8,926 matches
-
Construcții din cadrul Institutului Politehnic din Iași, unde a obținut diploma de inginer constructor, în anul 1966. În perioada studenției, s-a remarcat și ca sportiv de performanță, jucând fotbal ca mijlocaș la echipa de aur a Iașului, Clubul Sportiv Muncitoresc Studențesc (C.S.M.S.) în perioada 1960-1965. S-a remarcat prin dăruire și fair-play, câștigând inimile iubitorilor acestui sport. După absolvirea studiilor universitare tehnice, a fost angajat ca inginer la Trustul de Construcții Iași (1967-1977). Și-a adus aportul în calitate de inginer la construcțiile
Emil Alexandrescu () [Corola-website/Science/305625_a_306954]
-
locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două propuneri au fost înaintate de Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, unul fiind pe terenul Soldisch înspre strada Andrei Șaguna, iar celălalt pe locul grădinii Flora, azi pe strada Victoriei (în zona actualelor cămine studențești). Comisia de analiză a recomandat la 21 ianuarie 1898 locul din strada Morii nr. 16. În octombrie 1898 mitropolitul Miron Romanul a murit, succesorul său fiind ales Ioan Mețianu (1898-1916). La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cele mai importante având loc în Polonia și Ungaria. În România, mișcările anticomuniste au fost organizate de studenți și din acest punct de vedere centrele universitare cele mai active au fost Timișoara, Cluj, București, Iași și Târgu Mureș. Mișcările anticomuniste studențești au fost brutal reprimate de autoritățile regimului comunist iar numeroși studenți protestatari au fost arestați sau excluși din facultăți. Mulți dintre ei și-au văzut cariera distrusă sau, numai după o lungă perioadă de timp, au reușit să găsească alte
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
excluși din facultăți. Mulți dintre ei și-au văzut cariera distrusă sau, numai după o lungă perioadă de timp, au reușit să găsească alte modalități de a se realiza. Cu toate că nu au reușit să determine o schimbare de regim, mișcările studențești din 1956 au arătat că inclusiv în România exista un puternic curent împotriva comunismului și un tineret dispus să facă sacrificii pentru exprimarea punctului său de vedere. Mișcarea studențească de protest din 1956 este studiată într-un număr restrâns de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Cu toate că nu au reușit să determine o schimbare de regim, mișcările studențești din 1956 au arătat că inclusiv în România exista un puternic curent împotriva comunismului și un tineret dispus să facă sacrificii pentru exprimarea punctului său de vedere. Mișcarea studențească de protest din 1956 este studiată într-un număr restrâns de lucrări. Evenimentele din Polonia care au determinat eliminarea conducătorilor staliniști și aducerea la putere a lui Władysław Gomułka la 19 octombrie 1956, au agitat spiritele tineretului universitar din țările
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
agitație din Polonia începuse să se extindă spre Ungaria. Încă la 16 octombrie 1956, studenții din Szeged s-au dezis de uniunea studenților comuniști (DISZ) și au reînființat precedenta "Uniune a Studenților Maghiari din Universități și Academii" (MEFESZ) - o organizație studențească democratică care fusese suprimată de regimul lui Mátyás Rákosi. În următoarele zile, studenții din Pécs, Miskolc și Sopron au luat aceeași măsură. La 22 octombrie 1956, studenții de la Universitatea Tehnică și Economică din Budapesta (în maghiară "Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
hotărît să organizeze o demonstrație paralelă de susținere a polonezilor. La manifestația din după amiaza zilei de 23 octombrie 1956, studenții au citit proclamația lor, eveniment care a constituit declanșarea revoluției maghiare. Chiar dacă în România nu au avut loc manifestații studențești de susținere a lui Gomułka, similare celor din Ungaria, majoritatea studenților din România erau în parte informați despre situația din Ungaria prin posturile de radio occidentale, inclusiv Europa Liberă. Numeroși studenți considerau evenimentele din Ungaria un model care demonstra că
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
se opun acestor discuții sunt dați afară din sălile de ședință. După cum rezultă însă din analizele făcute de Comitetul Central al UTM la sfârșitul lunii noiembrie 1956, mulți dintre conducătorii organizațiilor de UTM, depășiți de evenimente, se alătură mișcării revendicative studențești, susțin revoluția din Ungaria și arată ostilitate față de pozițiile intransigente ale comitetelor de partid din facultăți. Toată lumea așteaptă o manifestare cu caracter general. Bazată pe precedentul de la Budapesta, populația așteaptă și ea un semnal al studenților. Studenții sunt interpelați pe
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
erau minime. Alții exprimau păreri contrare, arătând că trupele rusești nu interveniseră și că revoluția maghiară era un succes, că practic regimul comunist fusese răsturnat. Continuă însă să sosească vești proaste. Ca urmare a încercării de organizare a unei răscoale studențești la Timișoara fuseseră arestați circa 2000 de studenți în zilele de 30 și 31 octombrie. Conducătorii mișcării din București nu aveau informații exacte asupra evenimentelor de la Timișoara, dar aflaseră pe diferite căi indirecte că situația era gravă. Din aceste motive
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
2000 de studenți în zilele de 30 și 31 octombrie. Conducătorii mișcării din București nu aveau informații exacte asupra evenimentelor de la Timișoara, dar aflaseră pe diferite căi indirecte că situația era gravă. Din aceste motive entuziasmul pentru ideea unei acțiuni studențești începuse să descrească. Conștienți că timpul lucrează împotriva lor și că dacă o manifestație avea să aibă loc, ea nu mai putea fi amânată, în ziua de 2 noiembrie 1956 comitetul de acțiune, condus de Alexandru Ivasiuc și Mihai Victor
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
timpul lucrează împotriva lor și că dacă o manifestație avea să aibă loc, ea nu mai putea fi amânată, în ziua de 2 noiembrie 1956 comitetul de acțiune, condus de Alexandru Ivasiuc și Mihai Victor Serdaru, hotărăște convocarea unei adunări studențești cu caracter public. Ziua de 3 noiembrie fiind o dată prea apropiată pentru a putea asigura o mobilizare suficientă, se fixează pentru adunare ziua de 5 noiembrie în Piața Universității. Comitetul de organizare decisese că trebuia să se evite un caracter
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Stela Covaci), care fusese studentă la facultatea de ziaristică, a fost extrem de afectată psihic, revenindu-și foarte greu și trăind dintr-o pensie mizeră de fost deținut politic. În 2006 a publicat la editura Vremea, "PERSECUȚIA", o carte despre mișcarea studențească anti-comunistă, București, Iași (1956-1958) NUME DE COD "FRĂȚIA PALEOLITICĂ". După mulți ani de tăcere, unul dintre studenții condamnați, Florin Constantin Pavlovici a publicat un volum "Tortura pe înțelesul tuturor" în care relatează experiența sa personală din acea perioadă. În același
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Iași (1956-1958) NUME DE COD "FRĂȚIA PALEOLITICĂ". După mulți ani de tăcere, unul dintre studenții condamnați, Florin Constantin Pavlovici a publicat un volum "Tortura pe înțelesul tuturor" în care relatează experiența sa personală din acea perioadă. În același timp mediile studențești au fost puse sub o strictă supraveghere. Acțiunile împotriva studenților au fost luate pe de o parte de rectoratele instituțiilor de învățământ superior la ordinul Ministerului Învățământului. În paralel, organizațiile studențești, atât UTM cât și Uniunea Asociațiilor Studențești, organizează ședințe
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
sa personală din acea perioadă. În același timp mediile studențești au fost puse sub o strictă supraveghere. Acțiunile împotriva studenților au fost luate pe de o parte de rectoratele instituțiilor de învățământ superior la ordinul Ministerului Învățământului. În paralel, organizațiile studențești, atât UTM cât și Uniunea Asociațiilor Studențești, organizează ședințe publice în care studenții sunt obligați să-și exprime indignarea față de cei care “împroașcă cu noroi” tineretul studios din România, care în marea sa majoritate era profund atașat regimului comunist. În
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
timp mediile studențești au fost puse sub o strictă supraveghere. Acțiunile împotriva studenților au fost luate pe de o parte de rectoratele instituțiilor de învățământ superior la ordinul Ministerului Învățământului. În paralel, organizațiile studențești, atât UTM cât și Uniunea Asociațiilor Studențești, organizează ședințe publice în care studenții sunt obligați să-și exprime indignarea față de cei care “împroașcă cu noroi” tineretul studios din România, care în marea sa majoritate era profund atașat regimului comunist. În același timp principalii organizatori ai acțiunilor de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Tot în aceeași perioadă, Virgil Trofin secretar al Comitetului Central al UTM cerea demascarea tuturor opozanților declarând: “Trebuie să știm câți dușmani există în țara noastră și încearcă să lupte împotriva partidului nostru”. Simultan s-a trecut la reorganizarea asociațiilor studențești, acestea fiind considerate un punct slab al sistemului comunist, care nu reușiseră să prevină revolta. Ion Iliescu, care de curând ajunsese membru al CC al UTM, a fost numit și președinte al Uniunii Asociațiilor Studențești din R.P.R. (UASR) pentru a
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
a trecut la reorganizarea asociațiilor studențești, acestea fiind considerate un punct slab al sistemului comunist, care nu reușiseră să prevină revolta. Ion Iliescu, care de curând ajunsese membru al CC al UTM, a fost numit și președinte al Uniunii Asociațiilor Studențești din R.P.R. (UASR) pentru a asigura un control mai strâns al PMR asupra studenților. Biografiile recente ale lui Ion Iliescu nu amintesc deloc activitatea lui în anii în care avea unul din rolurile principale în aparatul de represiune a studenților
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
protest că încercarea de a iniția un dialog pentru o destalinizare din România evita de fapt confruntarea problemei principale, că, fie sub Stalin sau sub Hrușciov, comunismul rămânea un sistem totalitar. Anul 1968 a fost un an agitat în mediile studențești. În primăvară au fost mișcări de protest în Statele Unite, care l-au determinat pe președintele Lyndon B. Johnson să nu candideze pentru un nou mandat. La 3 mai au început marile manifestații studențești din Franța care continuat pentru două luni
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
a fost un an agitat în mediile studențești. În primăvară au fost mișcări de protest în Statele Unite, care l-au determinat pe președintele Lyndon B. Johnson să nu candideze pentru un nou mandat. La 3 mai au început marile manifestații studențești din Franța care continuat pentru două luni, până când Generalul Charles de Gaulle a dizolvat Adunarea Națională și a organizat noi alegeri. În Belgia, studenții de la Universitatea din Leuven au protestat împotriva rolului dominant al limbii franceze în universitatea flamandă. Evenimentele
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Gaulle a dizolvat Adunarea Națională și a organizat noi alegeri. În Belgia, studenții de la Universitatea din Leuven au protestat împotriva rolului dominant al limbii franceze în universitatea flamandă. Evenimentele din Cehoslovacia și invadarea Cehoslovaciei de către Armata Roșie, a provocat manifestații studențești de protest în Polonia și Iugoslavia. La 2 octombrie 1968, o manifestație a studenților din Mexic a fost oprită de autorități cu focuri de armă în Plaza de las Tres Culturas din Tlatelolco. În București, au avut loc mișcări studențești
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
studențești de protest în Polonia și Iugoslavia. La 2 octombrie 1968, o manifestație a studenților din Mexic a fost oprită de autorități cu focuri de armă în Plaza de las Tres Culturas din Tlatelolco. În București, au avut loc mișcări studențești în noaptea de ajun de Crăciun 1968. Regimul comunist din România suprimase de mai mulți ani vacanțele de Crăciun și chiar ziua de Crăciun fusese declarată o zi de lucru, când se țineau cursuri. Manifestația a început de la studenții de la
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
un adversar al oricăror manifestări cu caracter religios. "Cu organizarea colindelor, este lipsă de înțelegere, de formație ideologică a studenților. Cultivăm tradiții ale poporului, dar de ce în ajunul Crăciunului? Cât ar zice să i-am dat condiție laică, cu urări studențești, ea rămâne totuși manifestare desfășurată în cadrul sărbătorilor religioase de către niște oameni intelectuali, cu anumite pretenții, formație, instrucție! Noi vrem să înlăturăm anumite reminiscențe în manifestarea oamenilor și studenții devin promotori ale lor". Trecând la analiza atitudinilor studenților și a acțiunilor
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
clasa politică. Este de remarcat că, peste 12 ani, în fruntea acțiunilor de reprimare a studenților se afla tot Ion Iliescu. În acest context, pare să nu fie doar o coincidență faptul că, după aproape 34 de ani de la mișcările studențești, în 1990, același Ion Iliescu, devenit șeful statului, a urmat tot o linie dură împotriva studenților și a ordonat reprimarea brutală a tinerilor pe care îi calificase drept "golani" și care manifestau în aceeași piață a Universității. Poate fi relevat
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
pentru acțiunile lor. Este doar una din dovezile faptului că confruntările dintre studenții care au fost activi în 1956 și acei care au condus acțiunile de reprimare, au continuat chiar după răsturnarea regimului comunist. S-a scris puțin despre mișcarea studențească din București din 1956. Acțiunile studenților și represiunea care a urmat nu au fost analizate. Cruzimea represiunii revoltei studențești din România în 1956 a fost relevată în parlamentul român de deputatul Dezideriu Coloman Becsek-Garda la 19 octombrie 1999. Acțiunile revendicative
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
și acei care au condus acțiunile de reprimare, au continuat chiar după răsturnarea regimului comunist. S-a scris puțin despre mișcarea studențească din București din 1956. Acțiunile studenților și represiunea care a urmat nu au fost analizate. Cruzimea represiunii revoltei studențești din România în 1956 a fost relevată în parlamentul român de deputatul Dezideriu Coloman Becsek-Garda la 19 octombrie 1999. Acțiunile revendicative studențești au fost amintite de câteva ziare. Într-un serial al televiziunii române, un episod scurt a fost dedicat
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]