website/Science/297804_a_299133]
-
lui Iisus pe muntele "Tabor" în prezența apostolilor copleșiți de cele văzute, jos se întâmplă o minune, un copil posedat de diavol se vindecă. Atmosfera spaimei ce domină partea de jos a compoziției contrastează cu aspectul părții superioare, acolo unde strălucește lumina ce radiază din trupul lui Iisus. Din tinerețe, Rafael a crescut în bogata atmosferă a culturii umaniste a Renașterii. A slujit această cultură și s-a slujit de ea, pentru ca, în final, să devină unul dintre cei mai iluștri
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
în timp ce studia tuburile cu rază catodică. Un tub cu rază catodică este un cilindru de sticlă etanș, în care doi electrozi sunt separați în vid. Când este aplicat voltaj între electrozi, sunt generate raze catodice ceea ce face ca tubul să strălucească. Prin acest experiment, Thomson a descoperit că sarcina negativă nu putea fi separată de raze (prin aplicarea magnetismului), și că razele nu pot fi refractate de un câmp electric. El a dedus că aceste raze, mai degrabă decât unde, erau
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
să spună că este "o lacrimă pe obrazul timpului". Culorile ansamblului se schimbă de la oră la oră și de la anotimp la anotimp așa incât Taj Mahal-ul și mormântul pe care îl găzduiește nu sunt niciodată la fel. Ca o bijuterie strălucește Taj-ul în lumina lunii, captată de nenumăratele pietre prețioase încrustate în marmură. La răsărit întreg ansamblul pare roz, iar seara alb-galbui. Schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit a femeilor. In vremurile de demult, existau aici uși
Taj Mahal () [Corola-website/Science/297886_a_299215]
-
Italia (1924-1926). Lucrările importante ale acestor ultimi ani de creație au fost Simfonia a VI-a op.104 și Simfonia a VII-a op.105. Din anii 1930, pentru Sibelius începe o perioadă în care renumele și prestigiul său vor străluci în țările anglo-saxone, perioadă marcată în special de cărțile lui Cecil Graz (Sibelius, Londra 1934) și Constant Lambert (Music Hol, Londra 1934) și prin festivalul cu lucrările sale organizat la Londra, în 1938, de Sir Thomas Beecham. Toți anii celui
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
primă relație. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poetă (scria poeme revoluționare sub pseudonimul Speranza) și jurnalistă. În timpul școlii, Oscar a excelat în studiul clasicilor, la limba greacă și la desen, câștigând numeroase premii și burse de studiu. După studii strălucite la "Trinity College" din Dublin, audiază prelegerile de estetică ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge și prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul "dandy" de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
un mister pentru astronomi, până la identificarea acestei mișcări aparente ca rezultantă a curselor eliptice ale Pământului și ale celorlalte planete în jurul Soarelui. Dacă planetele Sistemului Solar sunt vizibile noaptea pe cer, este pentru că ele reflectă lumina Soarelui, contrar stelelor care strălucesc datorită energiei luminoase generate de reacțiile termonucleare care se produc în interiorul acestora. La 24 august 2006 Uniunea Astronomică Internațională a redefinit termenul de „planetă” ca fiind un corp ceresc care îndeplinește următoarele condiții: Corpurile cerești care îndeplinesc primele trei condiții
Planetă () [Corola-website/Science/296529_a_297858]
-
Maxwell s-a mutat în , pe care părinții săi au construi-o pe moșia Middlebie de 610 ha. Toate indiciile sugerează că Maxwell a menținut o curiozitate nesecată de la o vârstă fragedă. De la vârsta de trei ani, tot ce mișca, strălucea, sau făcea zgomot atrăgea întrebarea: „what's the go o'that?” Într-un pasaj adăugat la o scrisoare a tatălui său către cumnata sa, Jane Cay, în 1834, mama lui descria acest simț înnăscut de curiozitate: Recunoscând potențialul băiatului, mama
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
lor sporea neîncetat. Aici a venit cu vremea și Sfântul Teodor Sfințitul, care a luat stăreția tuturor mănăstirilor, după Pahomie, dar care, mai întâi, s-a făcut ucenic, urmând îndeaproape viața și faptele cele bune ale dascălui său, fericitul Pahomie, strălucind în facerea de minuni, ca și dânsul. În aceste mănăstiri Sfântul Pahomie a statornicit rânduielile de muncă și de rugăciune, de tăcere, de înfrânare și de fapte bune, rânduieli pe care el însuși le păzea cel dintâi, alcătuind, astfel, cea
Pahomie Tabenisiotul () [Corola-website/Science/298515_a_299844]
-
Imperiul otoman se manifesta ca o minoritate fidelă Imperiului, datorită perspectivei sumbre care-o aștepta la o eventuală prăbușire a acestuia. Caragiani se înscrie în rândul filologilor clasici ieșeni care au dăruit literaturii române valoroase traduceri din marii clasici antici, strălucind prin rigoare și har poetic. Caragiani a tradus integral și a pregătit pentru tipar „Iliada” lui Homer, din care însă nu a apărut decât un fragment. Caragiani a făcut traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit. În 1879 se tipăresc la
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
decorat cu Războiul de Întregire - bareta Ardeal, cu Egreta Mihai Viteazul și cu Coroana României (cavaler). Revenit la viața civilă, și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, pregătindu-și doctoratul în geologie pe care l-a luat în mod strălucit cu teza „Cercetări geologice în Podișul Moldovei”, în iunie 1919. Se părea că îi este definitivată calea pe tărâmul geologiei dar nu a fost așa deoarece la 1 ianuarie 1920 a fost numit suplinitor al Catedrei de Geografie care rămăsese
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
Alexandria. Nici numele de botez nu îl mulțumea, astfel că semna ca "Ang. Demetriescu". Fiind al treilea din cei nouă copii ai unei familii cu un venit modest, Anghel Demetriescu a avut o copilărie dificilă. A fost însă un elev strălucit în școala primară, astfel încât părinții săi au fost îndemnați să-l încurajeze să-și continue studiile. Prin urmare, l-au înscris la „Școala Reală” din Alexandria (care mai târziu a fost denumită Gimnaziul „Alexandru Ghica”). Apoi a obținut o bursă
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
a unei stele care este de câteva miliarde de ani. La sfârșitul vieții unei stele, în timpul etapei gigantă roșie, straturile exterioare ale stelei sunt eliminate prin pulsații și prin puternicul vânt solar. Fără aceste straturi opace nucleul rămas al stelei strălucește intens și este foarte fierbinte. Radiațiile ultraviolete emise de acest nucleu ionizează straturile exterioare eliminate ale stelei, ele radiind ca o nebuloasă planetară. Georges Abell și Peter Goldreich au stabilit, în mod corect, că nebuloasele planetare evoluează din stelele gigantice
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
iși vor sfârși viețile cel mai probabil printr-o explozie dramatică tip supernova, dar pentru stelele cu masă medie sau mică în comparație cu masa Soarelui nostru sfârșitul poate atrage după sine crearea unei nebuloase planetare. Stelele care devin inevitabil nebuloase planetare strălucesc o mare parte din viață datorită reacțiilor de fuziune nucleară care transformă hidrogenul în heliu, aceste reacții având loc în nucleul stelei. Energia eliberată în reacțiile de fuziune împiedică prăbușirea stelei sub acțiunea propriei sale gravitații, steaua fiind stabilă. După
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
expus al stelei. Pe măsură ce atmosfera se îndepărtează de stea, straturi din ce în ce mai adânci cu temperaturi din ce în ce mai mari sunt expuse. Când suprafața expusă ajunge la o temperatură de 30.000K, sunt emiși suficienți fotoni ultravioleți pentru a ioniza atmosfera eliminată, facând-o să strălucească. Norul a devenit astfel o nebuloasă planetară. Soarele va deveni și el o nebuloasă planetară după explozia sa, iar în centrul exploziei va rămane o stea pitică albă, cu spectrul stelar DA (A culori albe și D nucleul Solar). Gazele
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
(titlu original И один в поле воин) este o carte scrisă de scriitorul ucrainean Iuri Dold-Mihailik în 1956. A apărut în România la editura Albatros în traducerea lui Nicolae Guma. Cartea este scrisă într-un ritm alert, deși nu strălucește din punct de vedere stilistic. Cititorul se îndrăgostește de personajul principal, Heinrich von Goldring, căruia îi va urmări cu sufletul la gură misiunile grele la care ia parte și frumoasa poveste de dragoste care se naște între acesta și frumoasa
Singur printre dușmani () [Corola-website/Science/308743_a_310072]
-
pentru trupe ca: Aerosmith, Ted Nudgent sau AC/DC. Prima dată când au concertat în SUA, a fost la festivalul de la Cleveland unde erau programați să cânte 30 de minute, însă recitalul s-a prelungit. Astfel, se anunța un viitor strălucit pentru Scorpions în State, cu prilejul lansării următoarelor albume. Melodii importante de pe "Lovedrive": Holiday (una din cele mai frumoase balade), Always Somewhere și monumentala piesă instrumentală Coast To Coast. Următorul album, Animal Magnetism, lansat în 1980, urmărea instalarea Scorpions ca
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
spune lui Sark că următorul pas trebuie să-l facă singur. Sloane coboară până într-o cameră subterană -care se dovedește a fi camera mortuară a lui Rambaldi-, unde pune "The Horizon" deasupra mormântului lui Rambaldi. "The Horizon" începe să strălucească, iar o sferă roșie (asemănătoare cu cele generate de un Dispozitiv Mueller) apare deasupra lui, iar un lichid roșu se scurge din sferă în "The Horizon". Vaughn, Sydney și Jack se infiltrează în tabăra așezată în apropierea mormântului lui Rambaldi
Episoade Alias (Sezonul 5) () [Corola-website/Science/307989_a_309318]
-
Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România, unitățile armatei basarabene și moldovenești sunt înglobate în Armata Română, Regimentul 1 Husari fiind contopit cu Regimentul 10 Călărași. Victor Siminel începe o carieră militară strălucită în Armata Română. Urmează studii militare înalte la Școala de Război din București (1928) și apoi la Școala Superioară de Război din Paris (1930). Este numit ca profesor de istorie militară la Școala de Război din București (1937-1939); șef de
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]